Monologul

Fisa de lucru
3. Tema textului prezintă evadarea: Tom Sawyer iî explică lui Huck Finn cum ar
trebui să se realizeze o evadare.
4. Comparația „Vorbești ca un copil de grădiniță”, atribuită de Tom Sawyer lui Huck
Finn, evidențiază modul de gândire copilăros/ infantil al acestuia din urmă,
așadar se constituie intr-o trăsătură de caracter, fiind un mijloc de caracterizare
directă.
5. Două mărci ale oralității sunt: adresarea directă prin verbe și pronume la
persoana a II-a („tu ești”, „Vorbești”); interogațiile retorice (Ce naiba, n-ai
citit niciodată o carte despre baronul Trenck …?)
6. - Destinatarul monologului este Huck Finn.
- Monologul personajului Tom este narativ-argumentativ.
- In text apar urmatoarele procedee specifice monologului: a) interogatii
retorice.
- Registrul stilistic folosit este familiar.
Definitia monologului

Monologul este un mod de expunere verbală sau scrisă ce constă în exprimarea

neîntreruptă a unor idei, din partea destinatarului. Accentul cade pe vorbitor,
fără ca ceilalți (ascultatorul) să intervină.

Tipuri de monolog:
1. Monolog descriptiv: caracterizat de predominanța nominală
(frecvența substantivelor și a adjectivelor cu valoare de epitet)
2. Monolog narativ: reprezentat de predominanța verbală, de prezența
acțiunii, a indicilor spațio-temporali, a actanților
3. Monologul argumentativ: se bazează pe argumentarea unei idei, prin
aducerea de argumente sau explicații; se folosesc conectori lingvistici.
TEMA: ex. 7,8,9
Registrele stilistice
Identificați, pentru fiecare text in parte, registrul stilistic predominant,
evidențiind caracteristicile acestuia
1. popular-regional
2. cult
3. familiar (colocvial)
4. argotic
5. jargonul
6. arhaic
7. neologic
8. oral
9. standard
Text 1:
„Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui maiu, aproape de
Moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oiu
zice, să puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat
mai mare și înaintat în învățătură până la genunchiul broaștei, era
sfădit cu mine din pricina Smărăndiței popei, căreia, cu toată părerea
mea de rău, i-am tras într-o zi o bleandă, pentru că nu-mi da pace să
prind muște.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Text 2:
Conceptul de timp se sustrage determinărilor filosofice riguroase
întrucât nu are o natură imuabilă. Surprinderea semnificaţiei acestui
concept se poate desfăşura pe două paliere comprehensive: măsura şi
măsurarea timpului şi a fenomenului său corelativ (spaţiul) – vorbim în
această perspectivă despre timpul fizic şi descrierea modului în care
timpul apare conştiinţei, existenţei umane, caz în care vorbim
despre timpul uman.
Timpul fizic exprimă măsurarea desfășurării temporale dintre două
momente. El este împărțit de gândirea abstractă în segmente egale,
nediferenţiate calitativ, reprezentând un „număr al mişcărilor”.
Timpul uman constituie rezultatul reflexiei raţionale şi meditaţiei
asupra raportului existenţă – timp – finitudine.
Alte caracteristici: inerent subiectului (prezent numai în perimetrul
interiorităţii/al sufletului uman); structurează demersul cunoaşterii; se
dezvăluie ca dimensiune esenţială şi originară a existenţei; este
constitutiv naturii umane (omul există odată cu timpul şi în timp îşi va
cunoaşte sfârşitul, moartea).
Text 3
„Vorbești ca un copil de grădiniță. Ce naiba, n-ai citit niciodată o carte
despre baronul Trenck, despre Casanova, despre Benvenuto Cellini,
dspre Henric al patrulea sau despre ăilalți eroi?”
(Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn)
Text 4:
- Tu ești Paraschiv? îl întrebă pe cel tînăr Bozoncea.
- Eu, se băgă el mai în sufletul pungașilor.
Hubăbil îl măsură dintr-o ochire. Ucenicul avea trup subțire de fată mare și o
privire ascuțită, ageră.
- De zulit, ai mai zulit la viața ta? se amestecă și Oacă, suflându-și nasul.
- Da.
- O fi găinar d-ăia de ciordește corcovițe și le mănâncă fofeaza… aruncă în
batjocură Sandu-Mînă-mică și-i scuipă între picioare.
(Eugen Barbu, Groapa)
a zuli (argou)= a fura
corcoviță (argou)= găină
fofează (argou)= aripă de găină
Textul 5:
CHIRIȚA (aprinzându-și o țigară groasă): Merci... Voulez-vous aussi boire une cigarre?
ȘARL (în parte): Aie... aie... elle va recommencer ses traductions libres...
CHIRIȚA: Ils sont de minune... cigarres de Halvanne...
ȘARL (luând o țigară): Merci, madame.
GUGULIȚĂ: Țigare de halva?... neneacă, dă-mi și mie o țigară.
CHIRIȚA: Auzi?... atâta ar mai trebui... cuconașii nu trag țigări.
GUGULIȚĂ: Ei... mata de ce tragi dacă ești cucoană?
CHIRIȚA: Tacă-ți gura, plodule... Monsiu Șarlă... ian dites-moi je vous prie: est-ce que
vous ètes... mulțămit de Guliță?
ȘARL: Comme ça, comme ça... mulțumit et pas trop.
(Vasile Alecsandri, Chirița în provinție)
Elementele de ...............
Text 6:
Cu unu anu nainte de ce s-au rădicat Hmil, hatmanul căzăcescu, asupra
leșilor, aproape de secere, eram pe atuncea la școală la Baru, în
Podoliia, pre cale fiindu de la sat la oraș. Numai că vădzum despre
amiadzădzi unu nour, cum să rădică deoparte de ceriu, un nor sau o
negură.
(Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei)
Text 7:
Aerodina este un vehicul aerian „mai greu decât aerul” (de fapt, mai
greu decât volumul aerului dislocat), care se menține în atmosferă
datorită mișcării lui de înaintare[1], fiind construit pe principiul zborului
mecanic. Aerodinele desemnează toate mașinile aeriene capabile de
zbor, dar care nu sunt aerostate (care nu se bazează pe principiul plutirii
corpurilor)
Textul 8:
-“Of, Leano! Tare mă supăr să aud una ca asta!...
- Așa-i el. Ce să-i faci?
- Dacă-i așa, lasă-l în pace!”
Textul 8:
Duminică, 24 iulie, ora 11:00, din mansarda Cărturești Verona pornim
într-un tur al Bucureștiului cu Sonia.
📖„Bucharest City Tour, A Trip with Sonia” este o carte pentru copii scrisă
în limba engleză, a uneia dintre cele mai tinere autoare din România,
Sonia Marta, care la numai 14 ani este deja la a treia sa experiență
editorială. Pe parcursul cărții, puteți urmări călătoria a trei prietene ce
merg în excursie cu școala, cu Bucharest City Tour, descoperind multe
monumente pe traseu, învățând lucruri noi despre unele dintre cele
mai frumoase obiective turistice pe care Bucureștiul vi le poate oferi.
Mărcile subiectivității într-un text
subiectivitate= implicare (narator-personaj/martor= persoana I/a II-a)
obiectivitate= detașare (persoana a III-a)

Marcile subiectivității pot fi:

1. pronume/adj.pronominale sau verbe de pers.I sau a II-a: ex. eu, mă, mine, te, tu; mea, ta; fac, mergi, te duci
etc.
2. substantive/ pronume/ constructii în cazul vocativ:
Ex. Maria, vino la mine!
Tu, vino la mine!
Fată frumoasă, vino la mine! (subst+adj = ambele în cazul V)
3. interjecții afective: ex. Ah!, Off!, Vai! etc.
4. interogații/ exclamații retorice
ex. „Unde s-a mai pomenit să slobozești un prizonier cu trucurile astea de fată bătrână?” (interogație
retorică)
Cât de frumoasă e!... (exclamație retorică)
5. Puncte de suspensie: marchează o pauză în vorbire pentru a evidenția o idee, un gând neterminat, o
meditație, o dilemă/nelămurire etc.
6. Verbe la modul imperativ:
ex. Vino!/ Veniți!
Lucrează!/Lucrați!
Registrele stilistice
- Reprezintă niște varietăți ale limbii, manifestate în procesul vorbirii,
determinate social și cultural.
- Tipuri de registre:
1. popular-regional
2. cult
3. familiar
4. argotic