Rezolvare Varianta 69 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)

(Liviu Rebreanu, “Cântecul iubirii”)

1. Sinonime: amurg= înserare; vreme= perioadă, timp; învăluie= acoperă; tânăr= june, flăcău;
2. Punctele de suspensie folosite în mod repetat în text sunt pauze afective în fluxul narativ şi
sugerează reflecţiile rememorării unor întâmplări din trecut.
3. Câmpul semantic al cuvântului “amurg”: “înserare”, “lumina ruginie”, “cernită”, “umbre”
4. Expresii/ locuţiuni cu substantivul “lume”: a pleca în lume, pentru nimic în lume, a ieşi în
lume, a veni pe lume.
5. Tipurile de narator:
- narator omniscient (vocea auctorială), prin naraţiunea la persoana a III-a
- personaj-narator (moş Costin), care se confesează prin naraţiunea la persoana I
6. Tipuri de timp:
- timpul povestirii este prezentul folosit în prima parte a textului: “…moş Costin şade
pipernicit şi tăcut, cu privirile pribege…”;
- timpul povestit este trecutul, concretizat prin forma de imperfect a verbelor identificate în
ultimele alineate, sugerând rememorarea unor fapte petrecute cândva: “Eram pe-atunci ostaş
tânăr şi slujeam în Italia…”.
7. Titlul operei “Cântecul iubirii” este o metaforă care sugerează frumuseţea poveştii de iubire
trăite în tinereţe şi evocate de către personajul moş Costin. Dragostea celor doi tineri fusese
plină de pasiune şi entuziasm, tulburându-le sufletul până în profunzimi nebănuite.
8. Caracterizarea personajului Ileana:
- caracterizare directă de către narator, care sugerează tinereţea şi gingăşia fetei: “fetişcană ca
un bobocel înrourat”
- caracterizare indirectă, prin propriile vorbe, semnificând sensibilitatea şi delicateţea
sufletească: “- Spune, tăticule… mai spune!”
9. Consider că relaţia dintre cele două personaje, moş Costin şi Ileana, este foarte apropiată şi
firească între tată şi fiică. Prin diminutivul “tăticule” este sugerată iubirea puternică,
neţărmurită, ataşamentul fiicei faţă de tatăl ei. Fetei îi face mare plăcere să-şi asculte tatăl
povestind întâmplări din tinereţe, care-i dezvăluie sensibilitatea interioară: “Spune, tăticule…
mai spune!”. Şi lui moş Costin îi este tare dragă Ileana, pe care o priveşte “galeş”, drăgăstos,
duios şi îi îndeplineşte dorinţa, povestindu-i despre iubirea lui din trecut: “…apoi cu vocea
lină, cu ochii închişi, parc-ar citi în carte vremile trecute, începe”.
10. Expresia din fraza: “Poate-mi furase şi mie inima”, relevă faptul că “fetişcana” din
tinereţea lui moş Costin, pe care o descrie cu mult drag, “o guriţă cât o cireaşă coaptă şi doi
ochi albaştri cum e cerul când e mai limpede”, avea atâta farmec, încât reuşise să cucerească
inimile multora, să-i facă să se îndrăgostească de ea sau pur şi simplu să o îndrăgească.
Bătrânul are o imagine clară a tinerei, întrucât şi el fusese unul dintre cei care au iubit-o, a
căror inimă a fost furată de frumuseţea, farmecul şi zâmbetul răpitor al fetei.

Subiectul al II lea (20 de puncte)

Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din nuvela “Cântecul iubirii” de Liviu Rebreanu:

Se lasă amurgul şi lumina pătrunde în casă tot mai puţin. Focul din vatră pâlpâie în jurul
ceaunului, în care se află apa pentru mămăligă. Din când în când, mai pătrunde în casă câte o
adiere rece.
Moş Costin stă pe prichiciul cuptorului, iar Ileana răsuceşte firul de in. Fata, cu glas
emoţionat, îşi roagă tatăl să-şi continue povestirea. După ce îşi priveşte fiica, bătrânul începe
să-i descrie o fetişcană, ca ea, pe care o cunoscuse în tinereţe şi care era îndrăgită de multă
lume. Deşi trecuse vreme lungă de atunci, el îşi aminteşte clar de tânără, recunoscând că îi
furase şi lui inima.
Moş Costin îi spune fiicei sale că în acea vreme el era ostaş în Italia, pentru că pe atunci
tinerii din oaste erau trimişi în ţări străine şi stăteau acolo zeci de ani. Mulţi plecaseră de tineri
de acasă şi s-au întors după foarte mult timp, fiind greu de recunoscut chiar şi de către cei din
satul natal. Aşa era lumea.

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Caracteristicile limbajului într-o poezie simbolistă studiată (expresivitate, ambiguitate,

sugestie):
* “Plumb” de George Bacovia
* “Lacustră” de George Bacovia
(Claudia Drăguţ)

Subiectul al II lea (20 de puncte)

Scrisoare cu final dat:

Tulcea, 29.06.2007

Dragă Emil,

Cum este vremea prin Sinaia? Am auzit că va veni în turneu o trupă de circ din Franţa. Cred
că va fi un spectacol foarte interesant. Eu însă, îmi doresc să merg în această vacanţa de vară
în Delta Dunării, unde voi sta o săptămână. După cum ştii, am fost anul trecut şi mi-a plăcut
atât de mult, încât anul acesta trebuie neapărat să mă duc iarăşi acolo. Este un loc magnific,
cum nicăieri nu am mai văzut. Natura este monumentală. Există atâtea specii de animale, de
păsări şi de plante, încât ţi-ar lua săptămâni, poate chiar luni, să vezi măcar jumătate dintre
ele.
Vom merge o gaşcă de opt prieteni. Unii au mai fost în Deltă, alţii vin pentru prima oară.
Nerăbdarea este, însă, aceeaşi, poate chiar mai mare pentru cei care n-au mai văzut niciodată
această zonă unică prin vraja ei.
Mi-aş dori grozav să vii şi tu cu noi, mai ales că nu ne-am mai întâlnit de mai bine de un an şi
sunt curioasă să văd şi cum arăţi. Ştiu că nu prea ai încredere în mine, pentru că tu nu ai
încredere în fete, în general.
Nu cred că sunt omul potrivit să te determine să mă însoţeşti pe întinderea de ape din Deltă, te
avertizez însă că nu vei găsi nicăieri un ţinut mai misterios ca aici.

Eu totuşi sper să vii,

Tudoriţa

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Rolul elementelor de compoziţie (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de

recurenţă etc.) în organizarea discursului liric, într-o poezie studiată, aparţinând lui Mihai
Eminescu:
* “Revedere” de Mihai Eminescu
* “Dorinţa” de Mihai Eminescu
* “Floare albastră” de Mihai Eminescu
* “Sara pe deal” de Mihai Eminescu
* “Scrisoarea I” de Mihai Eminescu
* “Luceafărul” de Mihai Eminescu

(Andreea Dincă)