1

Despre întâlnirea copilului cu literatura română

„În seara răzvrătită care vine

De la străbunii mei până la tine,

Prin râpi şi gropi adânci,

Suite de bătrânii mei pe brânci,

Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă,

Cartea mea-i, fiule, o treaptă!”

(T. Arghezi, Testament)

Pornesc de la premisa că literatura se atinge de copii într-un mod de neimaginat pentru un adult şi
de fiecare dată nou, personal, echivalent unei întâlniri. Un tărâm cu vaste întinderi, necunoscut aş spune,
atât cât mi se permite, pentru că literatura care vine spre fiinţa copilului, a tânărului, este parte din sine,
devine un loc de întâlnire şi de cunoaştere.

Literatura care ne cunoaşte. Şi literatura care nu ne cunoaşte. Aici este hotarul.

Uitându-mă în jur, văd copii diferiţi. Poate că deosebirile sunt felurite şi poate că unii sunt atenţi
la felurimea aceasta anostă, însă nimic nu e mai evident pentru mine decât prezenţa sau absenţa întâlnirii
cu literatura. Astfel, simplu spus, copiii care se întâlnesc cu personaje, locuri, aventuri, situaţii ce par de
nedepăşit, nu seamănă nicidecum cu aceia care nu au trăit o astfel de întâlnire.

Şi, atenţie, nu noi suntem cei care le prilejuim întâlnirea cu ipostasurile literaturii: Adevăr, Iubire,
Frumos! Mulţumim Domnului că ne face părtaşi la această minunată lucrare!

În cele ce urmează voi trece în revistă o serie de scrieri din literatura română care-l pot călăuzi pe
copil/adolescent (şi nu numai) spre însuşirea unor repere axiologice necesare orientării în lumea în care
trăim. Desigur, nu am pornit la drum cu pretenţia enumerării tuturor operelor valoroase din literatura
română, ci am avut în vedere alcătuirea unui îndrumar de lectură, a unuia esenţial, care să funcţioneze ca
un ghid (oricând perfectibil).
 2

I. Literatura română veche (sec. XVI-XIX)1

1. Neagoe Basarab, Învăţături ale lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, povestite copiilor,
selecţie şi adaptare de Narcisa-Mihaela Câdă şi Ani –Eliza Busuioc, Bucureşti, Editura Basilica,
2012. 2

2. Varlaam, Mitropolit al Moldovei, Carte romănească de învăţătură: dumenecile preste an şi la

praznice împărăteşti şi la svenţi mari, I-II, Bucureşti, Editura Roza Vânturilor, 2011.

3. Sf. Ierarh Dosoftei, Psaltirea în versuri (1673), în Opere, vol. 1, Ediţie critică de N.A. Ursu,
Bucureşti, Editura Minerva, 1978.3

4. Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, Didahii, Bucureşti, Editura Minerva, 1983.

4. Dimitrie Cantemir, Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu
trupul, text stabilit, trad. Versiunii greceşti, comentarii şi glosar de Virgil Cândea, Bucureşti,
Editura Minerva, 1990.4

1 Despre importanţa acestor opere literare am scris constant în paginile revistei Familia ortodoxă,
începând din ianuarie 2017.

2 Recomand versiunile repovestite pentru textele valoroase, dar greoaie, ca nu cumva copilul să se
plictisească şi să evite o lectură care l-ar putea ajuta să adune întru sine bucăţele de lumină. Pentru cititorul
cât de cât avizat recomand lectura cărţii ce s-a alcătuit şi îngrijit la Mănăstirea Diaconeşti mai înainte chiar
de citirea Învăţăturilor, fiindcă ilustrează un moment de literatură inedit, atât de necesar, zic eu, în
pregătirea pentru o lectură mai anevoioasă, mai adâncă. E vorba despre Măria sa, Neagoe Basarab:
însemnările monahiei Platonida, Doamna Despina a Ţării Româneşti, Bacău, Editura Bonifaciu, 2012.

3 Trebuie selectat un corp de psalmi ca suport pentru a înţelege însemnătatea muncii asidue a
cărturarului, o muncă ce s-a întins pe durata a douăzeci de ani. Este foarte important pentru copii să afle că
primul poet român a fost un Sfânt, eventual făcută trimiterea la Nicolae Manolescu, Istoria critică a
literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008, p. 31. De aici se desprind multe aspecte: literatura nu
este apanajul exclusiv a celor din afara Bisericii, aşa cum se încearcă a se propune încă din sec. al XIX-
lea; modelul dosofteian a influenţat creatori importanţi din literatura română (Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Şt. Aug. Doinaş, Vasile Militaru – şi el are o extraordinară Psaltire în versuri, Bucureşti, Editura
„Lumină din lumină”, 2000, iar psalmii aleşi ar putea fi citiţi în cele două variante) etc.

4 Desigur, vor fi şi alte ediţii pe care merită să le abordezi, însă îndrumătorul de lectură trebuie să
facă o selecţie a secvenţelor în funcţie de mesajul pe care vrea să-l pună în lumină, fiindcă textul este
greoi. Aş spune că este suficient ca, la o perioadă de timp (o săptămână-două), să se dezbată o secvenţă, de
ex. „Nu nădăjdui în cele pe care le vede trupul, ci în cele pe care le contemplă sufletul” (pp. 236-237), din
care copilul să înţeleagă atitudinea Înţeleptului şi atitudinea Lumii, cele două personaje ale cărţii, dar şi
cele două voci lăuntrice care-şi dispută zonele de influenţă în inima fiecăruia dintre noi. Ar fi fost
interesantă o versiune repovestită!
 3

II. Literatura română modernă (sec. XIX-începutul sec. XX)

1. Balade populare româneşti: Mioriţa, Toma Alimoş, Iancu Jianul, Pintea Viteazul, Constantin
Brâncoveanu etc.5

2. Balade culte româneşti:6

Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai; Peneş Curcanul, Dumbrava roşie, Sergentul,
Eroii de la Plevna, Oda ostaşilor români, Imn lui Ştefan cel Mare;

Dimitrie Bolintineanu, Domnul Mavrogheni, Muma lui Ştefan cel Mare, Cea de pe urmă
noapte a lui Mihai cel Mare, Daniel Sihastru, Mircea cel Mare şi solii;

George Coşbuc, Paşa Hassan, O scrisoare de la Muselim-Selo, Cântecul redutei, Pentru

libertate, Trei, Doamne, şi toţi trei, Povestea căprarului, Decebal către popor; El-Zorab;

Şt. O. Iosif, Pintea;

Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia, Trecutul. La Mănăstirea Dealului,

Răsăritul lunei. La Tismana;7

Vasile Cârlova, Marşul oştirii române;

Radu Gyr, Balada ucenicului cu ochi albaştri, Balada clopotarului din stele, Balada
iconarului de lângă rai, Balada păsării măiestre;8

3. Basme populare şi culte româneşti:9

5 Le-am situat cronologic astfel, deoarece interesul pentru folclor este o direcţie importantă a
generaţiei paşoptiste.

6 Nu toate titlurile amintite sunt încadrate în specie, dar le-am strîns la un loc, fiindcă mi s-a părut
că, împreună, conturează un moment important din istoria naţională şi chipul eroului român. Nu e vorba
de idilizări, ci de un chip pe care îl căutăm astăzi şi nu îl găsim. De aceea ne întoarcem la baladă şi la
basm. În toate baladele este vorba de vitejie, eroism, demnitate, libertate, frumos. Despre aceste valori
perene îi vorbesc copilului textele, iar mesajul este şi mai eficient transmis dacă lângă el stă un îndrumător
care să-l şi provoace a gândi, a-l pune în situaţia lui Mircea, a lui Mihai etc.

7 De citit şi fabulele Câinele şi căţelul, Dreptatea leului, Lupul moralist, Boul şi viţelul, Vulpea
liberală ş.a. Lectura trebuie însoţită de explicaţii, fiindcă nu e de fiecare dată uşor a pătrunde învăţătura
textelor. De asemenea, recomand lectura fabulelor lui Vasile Militaru.

8 Vezi şi altele în Radu Gyr, Balade, Bucureşti, Editura Lucman, 2006.

 4

Petre Ispirescu, Legende sau Bamele românilor (Prâslea cel voinic şi merele de aur,
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Aleodor Împărat, Sarea în bucate etc.);10

Ioan Slavici, Poveşti (Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Ileana cea şireată etc.);

Ion Creangă, Poveşti (Harap-alb, Povestea porcului, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata
moşneagului etc.);

Mihai Eminescu, Basme (Făt-Frumos din tei, Făt-Frumos din lacrimă);

Victor Eftimiu, Basme. Poveşti. Povestiri (Păunaşul Codrilor, Fluierul fermecat etc.);

Călin Gruia, Poveşti (Nuieluşa de alun, Ilior, Ciuboţelele ogarului etc.);

Spiridon Vangheli, Isprăvile lui Guguţă, Iaşi, Ed. Doxologia, 2013;

Spiridon Vangheli, Împărăţia lui Ciuboţel, Iaşi, Doxologia, 2014;

Petre Crăciun, Basme, Editura Zorio, 2013;

Petre Crăciun, Basme pentru familia mea, Editura Zorio, 2014;

4. Proză

Costache Negruzzi, Sobieski şi românii;

Nicolae Bălcescu, Ardealul;

Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi;11

9 Basmele româneşti sunt luminoase – de fiecare dată se sfârşesc cu nuntă. Sau, mai bine zis, nu se
sfârşesc niciodată. Avându-le în preajmă, copilul va observa că Făt-Frumos este bun, generos, viteaz,
destoinic, capabil să treacă peste obstacole şi aducă lumina care a fost furată de pe cerul gândurilor
noastre. Cert este că diferitele situaţii narative trebuie exploatate: Prâslea este trezvitor, nu adoarme ca
fraţii săi. De ce? Fiindcă îşi ia cărţi de cetit (Iată rostul lecturii!)şi ţepuşe care să-i alunge somnul. Adică
este în stare să-şi provoace suferinţă numai pentru a nu adormi. Şi reuşeşte!

10 Din aceste texte se desprinde o educaţie absolut necesară: educaţia ascultării de sfatul tatălui
(Vezi ce s-a întâmplat cu Aleodor dacă nu a ascultat de îndrumarea tatălui său, împăratul?), educaţia
lecturii pentru a rămâne treaz în sine, atent la propriul gând şi la propria simţire, educaţia răbdării şi a
iubirii sincere (Vezi cum fata cea mică de împărat, din Sarea în bucate, s-a dovedit a fi cea care-l iubea pe
tatăl său) , educaţia milosteniei (Vezi că Aleodor a fost ajutat, fiindcă şi el, la rândul său, a ajutat  ?), a
iertării (Vezi că Prâslea are suflet bun şi îşi iartă fraţii chiar dacă aceştia i-au dorit moartea?), educaţia
curajului de a lupta în slujba Binelui (Vezi cum a reuşit Greuceanu să aducă înapoi pe cer soarele care
fusese furat de zmei?) etc.

11 O astfel de lectură nu prilejuieşte întâlnirea cu eroi, ci cu personaje şi fapte antieroice. Ce sens ar

avea o astfel de lectură? Este o întâlnire necesară. În mod firesc, copilul îşi va da seama singur că s-a
 5

Ioan Slavici, Budulea Taichii; Popa Tanda; Gura satului; Scormon; Moara cu noroc12;

Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bunicul; Bunica; Hagi-Tudose (nuvela);

Ion Agârbiceanu, Fefeleaga; Pustnicul şi ucenicul; Arhanghelii;

I.L. Caragiale, Momente şi schiţe (Dl Goe, Vizită, Triumful talentului, Bubico, Lanţul
slăbiciunilor etc.); Două loturi;

I.Al. Brătescu-Voineşti, Puiul;

Al. Odobescu, Jupân Rănică Vulpoiul;

Emil Gârleanu, Gândăcelul;13 Fricosul; Când stăpânul nu-i acasă! etc.

Dimitrie Anghel, Mama; Ceasornicul bunicii;

Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată; Moş Crăciun; Făt-Frumos Măzărean; Neamul

Şoimăreştilor; Fraţii Jderi etc.

Al. Lascarov-Moldovanu, Mamina; Tătunu; Biserica năruită;14

Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală;

5. Poezie

Vasile Alecsandri, Pasteluri;

însoţit cu personaje nepotrivite şi va căuta să se desprindă de ele. Îndrumătorul de lectură îl va ajuta fără
să intervină didacticist, ci doar ghidându-l prin întrebări de tipul: „Cum ţi se pare personajul?”, „Tu cum
gândeşti?” etc.

12 Această nuvelă, capodoperă slaviciană, are un final tragic (ca şi Pădureanca), însă copilul poate
învăţa că lăcomia este o patimă care ucide efectiv.

13 I se poate explica, prin paralelism, că gândăcelul este o metaforă pentru copilul care începe să se
înţeleagă pe sine. Dar pentru a ajunge la sensul înalt al propriei vieţi, omul trebuie să parcurgă un drum
destul de abrupt, sinuos, lung, cu soare arzător. Deci este nevoie de efort susţinut pentru cunoaşterea de
sine.

14 Apărute la Editura Mitropoliei Olteniei, volumele aduc în faţa cititorului tihna lumii româneşti,
frumuseţea vieţii de familie, lumina din gând şi din inimă. Probabil sunt la fel de interesante şi celelalte
cărţi publicate cu numele acestui autor, dar pe care eu nu le-am citit: Cruce şi Naţiune, Întoarcerea
părintelui Andrei Pătraşcu, Undeva, într- sihăstrie…, Viaţa creştină în pilde, Puterea Crucii.
 6

Mihai Eminescu, Revedere, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Sara pe deal,

Călin (file din poveste); Fiind băiat, păduri cutreieram; O, rămâi…; Scrisoarea III;15

George Coşbuc, Mânioasă; Mama; Doina; Iarna pe uliţă; În miezul verii; Scumpă ţară
românească; Colindătorii;

Octavian Goga, Noi; Rugăciune; Apostolul; Dascălul; Dăscăliţa; Bisericuţa din Albac;
Colindă;

Şt. O. Iosif, Bunica, Cântec de primăvară, Cântec sfânt, Icoane din Carpaţi, Cântec de
leagăn, Gruia;

George Topârceanu, Rapsodii de primăvară; Rapsodii de toamnă; Balada unui greier

mic;16

Al. Mateevici, Limba noastră;

Al Macedonski, Noapte de decembrie;

6. Dramaturgie

V. Alecsandri, Chiriţele;17

Al. Davila, Vlaicu-Vodă;

I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută; O noapte furtunoasă; Conu Leonida faţă cu

reacţiunea; D’ale carnavalului;

7. Epistole

15 Recomand lectura poeziilor eminesciene care au ca temă natura (cele de inspiraţie folclorică), mai
puţin cele cu temă filosofică. Textele poetice, indiferent de receptare – mai accesibilă sau nu –, trebuie
discutate: comuniunea omului cu natura, frumuseţea iubirii, copilăria, istoria naţională cu jertfele ei,
antitezele: eroism-laşitate, iubire de ţară-patriotism demagogic, creatorul original-epigonii etc.

16 Vezi şi unele parodii (de pildă, Vara la ţară…, care are ca punct de plecare poezia lui Al.
Depărăţeanu).

17 Sunt defecte ale societăţii care se pot corecta prin râs. Copilul trebuie să înveţe să râdă, fiindcă
atunci discerne, fiindcă atunci este generos. Cine nu ştie să râdă, nu a exersat de ajuns astfel de lecturi, nu
reuşeşte să pătrundă esenţa în jocul ameţitor de măşti/aparenţe care se iscă în societatea din lumea
ficţională şi din cea reală.
 7

*** Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit: corespondenţă inedită Mihai Eminescu-
Veronica Micle: scrisori din arhiva familiei Grazziela şi Vasile Grigorcea, Ed. Îngrijită,
transcriere, note şi prefaţă de Christina Zarifopol-Illias, Iaşi, Editura Polirom, 2000.18

Al. Vlahuţă, Scrisoare către Margareta;19

8. Publicistică

Mihai Eminescu, Opere vol. X, Bucureşti, EARSR, 1989;20

III. Literatură română din prima jumătate a sec. al XX-lea

1. Proză

Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop;21

Ionel Teodoreanu, Uliţa copilăriei; Hotarul nestatornic;

G. Călinescu, Enigma Otiliei22;

18 Trebuie făcută o selecţie. Copilul poate învăţa cum se adresa marele poet iubitei sale: cu gingăşie,
tandreţe, nobleţe, ferind cuvântul de tot ce este vulgar. Desigur, lectura îi va folosi la şlefuirea gândului şi
a sensibilităţii. Într-o lume de cuvinte indecente, obraznice şi cinice, o astfel de exprimare iubitoare îl
poate răscumpăra.

19 Este vorba de o memorabilă scrisoare adresată de scriitor fiicei sale, la împlinirea vârstei de 17
ani, care sensibilizează şi călăuzeşte. Se poate problematiza astfel: literatura este insuficientă dacă nu ne
ajută să fim oameni, să avem un caracter nobil, integru; iar scriitorul este în mod desosebit preocupat de
această educaţie care luptă împotriva egoismului, a minciunii, a răutăţii şi a invidiei.

20 Sunt articole foarte importante ale jurnalistului Mihai Eminescu din care răzbate o realitate
sensibil diferită de „cea” pe care ne-o livrează zilnic televiziunile: importanţa ţăranilor şi a agriculturii, dar
şi despre exploatarea acestora de către străini (în „Frază şi adevăr”, p.31), pulverizarea programată a
criteriilor morale/axiologice (în „«Românul» în ajunul alegerilor” , p. 229), pierderea încrederii în noi
înşine (în „La propunerea noastră”, p. 104) etc. Acestea pot constitui obiectul unor discuţii, problematizări
foarte importante pentru copil.

21 Ce alt argument favorabil lecturii poate fi în literatură decât un adolescent care citeşte enorm şi
scrie? Copilul/adolescentul poate fi ajutat în situaţiile grele prin care trece în viaţă de un personaj sau de
unele personaje care nu renunţă la luptă, sunt dârze. Refugiul în literatură este preferabil oricărui alt
refugiu fiindcă este terapeutic. Copilul poate învăţa că se poate vindeca prin scris, prin ţinerea unui jurnal,
prin conceperea unui roman (ca Florin din naraţiunea cărtăresciană Florin scrie un roman), dar nu se va
cufunda în adâncurile nevindecabile ale tristeţii.

22 Sunt câteva tipologii umane în această operă şi copilul le poate observa critic, sub o atentă
îndrumare: avarul (Costache Giurgiuveanu), arivistul/escrocul (Stănică Raţiu), „baba absolută, fără cusur
 8

Cezar Petrescu, Fram, ursul polar;

Regina Maria a României, Copila Soarelui, Bucureşti, Editura Monitorul Oficial, 2012.

2. Poezie

Tudor Arghezi, Testament; Cuvânt; Creion (Fă-te, suflete, copil…); vol. Prisaca;

Radu Gyr, vol. Stele pentru leagăn;23 Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane!; Ad uxorem;
N-ai dezmierda; Metanie; As-noapte, Iisus...; Ne vom întoarce într-o zi; Sunt, Doamne,
copt pentru cules;

Ion Pillat, vol. Pe Argeş în sus (Cămara de fructe; În vie; Aici sosi pe vremuri; Mărţişor
etc.);

Nichifor Crainic, Cântecul potirului; Unde sunt cei care nu mai sunt?; Rugăciune pentru
pace; Şesuri natale;

Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii; Sufletul satului; Fiu al faptei nu
sunt; Izvorul nopţii; Risipei se dedă florarul;

Vasile Voiculescu, vol. Din ţara zimbrului; vol. Pârga; vol. Poeme cu îngeri;24 Călătorie
spre locul inimii;

Costantin Oprişan, Cărţile spiritului şi alte poezii, Bucureşti, Editura Christiana, 2009;

Zorica Teodosia-Laţcu, Poezii, Ed. a II-a, Bucureşti, Editura Sophia, 2008;

Gellu Naum, Cartea cu Apolodor;

3. Dramaturgie

George Ciprian, Omul cu mârţoaga;

Tudor Muşatescu, Titanic vals;

în rău” (Aglae Tulea), orfanul (Felix), fata bătrână (Aurica).

23 Acest volum este plin de mărgăritărele pentru copii. Lectura împlineşte nevoia de frumos a
fiinţei care se află, iată, la începutul unui drum destul de anevoios, lung.Pentru aceasta este necesar să aibă
unde să se adăpostească atunci când din toate părţile va fi pândit rău, întuneric şi urât. Iar adăpostul lui va
fi inima lui. O inimă curată, plină de frumuseţi, comori şi înviere

24 Vezi şi confesiunea rostită în faţa studenţilor de la Teologie din Bucureşti – Revista Gândirea,
anul XIV, nr. 8, octombrie 1935, pp. 400-405.
 9

Victor Ion Popa, Take, Ianke şi Cadâr;25

4. Prelegeri/Eseistică

Mircea Vulcănescu, Prelegerea ţinută înaintea absolventelor „Şcoalei Secundare de

Fete”, în „De la Nae Ionescu la «Criterion»”, Bucureşti, Humanitas, 2003;26

Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Bucureşti, Editura Fundaţiei

Culturale Române, 1991.

Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008.

Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Iaşi, Editura Moldova, 1994.

Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Ortodoxie şi românism (Opere complete vol. 8), Bucureşti,
Editura Basilica, 2014.

IV. Literatura română contemporană (a doua jumătate a sec. al XX-lea-începutul sec. al

XXI-lea)

1. Proză

Marin Preda, Moromeţii (1); Delirul;

Radu Tudoran, Toate pânzele sus!;27

Constantin Chiriţă, Cireşarii;

Virgil Gheorghiu, Ora 25; Gură de Aur – atletul lui Hristos;

25 Recomand şi vizionarea spectacolului dramatic ce are o distribuţie de excepţie: Radu Beligan,

Gheorghe Dinică şi Marin Moraru.

26 Mircea Vulcănescu este un model de intelectual creştin ortodox. Merită făcută o prezentare
generoasă a personalităţii lui Mircea Vulcănescu, fiindcă sunt generaţii care nu ştiu nimic despre
activitatea sa creatoare, despre implicarea în viaţa studenţilor ortodocşi, despre gândirea sa filosofică,
despre martiriul său şi, în fine, despre testamentul lăsat nouă: „Să nu ne răzbunaţi!”.

27 Sunt importante şi cărţile de aventuri, de călătorie, deoarece călătorie este viaţa noastră pe
parcursul căreia întâmpinăm primejdii. Cum vom trece de acestea oare? Vom greşi? Ne va fi teamă? O
călătorie valorează cât un răspuns. Călătoriile sunt importante. Şi cele reale, şi cele ficţionale. Căci gândul,
călătorind, îşi va afla sieşi liman. Îndrumătorul de lectură trebuie să prilejuiască astfel de călătorii în lumea
literaturii. Şi orice lectură trebuie privită ca o călătorie din care copilul se înţelepţeşte. Cu fiecare lectură
el, cel mic, devine cel ce este.
 10

Ileana Toma, Ultimul Constantin; Singurătatea lui Vlad Ţepeş;

Augustin Buzura, Orgolii;28

Florina Ilis, Cruciada copiilor;

Savatie Baştovoi, Nebunul;

Alexandru Mihail Niţă, Paradiziaca expediţie; Iubirile şi tainele Tamisei;

Mihai-Andrei Aldea, Drumul spre Vozia (I-II-III);

2. Poezie

Ştefan Augustin Doinaş, Mistreţul cu colţi de argint;29

Nina Cassian, Prinţul Miorlau, În ţara lui mură-n gură;

Nicolae Labiş, Moartea căprioarei; Legenda pasiunii defuncte;

Nichita Stănescu, Cântec (E o întâmplare a fiinţei mele…); Poezia (în vol. Necuvintele);
Luna în câmp; Cântec de iarnă (în vol. Sensul iubirii); A cincea elegie; A unsprezecea
elegie; Soldatul şi Pasărea etc.

Marin Sorescu, Pui golaşi; Mâţa cu motănei; De-o morală; Perechea; Treisprezece pitici
absoluţi; La Lilieci, I-II, ed. stabilită şi îngrijită de Sorina Sorescu, pref. de Ion Pop, tabel
cronologic de Mihaela Constantinescu-Podocea, Bucureşti, Editura Art, 2010; Puntea
(1997)30;

Ana Blandiana, Ţara din care venim; Să lăsăm să cadă cuvintele; Păstor de fulgi; Oare
cum or fi florile; Motoşel şi Botoşel; Într-o zi pe când lucram; Un secret;31

28 Romanele lui Augustin Buzura sunt greoaie. Poate ar trebui citite de părinţi şi povestite copiilor
(pe capitole sau fragmente).

29 Poezia este uimitoare. Prinţul e fiecare copil, iar vânătoarea regală e propria lui viaţă. Desigur,
copilul trebuie învăţat că nu trebuie să alerge „prin codru” după orice „vânat”. „Mistreţul cu colţi de
argint” este metafora idealului spre care copilul trebuie să tindă, ridicarea de la cele de jos la cele
duhovniceşti simţiri.

30 Volumul cuprinde poeziile scrise în spital. Copilul este pus în faţa unei lecturi de o mare
relevanţă. Poetul, bolnav, aflat în pragul morţii, nu devine taciturn, nervos, întunecat, răzvrătit, ci,
dimpotrivă, transmite o emoţie sinceră, o pace echivalentă unei rugăciuni: „Doamne,/ Ia-mă de mână/ Şi
hai să fugim din lume,/ Să ieşim puţin la aer./ Poate schimbând curenţii,/ O să mă simt şi eu în larg,/
Lângă tine.”
 11

Ana Blandiana, Întoarcerea lui Arpagic, Bucureşti, Editura Humanitas, 2014.

Ioan Alexandru, vol. Viaţa deocamdată; vol. Vămile Pustiei; Ciclurile imnice;

Adrian Păunescu, Antiprimăvara; Te iubesc; Repetabila povară;

Daniel Turcea, Epifania: cele din urmă poeme de dragoste creştină, Iaşi, Editura
Doxologia, 2011;32

Grigore Vieru, Acum şi în veac: poeme, cântece, confesiuni, Bucureşti-Chişinău, Editura

Litera Internaţional, 2002;33

Mircea Cărtărescu, Levantul, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004.

Iv cel naiv, Uibesc; Versez; Nesfârşesc; Cartea săruturilor;34

Marius Iordăchioaia, Jurnal de tresăriri; Cineva mă caută prin viaţa mea;35

3. Dramaturgie

Eugen Ionescu, Setea şi foamea; Rinocerii; Scaunele; Cântăreaţa cheală;

Marin Sorescu, Iona;36

31 Trebuie făcută o selecţie în funcţie de vârsta copilului. De pildă, ultimele trei titluri sugerate
(alături de altele) sunt potrivite pentru micuţii care aşteaptă ceva amuzant: un personaj (motanul Arpagic,),
o întâmplare neobişnuită („şoarecele intelectual” care intră în bibliotecă şi ronţăie de-a valma romane
poliţiste, poezii, cărţi de matematică sau de filozofie). Altele sunt potrivite celor care descoperă în inimile
lor primele tresăriri de iubire. Aşadar, delicateţe, nu tratament obligatoriu cu literatură. Altfel… vomităm!

32 Vezi şi biografia poetului – rătăcirile, apoi întoarcerea la Hristos –, dar şi mormântul său care se
găseşte în cimitirul mănăstirii Cernica, în apropiere de cel al lui Ioan Ianolide, mărturisitor în temniţele
comuniste şi vizionar în scrierile sale (Întoarcerea la Hristos, Profetul deţinut).

33 În afara ciclului Moşul din leagăn (versuri pentru copii), volumul cuprinde poezii închinate
mamei, iubirii dintre soţi, fericirii, lui Eminescu, dar şi emoţionanta Scrisoare din Basarabia în care
rezonează durerea unei istorii confiscate : „În vremea putredă şi goală/ Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/ Pe
mine m-au minţit la şcoală/ Că mi-eşti duşman, nu frate bun.” (p. 92). De asemenea, poetul numeşte drept
„o ruşine naţională” legiferarea prin Constituţie a glotonimului „limbă moldovenească” şi a etnonimului
„popor moldovenesc” (p. 280).

34 Şi aici trebuie făcută o selecţie din fiecare volum!

35 Vezi şi poeziile de pe http://oameni-si-demoni.blogspot.com.

36 Este de discutat asupra soluţiei găsite de Iona: nu spintecând la nesfârşit „burţi” îşi recapătă
libertatea, ci „spintecând” în sine, intrând întru sine, în lăuntru, acolo unde se află fiinţa şi propria sa
 12

Valeriu Anania, Mioriţa;

4. Eseistică

Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Bucureşti, Humanitas,

2011; Despre lăutărism, Bucureşti, Humanitas, 2007; Eminescu sau Gânduri despre omul
deplin al culturii româneşti, Bucureşti, Humanitas, 2014;

Savatie Baştovoi, Dragostea care ne sminteşte;

5. Memorialistică

Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos;

Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată;

Aspazia Oţel-Petrescu, Doamne, strigat-am!;

Demostene Andronescu, Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric;

Ilie Tudor, De sub tăvălug;

Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii;

Virgil Gheorghiu, Cum am vrut să mă fac sfânt;

Ion Ioanid, Închisoare noastră cea de toate zilele;

Ion Gavrilă Ogăranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc;

prezenţă uitată, abandonată. Mesajul parabolei este că a fi înseamnă prezenţă, adunare. Căutarea
argumentelor libertăţii în afară presupune eroare, rispire, echivoc. A fi liber, adică a fi, se descoperă ca o
deschidere înlăuntru.