Urciorul de aur 
Semnificaţia titlului
Titlul face referire la un obiect fantastic, magic, ce apare în textul basmului drept o punte de legătură între realitatea umană, mediocră şi tărâmul fantastic ce ţine
de imaginaţia poetică.Astfel, urciorul de aur poate simboliza absolutul către care tinde poetul, în a cărei ipostază se vaafla şi personaul principal. . !e asemenea,
ace sta est e un ele men t ese nţi al al pov eşt ii înt ruc ât doar în prezenţa acestuia poate avea loc uniunea dintre Anselmus şi Serpentina, prin care eroul se desăvârşeşte
spiritual."a simbol alc#imic, urciorul poate reprezenta piatra filosofală, o substanţă mistică având puterea de a vindeca toate bolile, de a prelungi viaţa ori de a
transmuta metalele ordinare în aur."u alte cuvinte, titlul anticipează transformările spirituale pe care le va suferi eroul, drumul său iniţiatic, sugerând totodată
capacitatea creatorului, a poetului de a transpune realitatea, de a o metamorfoza în fantastic şi de a accede astfel la un plan superior al existenţei.

Structură şi compoziţie
$pera este structurată în doisprezece capitole, fiecărui capitol anticipându%i%se conţinutul prin propoziţii scurte, uneori eliptice de subiect sau predicat, de forma unor motto%
uri."a te#nici narative se întâlnesc preponderent înlănţuirea şi alternanţa.
&elaţia incipit%final
&elaţia incipit%final se caracterizează prin opoziţia dată de felul în care este conturat personaul la început, respectiv la sfârşit. Astfel, în
desc#iderea operei, Anselmus apare ca uninadaptat, ca o persoană urmărită de g#inion, de care semenii râd. 'l este doar un simplu student,fără experienţă de viaţă,
sărac, neîndemânatic, al cărui unic talent este caligrafia frumoasă. (nfinal însă, acesta devine din copist poet desăvârşit, dintr%un neiniţiat aunge să
cunoască tainele vieţii, să perceapă existenţa într%un mod primordial, unic. 'roul trece de la deznădede la fericirea absolută, pură, atinsă în urma maturizării sufleteşti,
 proces în care nobleţea sa spirituală oacă un rol crucial.&elaţia de opoziţie dintre incipitul de tip )ex%abrupto* şi final mai este evidenţiată şi prindescrierea spaţiului. +n acest
mod, opera se desc#ide prin prezentarea oraşului german !resda, loc cara cteriz at prin banal itate , prin comun , în timp ce în final se contur ează un tărâm
fantastic, prielnic pentru dezvoltarea imaginaţiei poetice şi în care comuniunea om%natură poate avea loc.
 
ersonaele
Anselmus este personaul principal al operei. rin intermediul caracterizării directe,naratorul afirmă despre acesta că este un tânăr student
cu c#ip armonios, )mai expresiv datorită pasiunii stârnite de mânie*, cu statură zveltă. -ainele lui însă erau* în afara oricărei mode. racul lui verzui era, într%
adevăr, astfel tăiat, ca şi cum croitorul care%l croise ar fi cunoscut tăietura modernă numai din auzite, iar pantalonii din atlas negru, bine păstraţi, dădeau
întregului costumun stil profesoral cu care însă mersul şi ţinuta nu se potriveau deloc*. Tinuta acestuia poate reflecta de asemenea inadaptarea
tânărului la societatea respectivă, el însuşi caracterizându%se ca fi in d )n ăs cu t nu ma i pe nt ru ne no ro ci ri *, de z nă d e de a sa co nc en tr ân du %s e în
i n t e r o g a ţ i a retorică/*!ar n u%i oare o fatalitate cumplit ă că, atu nci când am auns şi e u în sfârşi t student, a trebuit să fiu şi să rămân un biet pârlit0*."u
toate acestea, registratorul -eerbrand afirmă/*ştiu că scrii foarte frumos şi în acelaşi timp desenezi foarte bine cu peniţa*, anticipând astfel talentul creator al
studentului, prin care acesta se diferenţiază de ceilalţi. rin intermediul caracterizării indirecte însă se reliefează o )a doua* identitate a lui Anselmus.
Astfel, el este, la propriu, )unerou marcat*, o fiinţă specială/ neîndemânarea sa în societatea cam limitată a !resdei se articulează pe
capac itate a d e a percep e o altă lume, paral elă, popul ată de fiinţ e m agice , precu m ar#ivarul 1ind#orst şi fiica sa, şerpoaica verde, Serpentina. !e%a lungul
întâmplărilor se remarcă capacitatea protagonistului de a vedea corect, de a intui dimensiunea ascunsă a lucrurilor şi fiinţelor care%l
încon oar ă, c eea c e îl aut ă să trea că p robel e la care este supu s pen tru a%şi demonstra dragostea faţă de fiica ar#ivarului. "a un adevărat
erou de basm, ace sta parcurge un drum iniţiatic, de de săvârşire spirituală şi este autat de creaturi cu pu teri supranaturale, precum Serpentina.ersona
romantic, Anselmus poate întruc#ipa omul de geniu, superior faţă de semeni, prin capacitatea sa creatoare de a transpune realitatea, prin imaginaţia neţărmurită
care%l aută săvadă, dar şi să creeze un alt univers cu preţul, în sc#imb, de a deveni neînţeles, inadaptat propriei lumi.
1ind#orst
 

"a multe alte perso nae din opera lui -offma nn, ar#iv arul 1ind# orst este înzes trat cu duble identităţi, uneori apărând ca un bătrânel excentric, iar alteori ca o
salamandră fermecată de
sorginte alc#imică, capabilă să se transforme într%un vultur. "aracter autoritar, el pare în acelaşitimp prietenos şi sever până la ameninţare faţă de tânărul student. 1a nivel
simbolic, ar#ivarul îl reprezintă pe cel !rept care, în milocul necazurilor nu%şi pierde pacea sufletului şi încrederea în !umnezeu. !e asemenea, este un simbol al perecepţiei
directe a realităţii ultime, a spiritului, dar şi al regenerării ori al paternităţii.
Alte personae/%baba urâcioasă% este bătrâna doică a 2eronicăi care se dovedeşte a fi vrăitoare, simbolal răului%
Serpentina% este şerpoaica de aur verzui, cu oc#ii albaştri, fiica cea mică a ar#ivarului3de ea se îndragosteşte Anselmus%
#osp#orus%este prinţul du#urilor, tatăl ar#ivarului%directorul aulmann%este prieten al lui Anselmus%2eronica%este fiica cea mare a directorului, care, îndrăgostită de
Anselmus va căuta ca, prin intermediul vrăitoarei, să%l facă să o iubească%registratorul
 -eerbrand%este prieten cu directorul şi cu Anselmus
"oncluzii
(n concl uzie, opera )4rci orul de aur* este de fapt o a legor ie a creaţi ei poeti ce, trans pusă artistic prin raportarea la estetica romantismului. Astfel, se pune în
 prim%plan comuniunea omuluicu na tu ra pr in sc #i ţa re a un ei lu mi fa nt as ti ce , da r în ze st ra te cu o ex is te nţ ă ob ie ct iv ă, la ca re ar e acces doar omul de geniu, poetul,
superior prin simţire, prin sensibilitate, prin spirit
 

Urciorul de aur

I. Context istoric: romantismul

  a) Sfarsitul secolului 52(((, inceputul secolului 5(5. 'poca marilor miscari revolutionare din 'uropa, care au dus la revolutiile burg#eze de la 6787. 9ulti dintre scriitorii romantici au
fost inflacarati sustinatori ai ideilor revolutionare, in special a ideii de libertate, promovata de burg#ezie in lupta ei pentru ascensiune politica si sociala. "onsecinta acestui fenomen in plan
literar e aparitia unei literaturi angaate politic si social, pusa in sluba idealurilor revolutionare.

  b) 'poca in care se afirma in 'uropa ideea nationala, ideea dreptului fiecarei natiuni de a%si #otari soarta, destinul. Aceasta idee a dus mai tarziu la formarea statelor nationale. 1iteratura
romantica reflecta din plin aceasta idee si contribuie esential la formarea constiintei nationale, prin opere literare care creeaza mitologii nationale/ prezinta evenimente si personalitati exemplare
care intrupeaza valori sau trasaturi considerate reprezentative pentru o comunitate nationala. "onsecinta in plan literar este descoperirea temei istoriei si valorificarea folclorului, a traditiilor.

  c) 'poca post%revolutionara aduce si un sentiment al deceptiei, al dezamagirii, reflectat in plan literar prin evadarea din cotidian, predispozitia spre melancolie, sentimentalism, etc.

II. Intre povestire si nuvela

  'ste o naratiune destul de ampla in care sunt reunite trasaturile celor : specii.

•  Povestire

% implicarea subiectiva a naratorului in prezentarea faptelor si a personaelor ;uneori, naratorul isi exprima simpatia sau antipatia fata de personae<

%  semnificative accentele ironice ale naratorului

%  fragmente in care naratorul se adreseaza cititorului

•  Nuvela

% exista un conflict. 1a un prim nivel al interpretarii, conflictul se stabileste intre : personae, ar#ivarul 1ind#orst si vraitoarea &auerin. Toate intamplarile fantastice si evolutia
 personaului principal deriva din infruntarea celor : forte, vraitoarea fiind agresorul iar ar#ivarul fiind victima. "onflictul se inc#eie prin infrangerea vraitoarei.

III. Continutul epic

 

  !resda, zi de sarbatoare. Studentul Anselmus rastoarna cosul unei precupete, o baba, care il blestema sa cada in cristal. 4rmeaza intalnirea lui Anselmus cu cele = serpoaice si fascinatia
fata de oc#ii Serpentinei. Anselmus se angaeaza copist la ar#ivarul 1ind#orst. (n casa ar#ivarului se intampla lucruri neobisnuite. 2eronica, fiica directorului aulmann, se indragosteste de
Anselmus. Anselmus este indecis, confuz in aceasta relatie. Actiunea continua urmarind in paralel relatia cu 2eronica si relatia cu Serpentina. !e la Serpentina el afla istoria fantastica a familiei
ar#ivarului, care ar fi o salamandra, urmarit de dusmania babei, o vraitoare cu c#ip de sfecla. 2eronica aunge la baba pentru a%si afla viitorul. >aba ii propune un ritual in noaptea ec#inoxului
de toamna, pentru a%l lega pe Anselmus de ea. Anselmus e atras de 2eronica si incepe sa se indoiasca de existenta Serpentinei, considerand ca totul nu e decat o nalucire. Se implineste blestemul
 babei/ drept pedeapsa ca a patat un manuscris, e inc#is de ar#ivar in cristal. Are loc infruntarea dintre ar#ivar si baba. >aba este invinsa. 2eronica se casatoreste cu -eerbrand si isi gaseste
fericirea. Anselmus si Serpentina traiesc intr%o lume minunata.

IV. Tema fantasticului

  antastic % ceea ce contrazice realitatea si legile ei, asa cum le cunoastem. (n ?4rciorul de aur?, astfel de evenimente sunt foarte frecvente si au un caracter spectaculos. @uvela evidentiaza
fantasticul%romantic. Actiunea nuvelei corespunde definitiei fantasticului ca ezitare intre straniu si miraculos. ana la sfarsitul naratiunii, nu se raspunde la intrebarea daca tot ce s%a intamplat sau
 povestit e rezultatul visului, al delirului, al nebuniei sau daca nu cumva magia babei este la originea evenimentelor. ' semnificativa discutia dintre aulmann, 2eronica si -eerbrand. aulmann
considera ca fiica lui a innebunit si ca totul e o #alucinatie a mintii ei bolnave. 2eronica califica si ea totul ca ?un vis nerod?. (nsa -eerbrand ii contrazice, atragandu%le atentia ca exista ?intr%
adevar, mestesuguri oculte?, plasand deci evenimentele in sfera miraculosului. @aratiunea se inc#eie sub semnul acestei incertitudini.

V. Personajul principal

  a) Anselmus este un persona romantic. ortretul lui/ ? din pricina c#ipului lui armonios, mai expresiv datorita pasiunii starnite de manie si a staturii lui zvelte, femeile ii iertau tanarului
neindemanarea si #ainele lui care erau in afara oricarei mode?. Aceste #aine ?dadeau intregului costum un stil profesoral cu care, insa, mersul si tinuta nu se potriveau deloc?. Acest portret succint
sugereaza caracterul inadaptat al personaului. 'l nu stie sa fie la moda. (n plus, il prezinta ca pe un persona bizar, ciudat, aflat intr%o contradictie cu sine insusi, sugerand si o contradictie intre
adevarata lui natura si aparenta afisata.

  b) protagonist al unor evenimente exceptionale ;de povestit<

c) sensibilitatea iesita din comun asociata cu predispozitia spre visare si cu dorinta de evadare din realitatea cotidiana. ' vorba de o sensibilitate excesiva, pana la limita labilitatii
 psi#ice. !e mai multe ori, el insusi sau alte personae interpreteaza reactiile lui drept rezultatul unor crize ?toti il credeau intr%adevar bolnav de nervi?. "at priveste caracterul inadaptat si tendinta
spre evadare, e semnificativ un fragment precum ?placerea lui cea mai mare era atunci cand putea sa rataceasca singur prin lunci si prin paduri ;.< putea sa se gaseasca oarecum pe sine insusi
numai in contemplarea imaginilor de tot felul, care se inaltau in sufletul lui?.

d) ca erou romantic, traieste o poveste de iubire cu totul iesita din comun, replicile lui arata aspiratia catre o iubire absoluta ?numai o data uitati%va la mine, voi, oc#i adanci si albastri,
numai o data si dupa aceea pot sa mor de durere si de dor?motivul orei de iubireB
 

*4rciorul de aur*, naratiune fantastica, apartine ciclului Cantezii în maniera lui "allot* si cuprinde iubirea studentului Anselmus pentru frumoasa Serpentina. @umeroasele
situatii fantastice, încercari prin care trece eroul, amintesc de basmele din literatura noastra. @aratiunea aduce in prim%plan unul dintre conflictele clasice ale romantismului/
cel dintre realitatea restrictiva si mediocra si imaginatia poetica, inzestrata cu o nelimitata capacitate creativa. Anselmus este un student cu o fire poetica si visatoare, dar si cu
un g#inion iesit din comun, ce%l impinge spre visare, spre izolarea de lumea reala. @eindemanarea sa in societatea !resdei provine din capacitatea sa de a percepe lumea
 populata de fiinte magice, cum ar fi ar#ivarul 1ind#orst si fiica sa, serpoaica verde Serpentina. Anselmus intuieste existenta acestei lumi fantastice in urma altercatiei cu o
 precupeata, in ziua (naltarii !omnului. &amas fara banii de buzunar, el se duce pe malul 'lbei, de unde aude un clinc#et de cristal. Apropiindu%se de socul din care se auzea
sunetul, a zarit trei serpoaice de aur verde si s%a indragostit de cea cu oc#ii albastri. 1a propunerea directorului aulmann, Anselmus s%a dus la ar#ivarul 1ind#orst, care l%a
angaat sa%i copieze manuscrise rare. 2eronica, fiica lui aulmann, fiind indragostita de Anselmus, a apelat la o vraitoare pentru a o auta sa dobandeasca dragostea acestuia.
2raitoarea era doica din copilarie a fetei, vramasa lui 1ind#orst, dar si precupeata cu care Anselmus s%a certat in piata in ziua (naltarii. "ele doua s%au dus intr%o noapte la o
rascruce de drumuri si, rostind un descantec malefic, au creat o oglinda cu autorul careia fata il putea face pe alesul inimii sale sa se gandeasca la ea. Anselmus traducea
textele intr%o camera, dupa ce ar#ivarul ii prezentase casa in intregime si dupa ce zarise intr%o incapere albastra un urcior de aur. Studentul nu trebuia sa greseasca in copierea
manuscriselor si sa nu scape, sub nici o forma, vreo picatura de cerneala pe originale. "and a primit manuscrisul intitulat C!espre casatoria salamandrei cu serpoaica verde*,
Serpentina, cea cu oc#i albastri, i s%a infatisat si i%a povestit despre ce era vorba. Salamandra era 1ind#orst iar serpoaica verde era mama ei si a celor doua surori ale sale,
asupra carora fusese rostita o vraa. iecare dintre ele trebuia sa vraeasca pe cineva astfel incat sa se indragosteasca de ele si fiecare avea cate un urcior. Serpentina il avea pe
cel de aur. !esi parea sa fie indragostit de serpoaica de aur verde, studentului i%a tresaltat inima la vederea 2eronicai si toate lucrurile care, mai inainte, pareau minunate in
casa ar#ivarului, acum ii pareau fade. Anselmus a sfarsit copierea manuscrisului, iar 1ind#orst i%a dat altul, insa pe acesta, studentul a picurat cerneala din greseala si a sfarsit
inc#is intr%o sticla, pe un raft, unde a descoperit ca nu era singur, ci erau langa el mai multi studenti inc#isi din acelasi motiv. !intr%un ceainic a aparut, dintr%o data,
vraitoarea, care a ras de nenorocirea lui3 insa, dupa o lupta crancena cu 1ind#orst, acum sub identitatea Salamandrei, vraitoarea a fost ucisa iar Anselmus a sarit din sticla ce%
l tinea captiv direct in bratele Serpentinei. !esi 2eronica era atrasa de student, ea a acceptat cererea in casatorie a noului consilier aulic, domnul -eerbrand si le%a povestit,
atat lui, cat si lui aulmann, tatal sau, tot adevarul despre 1ind#orst, vraitoare si oglinda fermecata. "a proaspat ginere al ar#ivarului, Anselmus s%a mutat, impreuna cu
Serpentina, la mosia acestora din Atlantida D simbolul perfect al universului romantic/ o lume imaginara, dar inzestrata cu o existenta obiectiva.