CRIZA LECTURII ȘI DIGITALIZAREA

ÎN CONTEXTUL POSTPANDEMIC

Ce este lectura? Lectura sau cititul reprezintă înțelegerea conținutului unui text prin
decodarea simbolurilor, semnelor grafice sau a informațiilor prezentate. Creierul este responsabil
de acest proces cognitiv complex de decodare și interpretare a textului dat.
Cum putem explica pe înțelesul copiilor ce este lectura? Lectura este o modalitate
interesantă și plăcută de a vizita tărâmuri magice, de a cunoaște personaje uimitoare atât reale,
cât și fantastice și de a ne îmbogăți cunoștințele generale.
Complexul proces al lecturii necesită atenție continuă și este un proces în care cu cât
citim mai mult, cu atât ne vom dezvolta această aptitudine mai mult. Lectura este unul dintre
procesele ce permite cititorilor să-și creeze propriile interpretări care, de cele mai multe ori, sunt
bazate pe experiențele anterioare ale cititorului.
Cartea este un obiect cultural, este obiectul păstrător al înțelepciunii de veacuri, este
izvor de cunoaștere. Din cele mai vechi timpuri cartea a fost considerată cel mai valoros
instrument pe care omul îl poate folosi pentru a ajunge mai sus pe scara civilizației.
Despre lectură și carte ne-au rămas mărturiile înaintașilor noștri: „Nu este alta mai
frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor…” scria în letopisețele sale Miron Costin
(1633-1691). Iar mai aproape de noi, Tudor Arghezi (1880-1967) îi aduce un amagiu atât de
frumos cărții: „Carte frumoasă cinste cui te-a scris/ Încet gândită, gingaș cumpănită;/ Ești ca o
floare, anume înflorită / Mâinilor mele, care te-au deschis”.
Cunoscând aceste mărturii ne punem întrebarea: Ce însemnătate (mai) are pentru noi
cartea/lectura? Într-o lume captivată și dominată de tehnologie, ce șanse are cartea să ne capteze
atenția, să ne-o mențină, iar lectura să rămână în lista preocupărilor noastre zilnice?
Întreaga lume a fost zguduită de pandemia Sars-Cov 2 din perioada 2020-2021. Fiecare
stat, fiecare instituție, fiecare individ, indiferent de statut a fost afectat de schimbările drastice pe
care le-a provovat. În cele ce urmează vom încerca să determinăm schimbările (în bine sau în
rău?) pe care le-a provovat pendemia în privința lecturii. În acest sens, ne vom concentra mai
întâi pe analiza situației unei biblioteci din cadrul unei instituții de învățământ: Biblioteca
Colegiului Național Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmației.

1
 Consultând arhiva bibliotecii, se observă trei situații distincte ce corespund celor trei
perioade: perioada antepandemică, perioada pandemică și perioada postpandemică cuprinzând
fiecare o periadă de câte doi ani. Astfel, se pot observa următoarele:
A. Perioada antepandemică (2018-2020)
Nr. elevi în unitatea de învățământ - 958
Nr. fișe de împrumut - 720
Nr. utilizatori (FRECVENT) – 531 (fizic)
Nr. cărți citite într-o lună /elev – 3-4
Nr. activități de lectură/semestru 3
Exemple de activități – Lecturiada, etc
Contextul de învățare - LA ȘCOALĂ / FIZIC

B. Perioada pandemică:
Nr. elevi în unitatea de învățământ - 960
Nr. fișe de împrumut - 718
Nr. utilizatori – 115 (online)
Nr. cărți citite într-o lună /elev - 2
Nr. activități de lectură/semestru - 2
Exemple de activități – Lecturiada, Chipul femeii oglindit în poezie etc.
Contextul de învățare- ONLINE

C. Perioada postpandemică:
Nr. Elevi în unitatea de învățământ - 965
Nr. Fișe de împrumut - 756
Nr. Utilizatori – 525 (FRECVENT)
Nr. Cărți citite într-o lună /elev – 2/3
Nr. Activități de lectură/semestru - 3
Exemple de activități – Lecturiada, Ora de poezie cu Ana Blandiana etc.
Contextul de învățare - FIZIC

2
 Cum am putea defini criza lecturii în contextul postpandemic? Un fenomen în rândul
elevilor care presupune reducerea duratei activității de lectură sau lipsa totală a acesteia, cauzată
în cea mai mare parte de dezvoltarea fulminantă a tehnologiei moderne și accesul mult prea facil
al copiilor (elevilor) la aceasta.
În perioada de pandemie, criza lecturii s-a accentuat din cauza lipsei frecvenței elevilor la
școală (fizic) și a interacțiunii limitate între cadru didactic și elev, interacțiune asigurată, totuși,
de mijloacele digitale în mediul online.
Dacă în contextul pandemic s-a apelat la aceste mijloace, fiind singurele care puteau
asigura o legătură între cadru didactic și elev, pe viitor ele va trebui să facă parte din procesul de
predare-învățare (acesta incluzând și activitățile care promovează lectura), deoarece procesul de
învățământ trebuie să se alinieze cerințelor societății moderne actuale.
În acest sens, pentru promovarea și stimularea lecturii în rândul elevilor propunem o
serie de activități care se pot desfășura la clasă. Activitățile propuse includ metode și mijloace
moderne de stimulare a lecturii. Se vor selecta cărți atractive și în același timp educative.
Pentru prima activitate propunem cartea ,,Şcoala din pădure. Un nou coleg” scrisă de
Ann Katrin Heger. Activitatea se va desfășura la clasa a II-a.
Le spunem elevilor am pregătit ceva deosebit pentru ei. Ca să descopere despre ce este
vorba le propunem jocul ,,Cald-Rece”. În clasă au fost ascunse jetoane reprezentând personajele,
iar copiii le vor căuta, le vor găsi găsit, le vor recunoaște şi vor spune ce îşi amintesc în legătură
cu ele. Astfel ajungem la subiectul activității, cartea ,,Şcoala din pădure. Un nou coleg”. Apoi li
se prezntă elevilor o planşă reprezentând personaje şi scene din poveste, precum şi un traseu
presărat cu probe ascunse în plicuri. Elevii trebuie să facă legătura cu vânătoarea de comori din
carte şi li se explică faptul că că vor face şi ei o vânătoare de comori, adică vor avea de răspuns
pentru fiecare din provocările propuse, urmând ca la final să descopere o comoară. Provocările
au fost gândite atât sub forma unor întrebări care vizează înţelegerea conţinutului citit, dar şi
unele incitante, care să stârnească mult amuzament, de exemplu să stabilească regulamentul
şcolii din pădure. Aici copiii vor exemple de reguli, precum: ,,Carnivorele să nu mănânce
erbivorele!”, ,,Iepuraşul e bun în pădure, nu-l puneţi la cuptor!” etc. Tot plecând de la probe, se
pot isca şi discuţii profunde, ca de exemplu cum alegem un cadou pentru un prieten. Provocarea
va fi formulată astfel: ,,Îţi aminteşti ce cadou i-a dat ursul Lenni lupului Mino şi de ce? Tu cum
alegi un cadou pentru un prieten?” Era vorba despre luna plină pe care ursul Lenni i-a dat-o

3
lupului Mino (o lună plină confecţionată, desigur), fiindcă acesta din urmă, spre deosebire de
orice alt lup, dormea cel mai bine când era lună plină, iar în celelalte nopţi îi era tare
greu să adoarmă. Cadoul ales a dovedit cât de profundă era prietenia lor, cât de bine se
cunosc unul pe altul, iar elevii au învăţat pe această cale că trebuie să fie atenţi la
nevoile celorlalţi, la dorinţele lor, dar şi că pentru a avea prieteni trebui să ştii la rândul
tău să fii prieten.
După ce vor da răspuns la toate provocările, elevii or descoperi în ultimul plic o imagine
cu un cufăr (comoara) pe care, în nişte bănuţi desenaţi, au fost scrişi termenii cheie care să-i ajute
să formuleze mesajul cărţii, cel precizat mai sus. Desigur, elevii își amintesc întâi că personajele
principale nu au câştigat vânătoarea de comori (denumită acolo Marea Zvăpăială), deşi erau în
avantaj la un moment dat. Însă, s-au oprit (mai întâi doar Lenni şi Mino, apoi s-a întors şi Lola),
să dea o mână de ajutor unor colegi cu care erau în competiţie, cei mai nesuferiţi din şcoală şi
care mereu îi tachinau. Ar fi putut să nu-i ajute, să se răzbune astfel şi să câştige cursa, însă au
dat dovadă de fair play şi şi-au ajutat colegii aflaţi în impas.
După astfel de dezbateri referitoare la felul în care au procedat personajele cărţii, după
numeroase trimiteri la situaţii similare din viaţa lor, a copiilor, e nevoie de un moment de
detensionare a atmosferei, iar pentru că acţiunea se petrece în pădure, iar elevii şcolii din pădure
aveau un cântec al lor, elevilor clasei a II-a li se va propune un joc muzical cu mişcare pe
cântecul ,,În pădurea verde”: https://www.youtube.com/watch?v=8IJjo8CWwuk, apoi vor
confecţiona diorama cu tema ,,Pădurea” şi vor scrie ce au învăţat ei din această carte. Pot învăța
să nu aibă prejudecăţi, fiindcă în carte copiii au aflat că lupul Mino s-a împrietenit cu Lola, pisica
sălbatică, deşi iniţial n-o plăcea deloc şi credea că un lup nu poate fi vreodată prieten cu o pisică
sălbatică. Această prejudecată l-a făcut chiar să o acuze pe nedrept la un moment dat până a
cunoscut-o mai bine şi şi-a dat seama de calităţile ei.
Astfel, această carte permite abordarea interdisciplinară a conţinutului, pe lângă
Comunicare în limba română fiind implicate şi discipline precum Muzică şi mişcare, Arte
vizuale şi abilităţi practice, Matematică şi explorarea mediului, respectiv Dezvoltare personală.
În ceea ce priveşte corelarea cu Matematică şi explorarea mediului, de menţionat faptul că se pot
purta discuţii nu doar despre pădure ca mediu de viaţă, ci şi despre simţuri. La una dintre probe
copiiivor avea de făcut asocieri între numele personajelor şi trăsăturile lor. Astfel, reiese că lupul
Mino are un dezvoltat simţ al mirosului, prin urmare se discută despre simţuri şi despre

4
care simţ ar dori copiii să şi-l dezvolte dacă ar putea. Şi aici ot fi răspunsuri de toate
felurile, unele profunde, altele amuzante. La activității copiii votează personajul pe care
l-ar dori în clasă. Persaulcâștigtorva apărea în clasă, folosind videoproiectorul, conexiunea
la internet, google şi opţiunea vizualizare 3D.
O altă activitate pe care o propunem s-a desfășurat în cadrul Lecturiadei organizate la
Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”. Cartea propusă este „Pomul cel darnic” scrisă
de Shel Silverstein, iar activitatea a fost realizată de profesor pentru învățământul primar,
doamna Truș Lidia. În continuare redăm un fragment din descrierea activității așa cum o
relatează cadrul didactic în cartea „Lectura de plăcere la elevii din clasele primare” apărută la
editura Grinta în 2021:
<<,,Pomul cel darnic”, de Shel Silverstein - o poveste despre o altfel de prietenie, o carte
pentru copii (elevii clasei a II-a), dar şi pentru copiii mari (elevii clasei a XII-a, elevi practicanţi),
o carte de citit în toate etapele vieţii (deci şi pentru mine).
În această perioadă elevii îşi formează competenţa de a citi cursiv şi corect, dublată de
capacitatea de comprehensiune a unui text. Actul lecturii implică diverse funcţii ale gândirii şi
atenţiei, precum şi capacitatea de analiză şi sinteză, iar finalitatea lui poate determina felul în
care se citeşte un text. În acest sens, se pot lua în considerare o multitudine de factori: vârsta, o
anumită cultură a lecturii, scopul pentru care se citeşte.
Competenţele vizate pentru această activitate sunt: comunicarea într-o limbă maternă şi
competenţele sociale şi civice.
Scopul a fost - studierea literaturii de specialitate şi relevarea unui set de tehnici didactice
care vor contribui la dezvoltarea inteligenţelor multiple la elevi.
Obiectivele au vizat următoarele acţiuni: cultivarea stimei de sine, realizarea unor
demersuri educative, valorificarea şi dezvoltarea inteligenţelor individuale la elevi bazate pe
instruirea diferenţiată în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare, dezvoltarea atitudinii
activ-participative a elevului în cadrul lecţiei, sporirea motivaţiei învăţării, formarea şi
dezvoltarea competenţei comunicative a elevului.
Dintre metodele şi strategiile didactice pe care le-am utilizat, aş putea enumera: cercul de
discuţii, învăţarea prin descoperire, descoperirea prin analogie, metoda de explorare mijlocită
bazată pe demonstraţie prin scheme şi imagini, metoda sintezei, jocul didactic etc. Aceste metode

5
şi strategii le-am folosit pe baza cărţii citite ,,Pomul cel darnic”, de Shel Silverstein şi a
capacităţilor afective şi cognitive ale elevilor clasei a II-a.
,,Copiii nu citesc!” este o afirmaţie auzită, ori de câte ori vine vorba despre lectură.
Fiecare profesor caută metode cât mai variate şi mai atractive pentru a le dezvolta elevilor gustul
pentru lectură: de la fişele de lectură (care cuprind titlul, autorul, personajele, povestirea pe scurt)
la diferite exerciţii de reflecţie (Ce te-a impresionat mai mult? Ce personaj ţi-a plăcut? De ce?
Ce sentimente ţi-a provocat lectura? Ce-ai învăţat din această carte? etc.) până la exerciţii de
creativitate (Schimbă finalul lecturii; imaginaţi-vă şi pe voi personaj în carte şi compune un
capitol al cărţii etc.). Toate metodele îl duc pe elev spre viaţa cărţilor, ceea ce este foarte bine.
Motivarea alegerii cărţii: ,,Copacii au nevoie de oameni aşa cum şi oamenii au nevoie de
copaci”.
Cel mai dificil moment în această activitate a fost alegerea cărţii, o carte care să fie citită
cu drag de copii. Trebuia să găsesc un ,,numitor comun” între elevii clasei a II-a şi elevii
practicanţi din clasa a XII-a, gândindu-mă că este o diferenţă de zece ani între aceşti elevi.
Acesta a fost motivul pentru care am optat pentru cartea ,,Pomul cel darnic”, de Shel Silverstein,
pentru această poveste emoţionantă, presărată cu un strop de tristeţe şi cu multă, multă dragoste.
Scrisă într-un ritm liniştitor, în puţine cuvinte, cu ilustraţii simple şi sugestive, cartea lui Shel
Silverstein spune totul despre cum rodeşte dragostea de la primul fir de rădăcină până la cea mai
proaspătă frunzuliţă din vârful coroanei.
Dar textul literar este o lume virtuală şi plină de viaţă. Dincolo de monotonia literelor,
cuvintelor, textelor, se ascund idei, gânduri, sentimente, personaje care ar putea schimba
realitatea imediată, ar putea să o coloreze cum doar noi ne imaginăm câteodată. Textul literar
există, depinde de noi să-l descoperim.
Există locuri în care lectura este ascunsă: un film, un videoclip, un cântec. De aici a
pornit călătoria noastră. I-am întrebat pe copii dacă au vizionat videoclipul ,,Pomul cel darnic”
(Copacul Darnic/Poveşti pentru copii/Basme pentru copii). Am continuat cu alte întrebări: ,,V-a
plăcut videoclipul?”; ,,Ştiţi că acest videoclip a fost realizat după cartea ,,Pomul cel darnic”?
Această carte este scrisă de Shel Silverstein. Şi pentru că acest scriitor s-a născut în anul 1930, în
Chicago(S.U.A), oraş în care fiica mea a absolvit universitatea, le-am povestit în detaliu despre
scriitor. Shel Silverstein a făcut parte dintr-o familie cu origini mixte: tatăl era un imigrant est-
european, iar mama americancă. Shel a avut de mic înclinaţie spre desen, dar nu a fost încurajat

6
să continue în această direcţie de către familie. Tatăl său se aştepta ca Shel să lucreze în brutăria
familiei. Dar el s-a înrolat în armată şi a plecat să lupte în război, în Japonia. Când a fost lăsat la
vatră, era un om trist, care trecuse prin multe, fără un loc de muncă, perspective sau o parteneră
care să-l susţină. Întâlnindu-se cu un editor a început să creeze benzi desenate pentru o revistă şi
să publice articole despre călătoriile pe care le făcea. Ba mai mult, Shel a compus şi cântece
pentru interpreţi celebri şi părea că nu are absolut nimic în comun cu literatura pentru copii. Shel
detesta literatura pentru copii cu final fericit. Nu-i înţelegea sensul. Având, la rândul său, o
copilărie nefericită, şi-ar fi dorit să se identifice cu texte, cu final mai ambiguu sau nefericit. Cam
ca Hans Christian Andersen, dacă stăm să ne gândim, ale cărui poveşti se termină destul de
dezastruos pentru personaje. Prin urmare, Shel s-a apucat de scris poveşti pentru copii, care să
reflecte realitatea aşa cum o vedea el şi care să forţeze cititorul să se gândească mai mult la ceea
ce tocmai a citit. În 1964 a publicat primele sale trei cărţi pentru copii, printre care şi ,,Pomul cel
darnic”, care are un succes complet neaşteptat la public. Devenind celebră, cartea a fost tradusă
în numeroase limbi, s-a vândut în peste 8,5 milioane de exemplare şi a intrat în topurile cărţilor
pentru cei mici. Din acel moment fiecare elev, mic sau mare şi-a dorit să citească această carte.
Desfăşurarea lecturiadei/ Comprehensiunea textului/ Pre-lectura
Prima etapă este rezervată pre-lecturii. Optez pentru lectura silenţioasă, nedirijată. După
ce elevii au citit cartea, au răspuns la următoarele întrebări: „Ţi-a plăcut cartea? Ce (nu) ţi-a
plăcut? Ce te-a surprins? Cum ţi s-a părut finalul? Ce sentimente ţi-a provocat lectura?”. Am
urmărit exprimarea unui punct de vedere cu privire la receptarea şi aprecierea cărţii prin
gradul de plăcere trezit de lectură. Elevii au gustat frumuseţea textului.
Relectura
Aceasta are în vedere tehnici de comprimare: explicarea cuvintelor necunoscute, identificarea
personajelor, povestirea pe scurt a lecturii. Cartea a fost recitită (fiind de dimensiuni mici), elevii
au identificat planurile şi secvenţele acestuia. Citită cu voce tare, elevii au fost conduşi să
completeze o fişă de ,,reconstruire a textului”, ceea ce a condus la o mai mare apropiere de text.
Răspunsurile date de elevi au demonstrat necesitatea şi importanţa relecturii. Locul
surprizei, curiozităţii şi al interesului în faţa acestei lecturi, manifestate în etapa prelecturii, este
luat, în etapa relecturii, de bucuria desluşirii şi a înţelegerii nuanţate a acestuia.
Analiza şi interpretarea textului
Shel Silverstein, un om cu multe talente a şi ilustrat cartea „Pomul cel darnic”. Cartea
aminteşte cititorilor că fericirea în viaţă există în lucrurile mici.

7
 ,,Pomul cel darnic” este o carte despre un băieţel şi un copac. Însă pomul din carte nu este
unul obişnuit, ci este un pom de sex feminin. În limba română este tradus „fetiţa-copac”, dar în
engleză nu se specifică dacă pomul este la vârsta copilăriei sau a maturităţii, ci este doar „she”
(ea). Fetiţa-copac se împrieteneşte cu un băieţel care se foloseşte de ea pentru ceea ce are nevoie
în viaţă, în diferite etape. Îi ia frunzele pentru coroniţe, mănâncă merele şi se caţără sau se
leagănă pe trunchiul ei când e copil. Apoi creşte şi are nevoie de bani şi îi ia merele pentru a le
vinde şi crengile pentru a-şi face casă şi trunchiul pentru a-şi face o barcă. Rămâne doar un ciot
pe care se aşază la bătrâneţe să se odihnească. Iar fetiţa-copac îi dăruieşte toate acestea „fericită”,
ba chiar ea i le oferă, nu aşteaptă să i le ceară. La final, din fetiţa-copac nu mai rămâne aproape
nimic, dar băiatul, ajuns acum bătrân, continuă să vină la ea, să ceară ajutor.
Primele interpretări: elevii clasei a II-a s-au gândit că este o poveste despre prietenie,
despre altruism şi despre bunătate. Copacul se dăruieşte pe sine în relaţia cu celălalt şi se simte
fericit. Elevii practicanţi s-au gândit şi la relaţia părinte-copil, în care părintele dă totul din sine
până nu-i mai rămâne nimic, iar copilul ia totul fără să dea nimic înapoi, s-au mai gândit la
oamenii egoişti, cărora nu le pasă decât de propria persoană şi la oameni prea slabi pentru a putea
să spună „nu” atunci când trebuie. Cred că povestea a ajuns atât de faimoasă tocmai din cauza
controverselor pe care le stârneşte şi a punctelor de vedere diferite. E aceeaşi poveste, sunt
aceleaşi cuvinte, şi totuşi percepţia cititorilor asupra ei este cu totul diferită de la om la om.
Activitatea s-a desfăşurat pe o perioadă de opt zile, la clasa a II-a. Pentru a înţelege mai
bine am reactualizat conţinutul cărţii. Împreună cu elevele practicante am stabilit realizarea unui
joc de rol – am transformat povestea într-o piesă de teatru. Am cuprins mai mulţi elevi pentru că
am împărţit povestea pe etape de vârstă, iar aici era nevoie de povestitor, copac, băiat.
Domnişoarele practicante au pregătit materialele didactice (decorul: silueta pomului, merele etc).
Obiectivele şi activităţile de învăţare au vizat în fiecare zi un alt tip de inteligenţă,
asigurându-se o gamă variată de oportunităţi de învăţare care au amplificat performanţele
elevilor în însuşirea cunoştinţelor. Cel puţin în una din zile, fiecare elev s-a simţit foarte bine în
relaţie  cu el însuşi, dar şi cu ceilalţi, a participat activ şi cu plăcere la activitatea de învăţare,
arătând în acelaşi timp „cum este inteligent”.
Teoria inteligenţelor multiple a fost propusă de Howard Gardner, profesor de teoria
cunoaşterii, educaţie şi psihologie la Universitatea Harvard şi de neurologie la Facultatea de

8
Medicină din Massachusetts, S.U.A. Pe baza studiilor neurologice şi antropologice efectuate, el
propune un model alternativ numit teoria inteligenţelor multiple.
Aceasta pleacă de la premisa că toţi oamenii dispun de cel puţin opt inteligenţe diferite:
1. Inteligenţa verbal-lingvistică sau inteligenţa cuvintelor.
2. Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii.
3. Inteligenţa vizual-spaţială sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a picturii.
4. Inteligenţa muzical-ritmică sau inteligenţa tonului, ritmului şi a timbrului.
5. Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp.
6. Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale.
7. Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii.
8. Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor/ regularităţilor şi a comportamentelor.
Teoria inteligenţelor multiple a apărut relativ recent în învăţământul românesc. Deşi a
fost destul de cercetată şi discutată, puţini dascăli o cunosc şi mai puţini o folosesc pentru
stabilirea tipului de inteligenţă a elevului, pentru o aplecare mai atentă asupra fiecărui copil,
asupra modului în care el ar putea învăţa mai bine sau asupra domeniului în care el ar putea
excela, mai ales în clasele primare, unde se formează competenţele de bază şi comportamentele
de învăţare.
Avantajele teoriei lui Gardner sunt legate de faptul că elevii sunt încurajaţi să-şi dezvolte
aptitudinile şi abilităţile deţinute, identificate de către dascăli. Identificarea inteligenţelor fiecărui
elev se face natural, prin participarea acestuia la activităţi practice.
Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat „decât cu sine însuşi”. Şi totuşi, câteva
lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de
exerciţiu. Cu toţii simt nevoia de recunoaştere şi acceptare. Toţi caută un sprijin în adult şi chiar
au nevoie de un anumit control din partea acestuia pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi
dobândesc propria experienţă.
Pornind de la cartea ,,Pomul cel darnic”, de Shel Silverstein, voi exemplifica, în funcţie
de tipurile de inteligenţe, activităţile desfăşurate.
Activităţi de ȋnvǎţare:
Prima zi: Inteligenţa verbal – lingvistică
• Recitesc cartea ,,Pomul cel darnic”, de Shel Silverstein;

9
• Aranjează literele astfel încât să scrie corect numele autorului (E R S S E H I E T L L V S I N);
• De multe ori pomul îl invită pe băiat să se caţere în el. Pe/în ce alte obiecte te mai poţi căţăra?C
Completează cuvintele cu litere potrivite( SC_R_, G_ARD, ST_NC_, F_ALEZ_);
•Aranjează literele din chenarul de mai jos astfel încât să obţii un cuvânt cu sens asemănător
pentru ,,leagăn”(N C R C Â I O S B – SCRÂNCIOB);
• Găseşte nume de copaci şi pomi fructiferi în biscuit(plop, arţar, prun, molid, brad, cireş) ;
• Colorează chenarele în care apar cele trei cuvinte cu înţeles asemănător cu ,,darnic”(generos,
roditor, mărinimos);
• Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele de pe o crenguţă ( enunţiative, interogative, exclamative);
• Imaginează-ţi că eşti ,,băiatul” din carte. Scrie un bilet respectând structura acestuia şi
formulele de adresare potrivite, pentru fetiţa-pom .
A doua zi: Inteligenţa logico-matematică
• Ce cere băiatul de-a lungul timpului şi ce îi oferă pomul în schimb?(bani-mere, casă-crengi,
barcă-trunchi)
• Creează şi rezolvă o problemă matematică inspirată din conţinutul cărţii;
• Colorează copacii, în funcţie de sarcinile matematice;
• Completează numerele lipsă de pe frunze astfel încât operaţiile să aibă rezultatele indicate;
• Alcătuieşte şi apoi rezolvă  o problemă pe baza unei  imagini cu pomi fructiferi;
• Identifică  cel puţin o asemănare şi o deosebire între băiat şi fetiţa-pom;
• Ordonează cronologic etapele activităţii de plantare a unui pom.
A treia zi: Inteligenţa vizual-spaţială
• Desenează pe câte o crenguţă următoarele frunze: brad, salcâm, viţă-de-vie;
• Observă imagini care prezintă diferiţi pomi fructiferi. Numeşte pomii fructiferi recunoscuţi;
• Desenează o siluetă de: plop, salcie, brad;
• Rezolvă un rebus pentru a obţine, prin corelarea culorilor cu literele, cuvântul ,,pom”;
• Desenează barca pe care a făcut-o băiatul din trunchiul fetiţei-pom.;
• Ce ţi-ar plăcea să găseşti sub pomul de Crăciun, ştiind că e pomul cel mai darnic. Desenează!
A patra zi: Inteligenţa muzical-ritmică
• Învăţă cântecul ,,Ce ţi-ar spune un copac?” ;
• Recunosc, din textul cântecului, părţile componente a unui copac;
• Identifică, ascultând  înregistrarea audio, sunetele specifice diferitelor păsări, insecte şi

10
mamifere;
• Compun, în perechi, un scurt cântec despre un copac (2- 4 versuri);
• Clasifică cântecele compuse de la cel mai reuşit la cel mai slab, argumentând.
A cincea zi: Inteligenţa naturalistă
• Ordonează-viaţa unui om-etape: adult, copil, bătrân, tânăr;
• Simte mirosurile unor frunze(legaţi la ochi);
• Identifică cauza care are ca efect îngălbenirea frunzelor;
• Completează calendarul naturii pentru cele opt zile, folosind desene;
• Propun măsuri necesare protecţiei  copacilor;
• Utilizeazǎ frunze presate pentru realizarea unor colaje.
A şasea zi : Inteligenţa corporal-kinestezică
• Recunosc, prin pipăit, frunze de copaci;
• Realizează prin tehnica origami: o barcă, un măr;
• Pictează un copac (cubism );
• Folosind jocuri de construcţie, realizează căsuţe pentru păsărele;
• Evaluează şi autoevaluează lucrările.
A şaptea zi: Inteligenţa interpersonală
• Realizează un ,,Copac al emoţiilor”, gândindu-te la cartea citită;
• Desenează un ,,Copac al prieteniei”.Pe frunze scrie numele prietenilor tăi;
• Identifică calităţile fetiţei-pom şi a băiatului;
• Gândeşte-te ce-ai prefera să dăruieşti. Realizează ,,Copacul dărniciei”;
• În finalul cărţii, fetiţa-pom nu mai are de oferit, căci din ea a rămas un ciot. Şi totuşi e fericită.
De ce e fericită? Scrie câteva motive.
•Selectează sfaturi şi învăţături despre generozitate.
A opta zi: Inteligenţa intrapersonală
• Dezvoltă reguli de protejare a copacilor bazate pe experienţa ta;
• Scrie învăţăturile desprinse din conţinutul cărţii;
• Notează sentimentele declanşate de lectura textului;
• Prezintă importanţa copacilor în viaţa oamenilor;
• Stabileşte reguli de comportare într-o situaţie de viaţă asemănătoare.

11
 Concluzionând, fiecare elev are un mod propriu de a învăţa, de a rezolva o problemă. Nu toţi
ajung la rezolvarea unei probleme pe aceleaşi căi, lucru care nu este deloc greşit. Încurajarea găsirii
diferitelor căi pentru rezolvarea de probleme, de orice tip ar fi ele, se constituie în unul din avantajele
metodei lui Gardner. Învăţarea centrată pe elev, implicarea activă a subiectului în învăţare, precum şi
dezvoltarea personală a fiecăruia sunt avantaje care pot fi  amintite.
Motivaţia fiecăruia dintre elevi este foarte importantă pentru procesul de învăţare.
Cunoaşterea capacităţilor acestora şi recurgerea la metode particularizate pentru dezvoltarea lor,
contribuie la creşterea motivaţiei. Particularizarea metodelor de lucru, procedeele alese, în
funcţie de gândirea şi modul de lucru al elevilor este benefică pentru trasarea concretă a liniilor
individualităţii persoanelor. Ieşirea din tiparele universale ale succesului şi alegerea unor căi noi
pentru reuşită poate duce la creşterea stimei de sine, implicit la succes.
Teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner aduce opt inteligenţe în locul uneia generale,
niciuna dintre cele opt nefiind mai importantă decât celelalte. Fiecare copil se naşte cu anumite
capacităţi şi abilităţi care sunt dezvoltate dacă sunt descoperite la timp şi dacă se lucrează în
şcoală conform acestora. Deţinerea uneia dintre inteligenţe nu exclude deţinerea şi alteia, unele
fiind chiar înrudite. Ieşirea din tipare şi obţinerea succesului pe căi diferite este unul dintre
conceptele moderne care se încearcă a se implementa în şcoli, implicarea activă a subiectului în
procesul lui de învăţare fiind modalitatea de obţinere a optimului funcţional al elevului.
Dintre avantajele acestei activităţi: au fost stimulate şi folosite diferitele aptitudini şi
talente, au fost recreate şi îmbogăţite  aspecte ale propriilor experienţe,s-a cultivat stima de sine
pozitivă prin sporirea încrederii în abilităţile personale, a fost stimulată motivaţia intrinsecă, s-au
corelat diverse tipuri de prezentare a informaţiei, demersul a fost mult mai diversificat,s-au
realizat conexiuni între diverse arii curriculare, aparţinând domeniilor care determină diferitele
inteligenţe, s-a promovat înţelegerea la nivel intra, interpersonal şi multicultural,a fost stimulată
înţelegerea  metacognitivă, succesul şcolar a fost potenţat, s-a îmbunătăţit evaluarea, rolul
cadrului didactic a fost mai mult de moderator, a contribuit la dezvoltarea personală a elevilor.
Chiar dacă a necesitat consum mare de timp şi energie, munca în echipă alături de elevii
practicanţi a fost eficientă şi o adevărată plăcere.
Morala cărţii este de o importanţă covârşitoare. De fapt, această poveste simplă la prima
vedere, cuprinde numeroase învăţături: să fie mai generoşi şi să mulţumească pentru darurile pe care
le primesc, să gestioneze pierderea sau cel puţin să se familiarizeze cu acest concept, arată dragostea

12
necondiţionată, de care ei oricum au parte, îi învaţă despre timp, care poate fi nociv atunci când este
folosit necorespunzător şi nu este valorificat, despre egoism care poate fi deghizat în naivitate, despre
importanţa egalităţii într-o relaţie. Sunt sigură că sunt mult mai multe lecţii de viaţă care ar putea fi
descoperite aici: ,,Un copil care citeşte va deveni un adult care gândeşte”.>>
Opinia majorității societății de azi este că resursele digitale sunt un „inamic” în ceea ce
privește lectura în rândul elevilor. Situația actuală a redus semnificativ șansele de a vizita o
bibliotecă și de a petrece timp printre cărți pentru lectura de plăcere sau pentru documentare.
,,Timpurile se schimbă şi noi ne schimbăm odată cu ele”, spunea Ovidius.
În acest context, singura soluție care ne rămâne este aceea de a tansforma acest „inamic”
al cărții într-un aliat al nostru, împletind metodele tradiționale de stimulare a lecturii cu cele
moderne prin utilizarea resurselor digitale în cadrul activităților care promovează lectura.

13