PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung

Moldovenesc
PROPUNĂTOR: Nistor Oltea
DATA:
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
TEMA: Structurarea textului oral
SCOPUL LECŢIEI: manifestarea creativităţii şi originalităţii în redactarea mesajelor orale
și scrise
TIPUL LECŢIEI: de actualizare a cunoştinţelor
CLASA: a VI –a
GRUP ŢINTĂ: 24 de elevi
DURATA: 50 de minute
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă

COMPETENŢE SPECIFICE :
1.1 distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse variate;
1.2 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral;
1.3 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat;
2.1 înlănţuirea clară şi coerentă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ);
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog;
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă
progresiei comunicării.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în

domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului
limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o
manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

1
Obiective operaţionale: (cognitive, formative, afective şi atitudinale)

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1 – să citească fluent, corect un text respectând semnele de punctuaţie;
O2 – să realizeze înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
O3 – să construiască propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
O4 – să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la situaţia de comunicare;
O5 – să manifeste gândirea creativă, imaginaţia şi gustul pentru frumos;
O6 – să construiască enunţuri logice şi corecte ţinând cont de cerinţe;
O7 - să-şi dezvolte creativitatea şi capacitatea de interevaluare.

STRATEGIA DIDACTICĂ
• Metode şi procedee:
observarea, conversaţia, învăţarea prin descoperire, explicaţia, lectura model.
• Mijloace didactice:
culegeri, caiete, fişe cu sarcini de lucru, texte-suport, auxiliare didactice, tabla, fişe de
interevaluare.
• Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
RESURSE EDUCAŢIONALE:
- capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VI-a;
- timp la dispoziţie: 50 minute.

FORME DE EVALUARE: orală şi scrisă (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică,

exerciţiul creativ, sarcinile de lucru, autoevaluare şi interevaluarea).

BIBLIOGRAFIE:
Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru limba şi literatura română.
Clasa a VI-a, Bucureşti, 2009
Cîntiuc, Rita, (coord.), Planificare şi proiectare. Exemple de bune practici. Clasa a VI-a,
Editura Nomina, 2011;
Cîntiuc, Rita, (coord.), Limba şi literatura română. Comunicare. Fişe de lucru. Teste iniţiale,
formative şi finale, clasa a VI-a, Editura Nomina, 2011;
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, 2003 ;
Şchiopu, Constantin, Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Piteşti, 2009;
Academia Română, Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti
2005

Scenariul desfăşurării activităţii

2
 Exerciţiu de spargere a gheţii:
Dacă ai avea puterea de a trece dincolo de timp şi spaţiu, în ce loc ai vrea să fii şi în ce
anotimp?

1. I. EVOCAREA (10 minute)

b. Captarea atenţiei. Profesorul şi elevii se prezintă, spunându-şi prenumele şi
caracterizându-se printr-un adjectiv care îi defineşte ca persoană. Se realizează astfel o
situaţie de comunicare orală.

II. REALIZAREA SENSULUI (20 minute)

Se anunţă tema; se scrie pe tablă titlul; sunt enunţate aşteptările profesorului, iar la sfârşitul
orei şi elevii pot completa cu propriile aşteptări.
Elevii sunt solicitaţi să-şi reactualizeze cunoştinţele legate situaţia de comunicare, fiind puşi
în situaţia de a recunoaşte diverse tipuri de texte (monologate, dialogate). Prin joc de rol
elevii vor prezenta textele în faţa clasei şi vor determina tipul de comunicare utilizat.
- Anexa 1
Elevii sunt determinaţi astfel să îşi amintească noţiunile despre dialog şi monolog şi
completează diagrama Euler-Venn cu asemănările şi deosebirile dintre cele două situaţii de
comunicare.
Se formează grupe de câte şase elevi, se împart fişe de lucru, solicitându-se să creeze diverse
situaţii de comunicare orală.

Grupa I: Pornind de la textul dat, realizează un dialog între cele două personaje (10 replici)
din care să reiasă motivul pentru care broscuţa nu este mâncată de cocostârc. - Anexa 2

Grupa a II-a: Aminteşte-ţi de excursia la Vatra Dornei, cu trenul de lectură. Împărtăşeşte-ţi

sub forma unui monolog scris emoţiile pe care le-ai trăit atunci. - Anexa 3

Grupa a III-a: Exprimă-ţi oral punctul de vedere despre importanţa implicării în proiecte
şcolare europene, valorificând experienţa acumulată în urma derulării proiectului Comenius
în care am fost cu toţii implicaţi.
- Anexa 4

Grupa a IV-a: Imaginează-ţi un dialog cu unul dintre părinţii tăi pe care încerci să-l convingi
să te lase în oraş, deşi nu ţi-ai făcut temele pentru ziua următoare. (maximum 10 replici).
Joacă rolul în faţa clasei. - Anexa 5 (situaţia de comunicare dialogată)
În momentul prezentării produsului final, se realizează interevaluarea prin aplicarea grilei
anexate.

III. REFLECŢIA (10 minute)

Realizaţi un poster al comunicării în care să includeţi următoarele aspecte:
Grupa I – 5 reguli ale comunicării civilizate;
Grupa II – 5 situaţii de comunicare scrisă;
Grupa III – 5 situaţii de comunicare orală;
Grupa IV – cinci sentimente exprimate prin culoare
Evaluarea rezultatelor
Completarea unei grile de interevaluare. - Anexa 6

3
IV. EXTENSIA
Alege una dintre următoarele teme:

1. Imaginează-ţi că eşti prins în disputa dintre un fruct şi un sandvici! Ambele produse

încercă să te convingă de faptul că sunt sănătoase. Alcătuieşte un dialog dintre cele două
personaje în încercarea lor de a te convinge să-l alegi pe cel mai bun (aproximativ10 replici).

2. Realizează un scurt monolog prin care să aduci argumente pentru a susţine ideea că
bogăţia sufletească e mult mai preţioasă faţă de cea materială.
sau
3. Revista şcolii a iniţiat un concurs de interviuri cu tema Cartea care mi-a plăcut cel
mai mult. Notează 10 întrebări care s-ar putea regăsi într-un astfel de interviu.

Anexa 1

4
Citeşte textele-suport şi precizează ce situaţie de comunicare ilustrează fiecare:

„Am păşit demn, cu caietul, cu creta şi buretele. Nu voiam ca ceilalţi să afle ca mi-e
teama de Vanciu. De altfel, cum mă apropii de tablă, mă liniştesc. Panica piere din senin.
Privesc calm ochii profesorului şi, când şi-i pleacă în caiet, zâmbesc îngăduitor celor din
bănci.
- Câte probleme am avut?
- Patru.
- Unde sunt?
- N-am putut sa le fac pe toate, răspund eu umilit şi cântărind dispreţul privirilor lui
Vanciu.
- Fă-o atunci pe prima. Ştii enunţul?...
Nu-l ştiam. Dar am făcut semn că-l ştiu. Vanciu şi-a întors scaunul către mine, şi-a
încrucişat braţele şi aştepta. A înţeles şi a început să-mi dicteze:
<<- Într-un cerc de raza R, zona născută de un arc…>>”.

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

„O bibliotecă nu e pur și simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci și un

lucru viu, cald și familiar. (…) Nu te simți niciodată singur printre cărți. Nu există prezențe
mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ți țină tovărășie, și nu un ceas de călătorie, ci o
întreagă viață. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele.
Există încăperi care, deși conțin numeroase cărți, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simți o
ostilitate surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo oră de reculegere. Cârpa de praf a
gospodinei și-a făcut datoria, periodic, și atât. Cotoarele colorate și-au pierdut strălucirea.
Cărțile au ochii stinși.
(Nicolae Manolescu, Cărţile au suflet)

Grupa I

5
 Citeşte cu atenţie textul următor:

“În revărsatul zorilor, pe baltă, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici
sfărâmături de oglinzi; colo, plăci de oţel, comori de galbeni între trestii. În nuferi, ca-n nişte
potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire stufărişului. Peste tot linişte
neclintită, de rai.
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi, subţiri
ca nişte lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul; uneori se opreşte
de se uită, ispititor, în fundul apei, ca şi cum ar fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare şi
răcoarea îl încântă. Nu simte nici o altă dorinţă decât să-şi scalde picioarele în unda rece,
care-i trimite fiori până sub aripi.
Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr o broscuţă se
bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a încremenit
pe picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschişi cată la cumplitul duşman. În spaima ei îl
vede uriaş, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta şi,
împreună cu balta, pe ea. Îşi aşteaptă sfârşitul.
Cocostârcul o vede şi înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi i se pare atât de
neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde din ochi în fundul apei
şi nici n-o mai zăreşte. Ridică piciorul, păşeşte dispreţuitor şi trece măreţ, mai departe.
Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă frunză,
şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea dimineţii:
-Oaac!”

(Emil Gârleanu, Mărinimie)

Pornind de la text, realizează un dialog între cele două personaje (10 replici) din care
să reiasă motivul pentru care broscuţa nu este mâncată de cocostârc.

Anexa 3
Grupa a II-a

6
Cerinţă:
Aminteşte-ţi de excursia la Vatra Dornei, cu trenul de lectură. Împărtăşeşte-ţi sub forma unui
monolog scris (5-7 rânduri) emoţiile pe care le-ai trăit atunci.

Anexa 4
Grupa a III-a

Cerinţă:
Exprimă-ţi oral punctul de vedere despre importanţa implicării în proiecte şcolare europene,
valorificând experienţa acumulată în urma derulării proiectului Comenius în care aţi fost şi
voi implicaţi.

Anexa 5
Grupa a IV-a

Cerinţă:
Imaginează-ţi un dialog cu unul dintre părinţii tăi pe care încerci să-l convingi să te
lase în oraş, deşi nu ţi-ai făcut temele pentru ziua următoare. (maximum 10 replici).

7
 Nume şi prenume elev......................
Clasa a .......... - a

Anexa 6

Grilă de interevaluare
(G1 – G2; G3 –G4)

Punctaj maxim

1. A respectat tema dată de profesor ................p 1p

2. A respectat structura monologului/ ...............p 3p

dialogului

3. A prezentat convingător tema ................p 1p

4. A folosit corect limba română, s-a exprimat ................p 3p

limpede şi natural

folosit gesturile, mimica, privirea, ţinuta

5. corpului, intonaţia adecvate pentru a ................p 1p
transmite informaţiile