Rezolvare Varianta 78 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)

(Calistrat Hogaş, “Părintele Ghermănuţă)

1. Antonime: “cotigită” # dreaptă; “moale” # tare; imens # limitat, mic; “răsfirat” #

îngrămădit
2. În structura “Amurgul începuse a se ridica din adâncuri…”, punctele de suspensie au rolul
de marca o întrerupere în fluxul lecturii, iar ca efect stilistic, sugerează emoţia puternică în
faţa măreţului tablou al înserării.
3. Câmpul semantic al naturii: “munţi”, “pârâu”, “sălcii”, “mesteacăni”
4. Valoare expresivă a două adjective din enunţul: “Un sunet prelung şi jalnic de aramă
sunătoare”. Adjectivele “prelung” şi “jalnic” au valoare artistică de epitet dublu şi compun o
imagine auditivă ce creează o stare de tânguire.
5. “amurgul începuse a se ridica din adâncuri”- imagine vizualặ; “un sunet prelung şi jalnic de
o aramặ sunătoare” -imagine auditivặ
6. Perspectiva narativă se defineşte prin naratorul-personaj şi naraţiunea la persoana I.
7. Figuri de stil: “pulberea de lumină roşietică” - metaforă· ce sugerează farmecul amurgului,
imaginea vizuală a soarelui la apus emană vrajă şi încântare; “departe, foarte departe”
repetiţia adverbului de loc compune o imagine amplă a peisajului.
8. Folosirea frecventặ a imperfectului denotặ o acţiune începutặ şi neterminatặ, dar şi o stare
incertặ, de nesiguranţă·.
9. Descrierea este principalul mod de expunere, care evidenţiază sentimentele de admiraţie şi
încântare a naratorului-personaj pentru tabloul naturii în amurg, construit prin:
- imagini artistice: vizuale, auditive, motorii;
- prezenţa figurilor de stil: epitete, metafore, repetiţii
10. Textul citat se încadrează în stilul beletristic, deoarece, prin utilizarea imaginilor artistice
şi a cuvintelor cu sens figurat se conturează· imagini plastice în sufletul şi conştiinţa
cititorului. O altă calitate generală a stilului este corectitudinea, respectarea normelor literare
ale limbii.

Subiectul al II -lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre conştiinţa de sine: “Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt” (T.
Vianu – “Jurnal”)

În ceea ce priveşte citatul din “Jurnalul” lui Tudor Vianu referitor la conştiinţa de sine, pot
spune că sunt întru totul de acord, deoarece în mod frecvent faptele vorbesc despre noi ş
reprezintă totodată şi trăirile noastre exteriorizate.
Sunt de părere că orice reacţie, atitudine, mod de a ne purta se supun analizei şi comentariului
celor din jur, fie dintr-un interes pentru persoana ta, fie ca banalitate a vieţii. În general, toate
faptele trebuie să aibă o logică şi nimic ar trebuie să fie la voia întâmplării: subconştientul
lucrează permanent.
Faptele spun multe despre noi, despre modul nostru de a fi, de a gândi. De exemplu, atunci
când comportamentul cuiva este strident, zgomotos sau gesturile sunt indecente, se desprinde
cu siguranţă lipsa unei educaţii solide ori, mai rău, incapacitatea acelei persoane de a ţine cont
de normele etice impuse de societate. În susţinerea aceleaşi concepţii, libertate nu înseamnă să
faci orice, fără să ai control şi conştienţă, întrucât poţi deranja multă lume din jur. De altfel,
există o maximă de care fiecare ar trebui să ţină seama, mai ales aceia care confundă libertatea
cu lipsa de civilizaţie: “Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celorlalţi”..
În concluzie, noi toţi “suntem ceea ce faptele noastre sunt”, cum atât de convingător afirma
Tudor Vianu.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Prezentarea imaginarului poetic tradiţionalist într-o poezie studiată:

* “În grădina Ghetsemani” de Vasile Voiculescu
* “Aci sosi pe vremuri…” de Ion Pillat
(Roxana Nădăşanu)