Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect didactic

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Şuşani, comuna Şuşani


Profesor: Simianovici Ion Eugen
Aria curriculară: Limba şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Clasa: a VIII-a
Titlul lecției: romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu;
Subiectul lecției: Caracterizarea personajelor;
Tipul lecției: Aprofundarea și consolidarea cunoștințelor.
Durata: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
1. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
2. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;
4. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operă literară studiată şi contextul cultural în care a
apărut această;
5. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în vederea formulării unor judecăţi proprii.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;
1.2 Înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate;
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în alte arte;
3.1 Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
4.1 Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.

VALORI ŞI ATITUDINI:
1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi;
1. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
2. Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
3. Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

3
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Să plaseze romanul Baltagul în contextul creaţiei lui Mihail Sadoveanu;
2. Să identifice temă şi structura romanului;
3. Să interpreteze semnificaţiile titlului;
4. Să indice tipuri de personaje;
5. să prezinte activitatea de scriitor a lui M. Sadoveanu;
6. Să definească romanul ca specie literară;
7. Să recunoască trăsăturile operei epice (acţiune, narator, personaje);
8. Să formuleze opinii din mai multe perspective asupra conţinutului opera;
9. Să-şi exprime propriile opinii interpretative pornind de la textul studiat.

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, asaltul de idei.


2. RESURSE MATERIALE: fişe de lucru, flipchart, markere, laptop, videoproiector.
3. RESURSE UMANE: 21 de elevi
4. FORME DE ORGANIZARE: activitate individuală, frontală, pe grupe
5. MODALITĂŢI DE EVALUARE: evaluare frontală, evaluare formativă, evaluare prin
calificative;
6. BIBLIOGRAFIE:
1. Programe şcolare pentru clasele I-VIII. Aria curriculară: limbă şi comunicare, Bucureşti, 2009;
2. Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian
Editura Humanitas, Bucureşti, 2005;
3. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ghid teoretico-aplicativ, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
4. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralelă 45, Bucureşti,
2003;
5. Sadoveanu, Mihai, Baltagul, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987.

4
SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. Moment organizatoric (1 min.): notarea absenţelor şi crearea atmosferei propice lecţiei.


1. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (5 min.): subiectul romanului, precum şi
elementele de structură şi de compoziţie ale acestuia:
a) Care sunt versurile-motto care preced romanul propriu-zis şi din ce operă literară cunoscută fac
parte?
b) Cu ce legendă debutează romanul, cine o spunea şi în ce împrejurări?
c) Care sunt "semnele" prevestitoare ale unei nenorociri, semne care o determină pe Vitoria să ia
hotărârea de a-şi căuta soţul?
d) Unde plecase Nechifor Lipan şi în ce scop?
e) Ce spun oamenii despre dispariţia lui Nechifor?
f) Ce evenimente importante din viaţa satului întâlneşte Vitoria în drum?
g) Unde sunt găsite osemintele soţului ei şi de către cine? Precizaţi cu exactitate locul!
h) Care este mobilul crimei?
2. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor (2 min.): Caracterizarea personajelor
romanului Baltagul.
3. Dirijarea învăţării ( 25 de minute):
Clasa se organizează în 4 grupe, având timp de lucru 20 de minute. În funcție de numărul pe
care reprezentantul grupei la extras din bol, elevii vor primi un plic în care se găseşte o foaie pe care
este scrisă cerința pentru rezolvare:
· Grupa I – va avea să prezinte calităţile şi defectele ale lui Nechifor Lipan şi ale lui Gheorghiță;
· Grupa II – va avea să prezinte calităţile şi defectele ale Vitoriei Lipan;
· Grupa III – va avea să descopere asemănarea cu balada Mioriţa;
· Grupa IV - va avea să descopere cât mai multe elemente de factură mitologică.
În tot acest timp, elevii sunt supravegheaţi de către profesor care îi ajută cu sfaturi său
întrebări ajutătoare, îndrumându-i spre găsirea răspunsului corect la fiecare sarcină primită. De
altfel, elevii au la dispoziţie atât manualul, cât şi romanul propriu-zis.
Fiecare grupă îşi va scrie răspunsul sarcinii primite la table, profesorul va verifica în mod
calitativ şi cantitativ răspunsul scris, apoi îi va rug ape elevi să îl noteze şi ei în caietele lor.
După aceasta, profesorul va scrie pe tabla o întrebare la care elevii trebuie să lucreze
individual, apoi să confrunte între ei răspunsul dat şi abia apoi să se anunţe reprezentantul fiecărei
grupe pentru a scrie la table răspunsul pentru care au optat toţi membrii grupei:
„Cu ce alt personaj, din literatura sau film, poate fi comparată Vitoria Lipan şi de ce?
Argumentaţi răspunsul.”

5
1. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI (5 minute):
Elevii sunt încurajaţi în realizarea orală sau scrisă a răspunsurilor, profesorul intervenind
doar atunci când situaţia o cere neapărat sau când există un blocaj din partea elevului.
2. OBŢINEREA PERFORMANŢELOR (5 minute):
Se concluzionează, enunţându-se ideile ce se desprind din argumentările elevilor și se scriu
pe tablă.
3. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI (5 minute):
- se notează elevii care au avut o contribuţie considerabilă la desfăşurarea orei;
- se dă tema pentru acasă: fiecare grupă va primi câte o fisă de lucru, nu înainte de a se realiza
Oglinda Tablei, un tabel extrem de util în rezolvarea sarcinii primite.

6
FIŞĂ DE LUCRU
NR. 1

Demonstraţi, pe baza cerinţelor de mai jos, că romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este
un roman etnografic, având în vedere următoarele aspecte:
1. Prezentaţi câteva aspecte legate de modul de viaţă şi de vestimentaţia celor „de sub brad”.
2. Precizaţi patru situaţii în care Vitoria Lipan, exponent al muntenilor, ia în seamă
superstiţii şi credinţe străvechi.
3. Enumeraţi câteva obiceiuri legate de ceremonialul botezului, nunţii şi înmormântării
prezente în roman.

FIŞĂ DE LUCRU
NR. 2

Demonstraţi, pe baza cerinţelor de mai jos, că romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este
un roman mitic, având în vedere următoarele aspecte:
1. Care dintre cele „patru mituri fundamentale” din literatura română – în viziunea lui G.
Călinescu – este considerat punct de plecare al romanului Baltagul? Găsiţi motive din balada
Mioriţa preluate în roman.
2. Găsiţi corespondenţe simbolice cu alt mit din literatura universală.
3. Ilustraţi prezenţa mitului labirintului în scenariul romanului.

7
FIŞĂ DE LUCRU
NR. 3

Demonstraţi, pe baza cerinţelor de mai jos, că romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este
un roman iniţiatic, având în vedere următoarele aspecte:
1. Descrieţi starea de inocenţă ce-l caracterizează pe Gheorghiţă înainte de a porni în
călătoria de căutare a tatălui său.
2. Numiţi câteva probe pe care le depăşeşte Gheorghiţă în lunga călătorie, îndrumat de
mama sa.
3. Explicaţi rolul de iniţiator al Vitoriei.

FIŞĂ DE LUCRU
NR. 4

Demonstraţi, pe baza cerinţelor de mai jos, că romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este
un roman de dragoste, având în vedere următoarele aspecte:
1. Ce o face pe Vitoria să intuiască moartea lui Nechifor? Descrieţi două motive care
declanşează demersurile Vitoriei pentru a-şi găsi soţul.
2. Prin ce se caracterizează spiritul de sacrificiu al Vitoriei Lipan? Menţionaţi o replică
semnificativă a acestui personaj.
3. Care este semnificaţia ţipătului din râpă al Vitoriei?

8
OGLINDA TABLEI

1. Roman etnografic 1. Roman mitic

- Gospodăria Lipanilor – tipică de oieri - Mitul originii pastorale a poporului


ortomani; român (Moto roman);
- Femeile oierilor ţin gospodăria; - Motive ale baladei Mioriţa prezente în
- Cină în familie; roman (motivul transhumanţei,
- Portul tradiţional al fetei şi al mamei; complotului, animalului credincios, al
- Vitoria crede în puterea premonitorie a femeii ce îl caută pe cel dispărut);
viselor şi în semnele vremii; - Mitul egiptean al zeului Osiris –
- Ia în seamă instanţele spirituale ale corespondenţe;
satului; - Romanul este o metaforă a căutării:
- Gesturi simbolice pentru ceremonialul drumul Vitoriei este asemenea unui labirint
botezului, nunţii şi înmormântării. exterior, dar şi interior (chinul sufletesc).

2. Roman iniţiatic 3. Roman de dragoste

- Statutul iniţial al tânărului: necunoscător, - Dragostea şi visele premonitorii o fac pe


neîncercat, conştient că e lipsit de femeie să intuiască moartea soţului;
experienţă; - Vitoria îşi cunoaşte soţul în aşa fel încât
- Probe: bătălia cu troianul, noaptea de îi poate ghici gândurile şi faptele;
veghe lângă rămăşiţele tatălui şi - „Dac-a intrat el pe celălalt tărâm, oi intră
confruntarea finală cu criminalul. şi eu după dânsul.”
- Mama, maestru în perioada de iniţiere. - Ţipătul semnifică exteriorizarea durerii
pierderii soţului.

9
FIŞĂ DE LUCRU

1.. Şi de poveste şi de asemenea vorbe iuţi, Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, îşi aducea aminte
stând singură pe prispă, ăn lumina de toamnă şi torcând. Ochii ei căprii, ăn care parcă se
răsfrâgea lumina castanie a părului, erau duşi departe. Fusul se învârtea harnic, dar singur.’’

A. prezintă contextul în care apare portretul fizic al eroinei.


B.Prezintă ipostaza în care apare eroina.

1. . - Apoi ştiu eu; acuma vă strâmbaţi una la alta şi nu vă mai place catrinţa şi cămaşa; şi vă ung
la inimă lăutarii când cântă câte un cântec, valţ nemţesc, îţi arăt eu ţie coc, valţ şi bluză ardă-
te para focului să te ardă. Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de acestea – şi-n
legea noastră trebuie să trăieşti şi tu.
Şi să te mai prind că dai gunoiul afară în faţa soarelui, cum ai făcut azi, că-ţi pun la gât două
pietre de câte cinci oca... Nu mai ştii ce-i curat, ce-i sfânt şi ce-i bun de când iţi umblă gărgăuni
prin cap şi te cheamă domnişoară?

A.Ilustrează ipostaza în care apare Vitoria Lipan.

3... fără să primească vreo veste de unde aştepta, în noaptea asta, către zori, a avut cel dintâi
semn, în vis, care a împuns-o în inimă şi a tulburat-o şi mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor
Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape.
... privi cu uimire cocosul cel mare porumbac, cum vine fără nici o frică şi se aşează în prag... dar
cocoşul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn şi cu piscul spre poartă.

A. Prezintă trăsătura dominantă a personajului.

10
4. Timpul stătu, îl însemna totuşi cu vinerile negre, în care se purta de colo-colo, fără hrană, fără
apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură. Sărbătorile şi petrecerile solstiţiului de iarnă i-
au fost pentru prima dată străine.

a. Prezintă semnificaţia postului pe care îl ţine Vitoria;

b. Prezintă momentul în care se declasează drama Vitoriei.

5. Abia acum înţelegea că dragostea ei se păstrase ca în tinereţe. S-ar fi cuvenit să-i fie ruşine, căci
avea copii mari, însă nu mărturisea asta nimănui, decât numai sieşi.

A.prezintă ipostaza în care apare Vitoria.

Analiza SWOT

Portretul Vitoriei Lipan

11
12