MINISTERUL EDUCAȚIEI

NAȚIONALE

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală – 15 februarie 2019, județul Bra;ov
Clasa a IX-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Eseurile/răspunsurile nu vor avea titlu sau motto.
 Timpul de lucru este de 3 ore.
 Nu se acordă puncte din oficiu.
 Punctajul total este de 100 de puncte.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A.
TREBUIE SĂ SCRIU UN ROMAN
Pentru că am rămas singur, m-am hotărât să încep chiar azi Romanul adolescentului miop. Voi lucra
în fiecare după-amiază. Nu am nevoie de inspiraţie; trebuie să scriu, doar, viaţa mea, iar viaţa mi-o cunosc,
şi la roman mă gândesc de mult. Dinu ştie; păstrez caiete din clasa a IV-a, când aveam pistrui ca un ovrei şi
învăţam chimie într- un laborator instalat în firida sobei. De câte ori mi se părea că trebuie să fiu întristat,
scriam în Jurnalul meu. Şi acel Jurnal de acum doi ani avea un „subiect": trebuia să se vădească într-însul
viaţa unui adolescent suferind de neînţelegerea celorlalţi. Dar adevărul era altul: Jurnalul mă măgulea şi îmi
alina dorul meu de răzbunare; răzbunare dreaptă împotriva celor care nu mă înţelegeau, credeam eu.
Romanul îl voi scrie altfel. Eroul sunt eu, fireşte. Mă tem, însă, că viaţa mea - stinsă între copii şi
cărţi - nu va interesa cititorii. Pentru mine, tot ceea ce nu am avut, tot ceea ce am dorit din mansardă, în
înserări calde şi tulburătoare, preţuieşte mai mult decât anii tovarăşilor mei risipiţi în jocuri, în sărbători de
familie şi idile. Dar cititorii?... înţeleg şi eu că toată durerea unui adolescent miop nu va mişca nici un suflet
dacă acest adolescent nu se va îndrăgosti şi nu va suferi. De aceea, m-am şi gândit la un personaj pe care la
început îl numisem Olga. I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui să aibă loc prin prezenţa acestei fete.
Dinu m-a întrerupt şi m-a rugat: dacă într-adevăr îi sunt prieten, să schimb numele eroinei în Laura.
M-am tulburat mult la început, pentru că nu ştiam cum să fie fata care va străbate sufletul
adolescentului miop. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin, care în nici un caz nu pot trece într-
un roman. Cea mai mare, Măria, era slabă şi rea; îşi teroriza fraţii, fura caise verzi şi ţipa alergând după
tramvaie. Cealaltă, Puica, era grasă şi murdară. Nici una, nici alta nu puteau seduce un adolescent. Aceasta,
nimeni n-o putea înţelege mai bine ca mine.
Dinu mi-a mărturisit că mă poate ajuta. A cunoscut atâtea fete, îmi spune. Dar cum aş putea scrie
eu un roman cu o eroină cunoscută de Dinu? M-am hotărât să mă gândesc, în timp ce voi scrie, la vară-mea.
De câtevasăptămâni, de câte ori o întâlnesc, îi pun întrebări. Am vestit şi pe Dinu că vară-mea se află sub
observaţie.
- Dacă vrei să scrii un roman, m-a sfătuit ea, să-l faci pe erou frumos şi bun. Şi să-l cheme Silviu.
Când i-am spus titlul şi subiectul romanului, nu i-a plăcut. Să fie doi eroi, unul frumos şi altul urât,
vrea ea. Iar titlul: Dragoste de copil sau Flori de primăvară, sau La şaptesprezece ani. In zadar mi-au fost
explicaţiile:
„Vally dragă, acesta e un roman cerebral, cu drame interioare” etc. în zadar. Şi atunci i-am ascultat
mărturisirile. Mi-au folosit, căci am învăţat vocabularul fetelor. Şi am cunoscut câte ceva din visurile,
nostalgiile şi tulburările ei. Parcă aş fi ascultat mărturisiri auzite de mult. îmi aminteam că vară-mea nu se
deosebeşte mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet puţin exaltat şi le închipuie. Dar pot
eu şti că aceasta e vară-mea, aceasta care mi se dezvăluie la răstimpuri, antrenată de confesiuni?
(Mircea Eliade – Romanul adolescentului miop)

Şirul Gheorghe Dima nr. 4, 500123 Braşov www.isjbrasov.ro

Tel: +40-268-415104 info@isjbrasov.ro
Fax: +40-268-475621
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

B.

 Cât de mult găsim despre dumneavoastră în Exuvii ca individ, ca scriitor şi ca reprezentant al

literaturii române contemporane?
Să explicăm puţin titlul... Exuvii e un cuvînt rar, de origine latină, din domeniul biologiei. Exuviile
sunt corpuri pe care unele animale (fluturii, de pildă) le lasă în urma lor în procesul de maturizare, în
metamorfoza completă, uneori, prin care trec. Spre deosebire de regnul animal, regnul uman păstrează
într-un fel, prin ceea ce numim memorie, corpurile trecute, care continuă să trăiască virtual, în
imaginarul nostru. Noi nu sîntem doar ceea ce devenim (am devenit), ci şi ceea ce am fost. E o carte în
care iau ca pretext experienţa metamorfozelor identitare prin care am trecut ca să vorbesc şi despre mine,
şi despre ceilalţi, despre ceea ce ne face să ne recunoaştem unii pe alţii, de oriunde am fi, dincolo de vîrste.
Exuvii este, da!, şi un roman autobiografic, dar e vorba mai mult de o biografie în care nu epicul e
important, ci textura vieţii aflate la început (fiind vorba de un copil), textura care creează viaţa de mai
tîrziu, pînă la capătul ei. Aparent, e vorba despre copilărie şi adolescenţă, dar e şi o carte despre cum îşi
asumă un adult, un scriitor (o scriitoare) să vorbească despre moştenirea unui fel de a gîndi, de a percepe
lumea, de a o înţelege, specifică omului liber care este copilul – am fost cu toţii şi unii parcă uită uneori
(sau își amintesc cu duioasă... detaşare, cu o neînţelegere venind dintr-o diminuare a libertăţii depre care
vorbeam). Scriitorul „deţine” limbajul prin care se poate traduce realitatea „analfabetului”, a lui infans
(care în latina strămoşilor noştri comuni înseamnă „cel mut”), realitatea aceea care devine fundaţia unei
dezvoltări ulterioare. M-am gîndit, apoi, că percepţia „infantilă”, experienţa „entităţii” (reprezentate de
copil) – pe care Gertrude Stein o pune în opoziţie cu „identitatea” legată de social – merită mai multă
atenţie, merită exprimată (încă o dată). Copiii şi chiar adolescenţii sînt nişte fiinţe pe care contextul nu
reuşeşte să-i „formeze”/deformeze, ei îşi creeează singuri contextul lor, au felul lor de a se plasa în lume,
în centrul lumii (oriunde s-ar fi născut), mai precis. E o lege a firii, nu ţine de voinţă. De-acolo realitatea
e mai vastă, fără îngrădituri, perspectiva are o anume claritate, o anume puritate. Într-un fel redevin
entitate cei care au şansa de a deveni foarte bătrîni. În înţelepciunea lor, şi ei sînt liberi de
context. Noi toţi, indiferent de naţionalitate, suntem legaţi prin entitatea noastră şi dezlegaţi de ceea ce
numim identitatea noastră „formată” şi cu prejudecăţi, preconcepţii (rasă, gen, naţionalitate etc. – noţiuni
care pun false bariere între noi, oamenii, dintotdeauna). La apariţia Exuviilor, mi-a reproşat cineva că nu
reprezint în carte copilul... român! (Oare ce înţelegea persoana prin „copil român”?!) Dar copiii sînt
peste tot pe lume la fel. Mi-ar plăcea să cred că am scris şi despre copilul italian, de pildă! (…)
Identitatea e... anevoioasă. E ceea ce se depune formînd învelişul exterior, „cochilia” pe care, ca melcul, o
porţi în spinare. Unii te judecă după... „cochilie”! Poate fi o povară, identitatea, poate fi şi adăpost.
Depinde cum o percepi. Există o identitate de sine şi o identitate pe care o împarţi cu alţii, de aceea spun
că identitatea e complicată, anevoioasă. Poţi vorbi doar „în numele umanităţii tale personale” (cum ar
spune Witold Gombrowicz), dar nu şi în numele unei colectivităţi, e riscant („noi, românii” etc).
(www.insulaeuropea.eu Giulia Ambrosi în dialog cu Simona Popescu)

Şirul Gheorghe Dima nr. 4, 500123 Braşov www.isjbrasov.ro

Tel: +40-268-415104 info@isjbrasov.ro
Fax: +40-268-475621
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

Subiectul I 30 de puncte

Răspunde, pe foaia de concurs, la următoarea cerință:

1. Prezintă comparativ două funcţii ale comunicării în cele două texte suport.

Subiectul al II-lea 35 de puncte

Redactează o scrisoare pe care ai adresa-o lui Mircea Eliade/ Simonei Popescu (la alegere), prin
intermediul căreia să împărtăşeşti opinia ta despre faptul că scrisul poate constitui pentru un adolescent o
formă de autocunoaştere.
Notă! Scrisoarea va avea cel puţin 500 de cuvinte.

Subiectul al III-lea 35 de puncte

Scrie un eseu liber/nestructurat de 600-900 de cuvinte despre raportul dintre biografie şi ficţiune în
operele literare şi/sau în cinematografie, pornind de la cele două fragmente citate şi valorificând
experienţele tale culturale.

Şirul Gheorghe Dima nr. 4, 500123 Braşov www.isjbrasov.ro

Tel: +40-268-415104 info@isjbrasov.ro
Fax: +40-268-475621
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală 15 februarie 2019
Clasa a IX-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

ATENȚIE!
Lucrările în care eseul/răspunsurile sunt precedate de titlu și/sau motto vor fi notate cu zero
puncte, autorii acestora fiind descalificați.
SubiectuI I (30 de puncte)
1. Identificarea a câte două funcţii ale comunicării/limbajului în cele două texte
(de exemplu: emotivă, expresivă/poetică, conativă, referenţială): 4 puncte
Identificarea doar a unei funcţii/sau prin referire la un singur text: 2 puncte
2. Ilustrarea a două mijloace diferite prin care se manifestă cele două funcţii ale
comunicării/limbajului prin referire la cele două texte : 6 puncte
Ilustrarea unei singure funcţii sau prin referire la un singur text: 3 puncte
3. Formularea unei opinii clare, adecvate valorificând ambele texte suport: 6 puncte
Exprimarea opiniei prin referire la un singur text: 3 puncte
Exprimare ambiguă, ezitantă: 1 puncte
4. Analiza comparativă nuanţată a celor două funcţii prin referire la ambele texte: 8 puncte
Susţinerea neconvingătoare, fără exemplificări, explicaţii, comparaţii: 4 puncte
Incercarea de analiză: 2 puncte
5. Originalitatea abordării cerinţei şi claritatea exprimării ideilor: 2 puncte
Susţinere ambiguă, ezitantă: 1 punct
6. Ortografia (0 erori: 2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
7. Punctuaţia (0 erori:2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
Subiectul al II-lea (35 de puncte)
1. Utilizarea convenţiilor lingvistice specifice scrisorii: 3 puncte
(de exemplu: notarea datei şi a locului:1 punct; utilizarea formulei de adresare adecvată destinatarului:
1 punct; utilizarea formulei de încheiere:1 punct)
2. Formularea expresivă şi adecvată a conţinutului: 14 puncte
conţinut parţial adecvat, formulare ezitantă, neconvingătoare: 10 puncte/încercare de formulare:
6 puncte
3. Organizarea ideilor în scris (organizare coerentă şi riguroasă, respectând părţile componente ale unei
scrisori 3 puncte
4. Utilizarea limbii române literare: 8 puncte
(stil şi vocabular adecvate conţinutului scrisorii, claritatea enunţului, varietatea lexicului, sintaxă adecvată
/stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 4 puncte/ vocabular restrâns, monoton
sau vocabular preţios, folosirea excesivă a neologismelor: 2 puncte
5. Originalitatea viziunii/abordării cerinței: 2 puncte
6. Ortografia (0 erori:2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
7. Punctuaţia (0 erori:2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
8. Aşezarea corectă a textului în pagină: 1 punct

Şirul Gheorghe Dima nr. 4, 500123 Braşov www.isjbrasov.ro

Tel: +40-268-415104 info@isjbrasov.ro
Fax: +40-268-475621
 MINISTERUL EDUCAȚIEI
NAȚIONALE

Subiectul al III-lea (35 de puncte)

1. Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă (formularea tezei/a punctului de
vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului; enunţarea clară a problematicii eseului;
capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 6 puncte/încercare de formulare a tezei/a punctului de vedere cu
privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare:
3 puncte/încercare de formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 1 punct)
6 puncte
2. Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin
exemplificări din textele-suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română
şi/sau străină, opere, cinematografie) 18 puncte
(formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la textele-
suport şi la experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;
argumentare pertinentă: câte 6 puncte pentru fiecare argument /formularea parţial adecvată a fiecărui
argument şi susţinerea acestuia prin referire la textele-suport şi la experienţa culturală; corelarea
exemplificărilor cu ideile enunţate; argumentare incompletă: câte 3 puncte pentru fiecare argument (3
puncte + 3 puncte + 3 puncte): 9 puncte/încercare de formulare a argumentelor şi de susţinere a
acestora, fără referire la textele-suport şi la experienţa culturală: câte 1 punct (1 punct + 1 punct + 1
punct): 3 puncte
3. Concluzia/sinteza: concluzie logic impusă de argumentele formulate; viabilitatea demersului
argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune: 4 puncte/încercare de formulare a concluziei: 1
punct 4 puncte

4. Originalitatea viziunii/abordării cerinței: 2 puncte

5. Ortografia (0 erori:2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
6. Punctuaţia (0 erori:2 puncte; 1- 2 erori: 1 punct; 3 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
7. Aşezarea corectă a textului în pagină: 1 punct

Şirul Gheorghe Dima nr. 4, 500123 Braşov www.isjbrasov.ro

Tel: +40-268-415104 info@isjbrasov.ro
Fax: +40-268-475621