Temă nr.

Rămân valabile toate regulile enunțate la tema anterioară (legate de plagiat, dimensiunile
răspunsurilor etc)

TITU MAIORESCU

O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867

https://ro.wikisource.org/wiki/O_cercetare_critic%C4%83_asupra_poeziei_rom%C3%A2ne

În contra direcției de astăzi în cultura română (1868)

https://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8En_contra_direc%C8%9Biei_de_ast%C4%83zi_
%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2n%C4%83

Întrebări:

1. Care ar trebui să fie, în viziunea lui Maiorescu, trăsăturile unui limbaj poetic autentic, din punctul
de vedere al “condiției materiale”? Două exemple pozitive, două exemple negative -> un limbaj poetic
reușit ar trebui să aibă x, y, ar trebui să nu aibă a, b.

2. Ce este un trop? Dați exemple (din cele oferite de Maiorescu)

3. De ce discursul științific și cel politic sunt improprii în poezie în viziunea autorului?

4. De ce nu acceptă autorul diminutivele în poezie?

Pentru “În contra direcției de azi în cultura română”

1. Ce înseamnă o „formă (culturală) goală”? Puteți da exemple din text sau chiar din lumea
contemporană? Ce ar putea atunci însemna fondul?

2. Dacă instituțiile există deja – teatre, școli, muzee – cum argumentează Maiorescu că ar fi fost mai
bine ca ele să nu fi existat deloc decât să existe într-o formă “deprețiată, falsificată”?
3. De ce consideră autorul că este periculoasă în cultură (și nu numai) “încurajarea blândă a
mediocrităților”?.

ION CREANGĂ

1. Identificați în Amintiri din copilărie:

a) 3 scene din care putem deduce modul de viață al oamenilor din mediul rural din Moldova secolului
al XIX-lea: activități zilnice, credințe, mentalități, valori.

b) un discurs critic al naratorului-personaj împotriva unor practici cu care nu este de acord. Gândiși-vă
care este categoria socială cel mai criticată în volum.

2. Spre deosebire de alte povestiri și basme cu draci, diavoli, monștri etc. în Povestea lui Stan Pățitul,
Chirică este un personaj atipic. Prin ce este el diferit de monstrul standard?

3. Legată de întrebarea 1a), care este imaginea femeii în comunitatea rurală în O soacră cu trei nurori.

4. Mai pregnant decât în alte povestiri, în Moș Nechifor Coțcariul autorul folosește un limbaj dublu,
subtil, camuflând o poveste exclusiv erotică sub aparențele unei povești oarecare despre un harabagiu.
Dați 3 exemple din text de aluzii sau discurs cu cheie (în care naratorul pare inocent, dar, de fapt,
descrie o scenă erotică).

IOAN SLAVICI

MARA

1. Cum înțelegem în acest context autovictimizarea permanentă a Marei? Este ea justificată / realistă?
În general, cum ați caracteriza personajul? Este o avară, cum a fost descrisă de o anumită parte a
criticii literare? Sau se sacrifică pentru copiii ei? Încercați să vedeți acțiunile personajului în limitele
contextului social în care evoluează.

2. Persida este un personaj dinamic, rotund, trece prin mai multe metamorfoze pe parcursul
romanului. Identificați-le, precizând motivele (atât justificările personajului față de ea / față de ceilalți,
cât și modul în care percepem noi ca cititori aceste justificări – sunt legitime, corecte sau dimpotrivă,
false, ipocrite etc).

3. Cum poate fi descrisă relația dintre Națl și Persida? Există la începutul poveștii lor de iubire un
nucleu romantic și pare că relația lor va merge în această direcție (sunt minim 2 scene care amintesc
de atmosfera unui romance). Cum este tratat în roman această atmosferă romantică? De ce ezită atât
cele 2 personaje până se căsătoresc? De ce devin atât de repede nefericite?

4. În ceea ce îl privește pe Națl, credeți că este un personaj tipic pentru acea perioadă sau este
personalizat, construit pe o structură individuală, atipică? Comparați-l cu celelalte personaje
masculine importante din roman: tatăl său, Codreanu, Trică.

5. Care credeți că este rolul (atât în acțiune, cât și simbolic) al lui Bandi în roman?

MOARA CU NOROC

1. Un fragment din nuvelă citit anapoda sau selectiv este acesta:

“dar acești trei ani atârnau de Lică. Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune, căci
oamenii ca Lică sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiță întâia oară în viața lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii, pentru ca să poată zice: "Prea puțin
îmi pasă!" Se gândea la câștigul pe care l-ar putea face în tovărășie cu Lică, vedea banii grămadă
înaintea sa și i se împăienjeneau parcă ochii: de dragul acestui câștig ar fi fost gata să-și pună pe un
an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă și copii și nu putea să facă ce-i plăcea. “
De obicei se ignoră partea cu bold, deși ea este concluzia și centrul de greutate ale discursului
personajului.
Putem argumenta că Ghiță este obsedat de bani (că aceștia sunt esențiali, că toate deciziile sale sunt
subordonate idealului de „înavuțire”?). Căutați scene care să ilustreze această teorie (simplificatoare,
în opinia mea).

2. Urmăriți relația dintre Ana și Ghiță. Între cei doi au loc cel puțin 3 dialoguri semnificative.
Identificați-le în nuvelă și interpretați-le. Dacă este adevărat că nuvela prezintă destrămarea unei
căsnicii din cauza lipsei de comunicare și de încredere, evoluția psihologică a celor două personaje și
a relației dintre acestea este mai complicată / nuanțată.

3. Ce opțiuni reale are Ghiță la începutul nuvelei atunci când realizează că bunăstarea familiei sale nu
depinde de priceperea lui, ci de bunăvoința și interesele lui Lică? Sunt trei opțiuni clare, dar niciuna
nu este ușoară. Gândiți-vă și la mentalitatea lui de om „tradițional”, bărbat autoritar, stâlp al familiei
etc.

4. De ce avea nevoie Lică de un om de încredere la Moara cu noroc? Care este „meseria” lui reală?

5. În relație cu Lică, Ghiță este mereu cu un pas în urmă, obligat mereu să reacționeze, fără să
înțeleagă planurile adversarului său. Dați exemple de astfel de scene din nuvelă în care Ghiță este
păcălit sau manipulat de Lică.
6. Ce eroare fatală comite Lică în finalul nuvelei? Până atunci nu dăduse nici un semn de slăbiciune,
ce se întâmplă cu el?

Succes!