PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul „Mihai Eminescu” – Bacău

DATA: 7.05. 2018
PROFESOR: Cernat Elena – Loredana
CLASA: a IX-a
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Tema iubirii. Faţete literare şi nonliterare.
TIPUL LECŢIEI: de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor

I. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA:

Se aleg cele mai adecvate metode didactice pentru a fi consolidate competenţele
elevilor, implicit cunoştinţele acestora asupra reliefării temei selectate ,« iubirea », în
diferitele texte literare şi nonliterare parcurse. Totodată, se va accentua latura formativ-
interdisciplinară a orei de limba şi literatura română, prin implicarea elevilor în
elaborarea unor proiecte, care să evidenţieze posibilele corelaţii ce pot fi stabilite între
creaţiile literare şi diferite arte (pictură, sculptură, muzică).
Vor fi folosite fişe de lucru pentru activizarea elevilor, astfel încât să participe activ
în număr cât mai mare la oră( Anexa nr.1) .

 MOTIVAŢIA:
Lecţia este importantă întrucât vizează capacitatea de sinteză a conţinuturilor
parcurse la tema iubirii, mobilizându-i pe elevi să îşi formeze competenţe de analiză
stilistică, să efectueze conexiuni între creaţii literare şi diferite arte. În egală măsură,
lecţia antrenează munca în echipă şi creativitatea elevilor, repere esenţiale în formarea lor
educativă pentru tot parcursul şcolar.

 COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;

2. Comprehensiunea si interpretarea textelor;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

 COMPETENŢE SPECIFICE:

1
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea
realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări
eficiente şi personalizate;
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre
condiţia umană sau despre artă reflectate în textele studiate;
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau
de critici şi istorici literari;

 COMPETENŢE CONCRETE:

C1. să evidenţieze diferitele faţete literare şi nonliterare pe care le oglindeşte tema

erosului în textele aprofundate;
C2. să comenteze motive literare centrale şi simboluri aferente acestei teme, în texte date;
C3. să argumenteze complexitatea profilului ethopeic al îndrăgostitului în textele poetice,
narative şi dramatice studiate;
C4. să identifice expresivitatea limbajului artistic cultivat pentru a reliefa cât mai plastic
tema iubirii;
C5. să analizeze stlilistic un text literar a cărui idee centrală este dragostea;
C6. să creeze texte aparţinând diferitelor stiluri funcţionale, inspirate din tema dată.

 VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare;
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

 STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee didactice:

2
- exerciţiu de spargere a gheţii, termenii-cheie iniţiali, brainstorming, lucrul în echipe,
conversaţia, metoda audio-vizuală, problematizarea, metoda inteligenţelor multiple,
exerciţiul scris şi oral,jurnalul de reflecţie.
Moduri de abordare:
- învăţarea prin “analogie”, învăţarea prin “cooperare”, învăţarea prin “corelaţie”.
Suporturi didactice:
- caiete, tabla, creta, retroproiectorul, PPT, fişe de lucru, lucrări plastice, manualul de
limba şi literatura română pentru clasa a IX-a, romanul Maitreyi, de Mircea Eliade,
Editura Humanitas, B, 2003.
Forme de organizare a activităţii:
- frontale, pe echipe – ateliere de lucru, colective, individuale.
 RESURSE:
a). de specialitate:
 Limba şi literatura română, clasa a IX-a, Editura Paralela 45
 Maitreyi, de Mircea Eliade, Editura Humanitas, B, 2003.
 Jean Chevalier, Alain Gheebrant, Dicţionar de simboluri, editura
Artemis, Bucureşti ;
 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti,
2002;
b). metodice :
 D Ivănuş, „Metodica predării limbii şi literaturii române”, Ed. Universităţii,
Craiova, 1999;
 C. Parfene, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală” Ed.
Universităţii, Bucureşti, 2001;
 N. Eftenie, „Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române”, Ed.
Paralela 45, Buc. 2001.
c). temporale : 50 de minute

 CONDIŢII PREALABILE:
Elevii au fost organizaţi în echipe de lucru, în funcţie de tipul de inteligenţă
evidenţiată prin testare şi prin activitatea de la orele de curs. În ora precedentă, ei au
primit, ca sarcină de lucru, teme de elaborare a unor miniproiecte care să evidenţieze

3
conexiunile ce pot fi făcute între muzică şi textele literare studiate, sau prin care să creeze
lucrări grafice, eseuri având ca temă iubirea.

 EVALUARE :
- observarea sistematică a activităţii: elevii rezolvă sarcinile de lucru.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PROPRIU-ZISE

Exerciţiu de spargere a gheţii (ice breaking):

Profesorul asigură un climat propice pentru desfăşurarea lecţiei şi captează atenţia

elevilor, prin punerea în scenă a unui moment dramatic din comedia caragialiană ,, O
noapte furtunoasă”. Astfel, elevii vor fi familiarizaţi cu tema orei de literatură,
« iubirea », urmărind o ipostază a reflectării ei în opera unui mare clasic român.

EVOCAREA:

Elevii sunt stimulaţi să-şi reactualizeze cunoştinţele despre tema dragostei,

pornind de la cuvintele-cheie notate pe tablă, iubirea-eternă temă literară, pe care le vor
pune în relaţie cu unele conţinuturi asimilate la această unitate de învăţare.
Profesorul notează titlul lecţiei pe tablă şi enunţă obiectivele într-un mod accesibil
elevilor.
Ei vor fi organizaţi în cinci ateliere de lucru, fiecare ilustrând un tip de
inteligenţă (verbal-lingvistică, vizual-spaţială, muzicală ritmică, interpersonală şi
intrapersonală), ca modalitatea de redare a temei prin raportare la alte arte şi la
aptitudinile elevilor. Profesorul va distribui sarcinile de lucru pe care le va avea fiecare
grupă( Anexa nr.1), cerinţele fiind afişate cu ajutorul retroproiectorului, pentru a putea fi
urmărite şi anunţă ordinea în care vor fi prezentate proiectele tematice Se face precizarea
că elevii de la celelalte grupe pot interveni prin întrebări sau observaţii.

REALIZAREA SENSULUI:

Elevii au ca timp de rezolvare a sarcinilor de lucru 6 min., moment după care

profesorul mobilizează fiecare grupă în activitatea de prezentare a miniproiectelor. Ei vor
fi încurajaţi permanent în exprimarea propriei viziuni asupra temelor date.
Profesorul adresează întrebări dacă este necesar, încurajează elevii să-şi clarifice
nelămuririle, mediază dialogul, punctează semnificaţiile fiecărei creaţii literare studiate.

4
 Grupa 1- inteligenţa verbal – lingvistică

1. Comentaţi raporturile de similitudine între diferitele mituri universale sau

autohtone şi mitul erotic.
2. Scrieţi un eseu liber cu tema Condiţia îndrăgostitului în literatură, având ca
repere creaţiile artistice studiate.
3. Analizaţi conotaţiile sugerate de titlurile: Când însuşi glasul şi Sărmanul Dionis,
elemente paratextuale din creaţiile eminesciene aprofundate.
4. Ilustraţi, cu exemple din operele literare parcurse, cele mai expresive construcţii
lexicale ce revelează avatarurile dragostei, cu exemple din operele literare
parcurse.

Grupa 2 – inteligenţa muzicala - ritmica

1. Limbajul muzicii poate transpune pe portative tribulaţiile sufletului îndrăgostit.

Descoperiţi partituri care ar corespunde, prin mesajul lor muzical, fremătărilor
interioare ale eroilor întâlniţi în operele literare care au ca temă iubirea.
Analizaţi posibile corespondenţe.

Grupa 3 – inteligenţa vizual – spaţială

1. Folosind desenul sau un poster, reprezentaţi grafic motive şi simboluri care

susţin tema erosului în textele studiate. Reliefaţi semnificaţiile lor.
2. Realizaţi un model de copertă pentru nuvela romantică Sărmanul Dionis de
Mihai Eminescu.

Grupa 4 – inteligenţa socială – interpersonală

1. Imaginaţi-vă un plan urzit pentru salvarea cuplului de îndrăgostiţi dintr-o

creaţie literară preferată.

Grupa 5 – inteligenţa intrapersonală

1. Elaboraţi o scrisoare care pecetluieşte o iubire pierdută, imaginându-vă că

sunteţi Maitreyi.

5
 REFLECŢIA:

Înainte de finalizarea activităţii didactice, li se cere elevilor să stabilească posibilele

similitudini care există între imaginea propusă de către profesor, dintr-un alt domeniu,
sculptura, şi o creaţie lirică aparţinând poetului Nichita Stănescu( Sărutul).
Profesorul, folosind metoda jurnalului reflexiv, cere elevilor să răspundă la
următoarele întrebări, în scris, pe caiete (dacă timpul nu permite, această activitate poate
fi desfăşurată şi acasă).
 Care a fost proiectul tematic cel mai reuşit? De ce?
 Ce idee abordată ţi s-a părut mai interesantă?
 Ce dificultăţi ai întâmpinat?
 Dacă ai putea schimba un element al stilului de predare care ar fi acela?
În funcţie de feed-back-ul elevilor, pe viitor, profesorul îşi poate îmbunătăţi stilul
de predare-învăţare-evaluare.
Evaluarea se realizează pe parcursul activităţii, prin observarea sistematică a
elevilor. În măsura timpului disponibil, elevii sunt solicitaţi să realizeze o autoevaluare şi
evaluare reciprocă.

Retenţie şi transfer

Profesorul anunţă tema pentru acasă: Alege unul dintr următoarele citate din eseul
lui Ernest Bernea: Dragostea e cheia clipei şi a veşniciei; Dragostea e cea dintâi virtute;
Cine nu iubeşte nu are simţuri. Alcătuieşte un eseu de 20-25 de rânduri, în care să aduci
argumente pro sau contra ideii din citatul ales de tine.