Rezolvare Varianta 62 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)

(Ion Creangă, “Amintiri din copilărie”)

1. Alt sens al cuvintelor “a petrece”, “a frământa”: *Vom petrece minunat în această excursie.
*De la o vreme, se petrec lucruri ciudate. *Dacă se frământă bine aluatul, cozonacii sunt
pufoşi. *Toată săptămâna m-am frământat din cauza examenului.
2. Virgulele izolează atributul apoziţional de restul propoziţiei, care explică cine era Vasile
Bordeianu: “Abia spre ziuă s-a îndurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus în
Humuleşti”.
3. Expresii/ locuţiuni: “am tras o raită”, “n-am închis ochii”, “a dat holera peste mine”, “îmi
ardea sufletul în mine”
4. Sinonime: a secera = a ucide, a distruge; belea = necaz, năpastă, nenorocire
5. Autocaracterizare
6. Mărci ale oralităţii:
- formule specifice oralităţii: “vorba ceea”
- cuvinte şi expresii populare: “frecătură”, “amânar”, “m-a lăsat în voia mea”, “Lucrul rău nu
piere cu una cu două”.
- regionalisme: “mere turture”, “cofăiel”, “hoştinele”
7. Realismul este ilustrat prin:
- precizarea timpului real, “pe la august […] de la 48″ şi a localităţilor: “Humuleşti”, “stâna în
dumbrava Agapia”, “podul Cărăgiţei”.
- veridicitatea faptelor: izbucnirea holerei, care “a secerat” o mulţime de oameni
8. Comentariu citat: Naratorul-personaj se îmbolnăveşte de holeră la stâna de la Agapia, unde
fusese trimis de părinţi tocmai ca să-l ferească de maladie. Adus acasă, la Humuleşti, vracii,
numiţi popular “doftorii satului”, îl fricţionează cu oţet de leuştean, îl împachetează în fierturi
de plante, după care copilul “am adormit mort”, metaforă pentru starea gravă în care se afla. A
doua zi, “pe la toacă”, expresie populară care numeşte dimineaţa, s-a trezit “sănătos, ca toţi
sănătoşii”, stare fiziologică bună, exprimată printr-o comparaţie. Rememorarea întâmplării îl
determină pe naratorul-personaj să se roage pentru odihna lui moş Ţandură şi a tovarăşului
său, care-l vindecaseră, prin leacuri tradiţionale,de o boală necruţătoare. Autoironia specifică
lui Creangă despre firea sa neastâmpărată se manifestă şi aici printr-un proverb popular,
precedat de formula tipică “vorba ceea”: “Lucrul rău nu piere cu una, cu două”.
9. Ştefan a Petrei, tatăl lui Nică, este îngăduitor cu băiatul care abia scăpase cu viaţă din
ghearele holerei şi-l lasă pentru o vreme în voia lui. Atitudinea tatălui exprimă bucuria imensă
că băiatul era acum sănătos tun, sentiment la fel de puternic ca şi spaima cumplită pe care o
trăsese atunci când acesta se îmbolnăvise.
10. Amintirile sunt o specie literară epică în proză, în care autorul descrie fapte din propria
viaţă, autobiografice, impresii, întâmplări trăite, aparţinând literaturii memorialistice. În
relatarea amintirilor, expunerea se face la persoana I, cu subiectivitate, artistic, fără a urmări
cuprinderea întregii vieţi. Autorul-narator şi protagonistul totodată, prezintă cu discontinuitate
anumite momente din viaţa sa. Opera “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă are ca temă
evocarea vieţii satului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi anume a satului
Humuleşti, cu oamenii lui “gospodari tot unul şi unul”, mediu social în care Nică evoluează
de la copilărie la adolescenţă. Întâmplările şi evenimentele nu sunt relatate într-o ordine
cronologică, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referinţă în conturarea eroului, a
“copilăriei copilului universal” (G.Călinescu). Fragmentul dat rememorează o întâmplare
miraculoasă din viaţa copilului în vârstă de 9 ani (anul de naştere al scriitorului este 1939),
când a scăpat ca prin minune de holera necruţătoare.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrisoare cu început dat, adresată fostului coleg , privind apariţia primei cărţi de poezie a
acestuia, intitulată “Suflet de poet”

Bucureşti, 29.06.2007 ***

Dragă Adrian,

Am aflat cu surprindere şi bucurie, că tocmai ţi-a apărut prima carte de poezie, intitulată atât
de sugestiv “Suflet de poet”. Aş fi curios să văd şi coperta şi mai ales numele tău pe ea. Nu
pot să cred că ai reuşit să-ţi publici poeziile şi că ţi-ai împlinit atât de repede visul. Volumul
cuprinde şi poezii scrise în liceu? Mi-aduc aminte că unele mi-au plăcut şi mie foarte mult,
deşi nu sunt un iubitor de poezie şi nici nu mă pricep.
Consider că este o adevărată izbândă faptul că, deşi abia în primul an de facultate, este
adevărat că la Litere, ai deja o notorietate de invidiat. Ştiu că tipărirea unei cărţi este
costisitoare şi nu te credeam în stare, cu firea ta visătoare, să faci rost de sponsori, să soliciţi
sprijinul unui membru al Uniunii Scriitorilor pentru a-ţi confirma talentul poetic. Mă uimeşti
din ce în ce mai mult, mai ales că cei patru ani de liceu petrecuţi împreună au fost suficienţi
pentru a ne cunoaşte bine unul pe celălalt. Se pare că totuşi, tu ai întrecut orice aşteptări.
Te rog să nu uiţi să mă inviţi atunci când vei lansa cartea, deoarece vreau neapărat să am un
exemplar cu autograf.
Felicitări! Să ştii că o să mă laud la toată lumea că am fost colegi.

Te îmbrăţişez cu admiraţie,
Ioana Popescu

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Trăsături ale modernismului poetic românesc, ilustrându-le cu exemple din creaţia unuia
dintre următorii autori canonici: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu:
*Universul liric al lui Tudor Arghezi şi “Testament” (”Flori de mucigai”)
*Universul liric al lui Lucian Blaga şi”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
*Universul liric al lui Ion Barbu şi “Din ceas dedus …” (”Riga Crypto şi lapona Enigel”) de
Ion Barbu.

(Prof. Mariana Badea)