Vrsta adolescenei printele Arsenie Boca

Gavri Andrei
Subiectul vrsta adolescenei este un fel de piatr filozofal, un domeniu incert,
dar fascinant n acelai timp. Unii se aventureaz s l ptrund, pe cnd alii fug de el
fiind prea complex, chiar complicat. De aici i multitudinea de opinii contradictorii.
Adolescena a fost considerat vrst de aur, a marilor realizri, vrsta marilor elanuri,
integrrii sociale, vrsta participrii la progresul social dar i ingrat, a crizelor,
anxietii, nesiguranei sau a insatisfaciilor. Diversitatea opiniilor se bazeaz pe mai
muli factori: pe de o parte este vorba de unicitatea caracterial care caracterizeaz
fiina uman ceea ce genereaz un proces complex de dezvoltare i o multitudine de
situaii, dar mai ales faptul c adolescena este o perioad de tranziie, de transformri
structurale, psiho-fiziologice.
Toate aceste transformri se realizeaz diferit de la individ la individ. Astfel
putem ntlni o trecere calm la unii sau violent la alii.
Aflat ntre dou vrste diametral opuse: pubertate i vrsta adult, adolescentul
este un mozaic din toate punctele de vedere. Predomin ns o serie de trsturi
specifice vrstei adulte spre care se ndreapt. Tot acum pot aprea i atitudini
opozante, de refuz, repulsie de nvtur, de cunoatere, acte de rebeliune, uneori
gratuit motivat doar de dorina de a fi altcumva, de a fi mpotriva a tot ce nseamn
autoritate, constrngere.
Apar acum i modificri la nivel sentimental. Crete sensibilitatea, se
reorganizeaz planul afectiv motivaional, apar sau se reorganizeaz sentimentele i
pasiunile. ntlnim o serie de modificri i n planul intelectului, nregistrndu-se acum
dezvoltarea capacitilor intelect ual reflexive, precum imaginaia sau inteligena, ceea
ce vor duce ulterior la formarea contiinei de sine. Adolescentul capt astfel o nou
percepie asupra realitii prin apropierea lui ctre lumea valorilor, construindu-i o
identitate proprie.
Din punct de vedere psihic, este perioada n care se va finaliza structura psihic
a individului. Este perioada cnd adolescentul se vede nevoit s fac fa cerinelor
societii, dar se poate vedea uneori neputincios n faa unor astfel de cerine. Nevoile
adolescentului sunt pe de o parte generate de trebuinele pe care le resimte din noua
perspectiv n care se afl, dar sunt i alte nevoi care au evoluat din perioadele
anterioare i au cptat o nou form datorit noii situaii n care se afl individul.
Nevoile adolescentului capt o serie de forme precum: nevoia de creaie cu valoare
social, apare reciprocitatea afectiv, nevoia de a mprti sentimentele, nevoia de
prietenii elective.
ncepe acum nevoia de singularizare, de manifestare ca personalitate de sine
stttoare, de a iei din umbr, de a produce ceva nou, original i excentric. Nevoia
de a se rupe de tipare, face din adolescent un lupttor. El va cuta cu orice prilej s-i
ntreac prietenii n orice ceea ce face: ceea ce duce nu de puine ori la comportamente
antisociale, deviante, la afiri depravate sexuale, chiar dac nu le gsete ntotdeauna
plcute. Important este la aceast vrst s fii altfel i s fii apreciat, chiar dac nu-i
face nici o plcere ceea ce faci. Se ntmpl ca adolescentul s rmn robul unor
astfel de comportamente.
Noile cerine implic i nevoia dezvoltrii psihicului i mai ales a unor
instrumente ale acestuia. Se remarc acum consolidarea structurilor gndirii logico-
formale, a capacitii de interpretare i evaluare, de planificare, de anticipare, de
predicie, spiritul critic i autocritic. Apare gustul pentru raionament i atitudinea
critic pentru valori. Se dezvolt n aceeai msur i imaginaia, dar i limbajul. La
aceast vrst se dezvolt debitul verbal, fluena dar i flexibilitatea verbal. Se
elaboreaz algoritmi i stereotipii verbale, dar tot acum ptrund i cuvinte parazite,
excesele de exclamaii, superlativele, vulgarismele, agramatismele (de care unii nu vor
scpa toat viaa), neglijena n stilul comunicrii fie ca insuficien cognitiv, fie din
teribilism (e valabil i aici observaia anterioar).
Aceste forme ale maturizrii, intelectuale i afective, l vor ajuta pe adolescent
s se poat raporta att la sine ct i la alii. Tot acum adolescentul i descoper
identitatea vocaional ca urmare a procesului de autocunoatere. Se contureaza
interesul pentru o anumita profesie, interes pe care parintii trebuie sa-l sesizeze si sa-l
ajute in alegerea facuta daca observa seriozitate in gandirea tanarului, daca nu, cu tact,
fara a-i stirbi autoritatea, sa incerce a-i arata si alte fagase profesionale, nu impuse:
tanarul este cel care-si alege vocatia.
Adolescentul Zian Boca - duhovnic i teolog ortodox al secolului XX (1910-1989)
"Multa stiinta apropie pe om de Dumnezeu; putina stiinta il indeparteaza si de
stiinta, si de Dumnezeu. Iar omul atata pretuieste, cata apropiere de Dumnezeu si -a
castigat in sine" Parintele Arsenie Boca
De-a lungul veacurilor, multi savanti s-au apropiat de Dumnezeu, pe masura ce
descoperirile lor extraordinare le-au fost prilej de uimire in fata lucrarii si maretiei
Creatorului. Johannes Kepler, Blaise Pascal, Isaac Newton, sau Albert Einstein, sunt
doar cateva genii ale stiintei care au afirmat ca realizarile si inventiile lor au stat sub
indrumarea Providentei divine, i ca intreaga lume se afla sub carmuirea Acesuia.
"M-am nascut in 1910, septembrie 29, in Vata de Sus, judetul Hunedoara. Am
facut scoala primara si liceul in oraselul Brad, din acelasi judet, Hunedoara", scria
printele Arsenie in autobiografia sa; acesta a fost locul in care s-a format adolescentul
Zian Boca - Parintele Arsenie de mai tarziu. La Brad, el a locuit, dupa toate
probabilitatile, impreuna cu bunicii din partea tatalui, Petru si Teodora Boca, a caror
casa era situata pe malul Crisului Alb, intr-o zona numita de localnici "la teampuri".
Cuvant de origine germana, teampul este masina de lucru folosita in trecut pentru
sfaramarea minereurilor, mai ales a celor aurifere. Nu se stie daca primele patru clas e
le-a urmat la scoala primara din oras sau in particular. Din prefata cartii "Parintele
Arsenie Boca" aflam ca "de la varsta de 7 ani a studiat acasa, urmand primele trei
clase cu invatatorul Vasile Crucin, iar clasa a IV-a cu Pavel Lugar" - o informatie
care provine din dosarul de urmarire al Parintelui Arsenie. Invatatorul Vasile Crucin
este var primar al Parintelui, fiul lui Vasile Crucin, de meserie pantofar, si al Anei,
sora lui Iosif Boca, tatal Parintelui Arsenie. Peste ani, Parintele Arsenie isi va exprima
recunostinta fata de varul sau primar, Vasile Crucin, cel care, constient de capacitatea
intelectuala extraordinara a lui Zian, a insistat sa fie dat la scoala mai departe, in ciuda
dificultatilor materiale ale parintilor.
Incepand din 1921, timp de opt ani, a fost elev al Liceului National Ortodox
"Avram Iancu". Era la scurta vreme dupa ce romanii din toate tarile romanesti
reusisera la finele anului 1918 sa fie incorporati intr-un singur stat. Copiii romanilor
transilvaneni aveau acum acces neingradit la invatamantul de toate gradele. Profesorii
de la Brad, multi formati la universitatile de la Viena, Budapesta sau Berlin, erau
deplin constienti de misiunea lor, aceea de a forma elevi bine instruiti, dar mai ales
caractere puternice. "In cursul liceului, mi-au placut foarte mult: matematicile, fizica,
religia, desenul si muzica" - marturiseste Parintele Arsenie in autobiografia pe care a
scris-o in arestul Sigurantei din Ramnicu-Valcea, in 1945. Iata, asadar, un echilibru
intre stiintele exacte si arte si o atractie catre Cuvantul lui Dumnezeu. La fizica,
profesor i-a fost chiar dirigintele clasei, Candin Ciocan, cel care avea sa fie si director
al liceului din Brad intre 1932 si 1948.
In cei opt ani de scoala, elevii erau implicati in multe activitati culturale si
stiintifice. Isi prezentau propriile creatii literare, in cadrul Societatii de Lectura "Ion
Creanga", participau la cercul de matematica, cantau in corul si in orchestra liceului,
ambele infiintate de Gheorghe Parvu. Sub indrumarea acestui pasionat profesor de
muzica, Zian a invatat sa cante la flaut. Elevii din ultimul an, indeosebi, pregateau o
serbare, in care punctul central era reprezentarea unei piese de teatru din dramaturgii
romani sau clasicii universali. Cu siguranta, in acei ani petrecuti la Brad, viitorul
ieromonah Arsenie a citit scrierile unor dramaturgi precum William Shakespeare sau
Edmond Rostand, pe care ii va cita in conferintele sale publice.
Doua evenimente au marcat copilaria si adolescenta lui Zian, in vremea sederii
sale la Brad, intre 1917 si 1929. Mai intai a fost divortul parintilor, pe cand el avea
doar 11 ani. Printr-o sentinta a Tribunalului din Arad, casatoria dintre Iosif si Crestina
Boca s-a desfacut in luna martie a anului 1922. Nu stim cand si din ce motive au
inceput neintelegerile dintre tatal si mama acestuia, dar cu siguranta aceasta despartire
a lasat urme in sufletul tanarului elev. A devenit poate mai interiorizat, cum se
intampla uneori cu acei copii lipsiti de bucuria unei vieti de familie traite in armonie.
In autobiografia din 1945, va scrie: "De pe atunci mi se remarca o anumita inclinatie
spre singuratate si spre probleme de religie, chiar peste puterile mele de atunci."
Poate amintirea acelei dureri provocate de despartirea parintilor il va face - pe
cand va ajunge staret si duhovnic la Manastirea Brancoveanu de la Sambata, si apoi
pana la sfarsitul vietii, cercetat si iubit de mii de oameni - sa acorde familiei si relatiei
dintre sot si sotie cea mai mare atentie, constient ca: "Decaderea neamului pleaca de
la decaderea moral-biologica a indivizilor. Aceasta se manifesta in familie si prin
aceasta in interiorul neamului. De aceea, pentru regenerarea neamului e necesara
regenerarea familiei, care trebuie sa-si indepli neasca rolul de nastere a copiilor
sanatosi fizic si mintal. E necesara pazirea curatiei trupesti si spiri tuale pana la
casatorie, care trebuie sa fie binecuvantata de Dumnezeu in Taina Casatoriei. Tinerii
sa pazeasca cenzura din interior, prin credinta si moralitate crestina, si cenzura din
exterior, prin evitarea desfranarii, atat inainte, cat si in timpul casatoriei."
Decesul prematur al tatalui sau, la numai 45 de ani, va fi lasat si el o durere
adanca in sufletul lui Zian. Despre Iosif Boca, Parintele Arsenie va spune: "La intrarea
in cursul superior de liceu, am ramas orfan de tata, care era cizmar de meserie si
foarte bun pedagog cu fiul sau. Stiu pana astazi ca m-a batut odata ca sa nu mai pierd
timpul - ceea ce i-am fagaduit cu lacrimi si n-am uitat pana acum. Si de multe ori mi-a
folosit in viata."
Despre conceptia sanatoasa de viata pe care Iosif Boca a insuflat -o fiului sau ne
convingem si din sfatul pe care i l-a dat lui Zian, pe cand acesta avea 14-15 ani, acela
de a nu frecventa salile de dans, locurile unde de obicei se nasc poftele carnale intre
tineri. Parintele Arsenie si-a amintit de aceasta povata in timp ce scria despre
preocuparile pe care le-a avut in perioada in care a fost student la Academia Teologica
"Andreiana" din Sibiu: "N-am dansat si n-am invatat lucrul acesta. Imi dase tata grija
asta - si mai cu deosebire, cand eram teolog nu-mi puteam inchipui sa fac asa ceva."
Ceea ce a devenit Parintele Arsenie, pictor de suflete, dupa modelul Domnului
nostru Iisus Hristos - cum il numeste Nichifor Crainic, nu este fara legatura cu anii
petrecuti pe bancile Liceului National Ortodox "Avram Iancu" din Brad, la care
adeseori revenea cu recunostinta si pioasa amintire, ca la o adevarata Alma Mater , caci
aici, in Tara Zarandului, pe cararile de taina ale lui Horea si Iancu, unde romanii au
faurit vetre ale rezistentei in fata dezlantuirilor istorice, au inmugurit primele
manifestari in lumea spiritului, ale tanarului care mai tarziu a reinviat cu vi ata si cu
propovaduirea duhul Filocaliei in viata religioasa a poporului roman, cum zicea
Parintele Dumitru Staniloae.
Spunea cineva ca despre Eminescu trebuie sa vorbim in soapta, ca sa nu-i
tulburam linistea in eternitate. "Pe el il simtim in fosnetul de frunze, in sopotul apelor,
in clipitul stelelor, in stralucirea luceafarului de ziua. El este partea noastra de cer",
scria Constantin Noica.
Un tanar frumos, pentru care anii tinereii n-au fost pierdere de vreme: "Orice
ora, orice minut sunt scumpe. Ne sunt date cu socoteala si o sa ni se ceara socoteala
de ele!... In orice vreme ne putem mantui sau ne putem pierde. Cine nu da lui
Dumnezeu vremea sa, pe acela Dumnezeu il va lipsi de fericirea vesnica." (Arsenie
Boca).
Bibliografie:
Crti:
1. BOCA, pr. Arsenie, Crarea impriei, Editura Charisma, Bucureti, 2006;
2. STOENESCU, episcop Daniil, Printele Arsenie "Omul mbrcat n hain de in i
ngerul cu cdelnia de aur", Editura Charisma, Bucureti, 2008;
Articole on-line:
3. IACOB, Valentin, Pe urmele Parintelui Arsenie Boca: anii adolescentei
Spiritualitate, nr. 961, martie 2011, n Formula AS, www.formula-as.ro;
4. MANOLIU, Ion-Costin, Copilaria unui sfant Spiritualitate, nr. 956, februarie
2011, n Formula AS, www.formula-as.ro;
5. Idem, La Brad, pe urmele Parintelui Arsenie Boca Spiritualitate, nr. 964, aprilie
2011, n Formula AS, www.formula-as.ro;
6. Idem, Parintele Arsenie Boca 100 de ani de la nastere Spiritualitate, nr. 938,
februarie 2010, n Formula AS, www.formula-as.ro;
7. www.arsenieboca.ro.