Tema lecţiei: Mihai Eminescu, idila – pastel 

Crăiasa din poveşti.

Teme, motive. Structura. Imagini semnificative.
TL. Idila. Epitetul, comparaţia, metafora

Tipul lecţiei: de receptare a operei literare şi de dezvoltare a

deprinderilor şi
priceperilor

Strategia didactică:
• metode şi procedee: conversaţia euristică (dialog autentic),
descoperirea inductivă, deductivă şi
analogică, expunere euristică explicativă,
metoda exerciţiului, metoda interactivă,
problematizarea, brainstormingul,
algoritmizarea

• mijloace didactice: manualul, portfolium, portretul poetului,

desene.

Obiective de referinţă:

• cultivarea receptivităţii artistice a elevilor;

• întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.
Obiective operaţionale:

O1 - să citească expresiv textul poeziei;

O2 - să găsească sinonime şi antonime pentru sensul din text al

cuvintelor;

O3 - să interpreteze semnificaţiile cuvintelor;

O4 - să determinr tipul strofei, rima, ritmul şi măsura versurilor;

O5 - să găsească în textul poeziei indici ai timpului, ai spaţiului şi ai

persoanei;

O6 - să stabilească figurile de stil;

O7 - să descopere analogia dintre poezie şi lumea fantastico-mitologică

a
basmelor;

O8 - să-şi îmbogăţească vocabularul;

 O9 - să respecte normele limbii literare;

O10 - să-şi exprime gândurile proprii şi să manifeste toleranţă faţă de

părerile
colegilor.
Scenariu didactic

◄ Organizarea clasei

◄ Captarea atenţiei:
 Recitarea strofelor proprii:

Ce splendidă şi ce miraculoasă e natura!

Şi ce poveşti ni se dezvăluie din ea!
Priveşte-n toiul nopţii mândra lună
Şi farmecul ce e în orice stea!

Dar câtă frumuseţe e şi-n tăcerea nopţii!

Atâtea umbre se urzesc printre copaci
Atâtea pietre scumpe se ascund în trandafirii roşii
Cu care fata a venit lângă un lac!

◄ Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

1. CUNOAŞTEREA TEXTULUI

• Dicţionar
tort - fir tors de in, de cânepă etc.; legătură din astfel de fire; ţesătură din
fire
In sau de cânepă făcută în gospodăria ţărănească;

a anina – a agăţa; a atârna

a urzi - a aşeza urzeala în războiul de ţesut; a întemeia, a concepe

negură - ceaţă deasă; întuneric, beznă

celest - ceresc; minunat, divin

◄ Lectura expresivă a poeziei

• expunere euristică explicativă

 Autorul acestei frumoase poezii este marele poet român şi universal
Mihai Eminescu, care ne-a lăsat moştenire cele mai frumoase poezii
despre natură şi despre dragoste.
(elevii povestesc despre unele date din viaţa şi creaţia lui Mihai
Eminescu)

-2-
◄ Folosiţi-vă cunoştinţele!
• Vocabular
• metoda exerciţiului (metoda interactivă)

• Indicaţi forma literară a cuvintelor: să rumpă, vad-, copila, s-adun.

• găsiţi sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: strălucite, haina, se

uită, basm.

• stabiliţi antonimele pentru sensul din text al cuvintelor:

noapte, stă, aruncă, mari.

• puneţi în ordinea obişnuită cuvintele: trandafiri aruncă tineri; stă copila

lin plecată; ca să iasă chipu-n faţă; faţa ei lucesc în lună.

• formaţi familia lexicală a cuvintelor: tânăr, galben, negură, a luci.

• formaţi câmpul lexical al elementelor cereşti şi al celor terestre

2. UNIVERSUL POEZIEI

◄ Observaţi!

• conversaţie euristică

• Din câte strofe este alcătuită poezia?

• Câte versuri conţine fiecare strofă?
• Ce modalitate de exprimare predomină în poezie?
• Ce moment e descris în poezie? Ziua sau noaptea?
• Găsiţi în textul poeziei cuvintele care arată că tabloul naturii este
nocturn.
• Dar cum ne apare noaptea: luminoasă sau întunecoasă? Argumentaţi-
vă răspunsul!
◄ Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

•expunere euristică explicativă

• Deşi tabloul descris este nocturn, în poezie, totuşi , predomină o

luminozitate stranie, care creează o atmosferă de feerie magică, umbrele
şi negurile nopţii fiind amplificate de o lumină latentă.

-3-

◄ Exprimaţi-vă părerea!
• descoperirea inductivă prin investigare

• Cine e fiinţa care destramă tăcerea nopţii?

• Cu ce scop a venit ea la acest lac în timpul nopţii? Argumentaţi-vă
răspunsul!
• Ce flori magice a adus copila?
• Cine a vrăjit trandafirii?
• Dar Lacul?
• descoperirea prin analogie

• În care opere ne-am întâlnit cu chipul Sfintei Duminici?

• argumentarea

• Despre ce ne mărturiseşte prezenţa acestor Sfinte alături de copila

venită lângă Lac? Argumentaţi-vă răspunsul!

◄ Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!
• expunere euristică explicativă

• Personajele de basm înzestrate cu puteri miraculoase cum sunt Sfânta

Miercuri şi Sfânta Vineri ţes un adevărat univers vrăjit.

• Crăiasa din poveşti desfăşoară un ritual magic pentru a-l cunoaşte pe

alesul inimii ei.

• Într-o noapte cu lună ea aruncă trandafiri vrăjiţi de Sfânta Vineri în

unda lacului fermecată de Sfânta Miercuri.

• Sub lumina tainică a lunii în ochii ei, care caută să dezlege misterul
iubirii, toate basmele s-adună.

◄ Exprimaţi-vă părerea!
• brainstormingul
• Cunoaşteţi şi voi nişte obiceiuri legate de vrăjuri (de ghicirea soartei)?
Argumentaţi-vă răspunsul!
◄ Minuta de relaxare

-4-
◄ Folosiţi-vă cunoştinţele!

• problematizarea

• În câte fragmente poate fi împărţit textul poeziei?

• Câte strofe conţine primul tablou?
• Dar al doilea? Argumentaţi-vă răspunsul!

◄ Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

• expunere euristică explicativă

• În structura poeziei putem identifica două tablouri distincte: primele

trei strofe înfăţişează un tablou de natură al nopţii construit din elemente
ale spaţiului celest, dar şi a celui terestru.

• Tabloul al doilea prezintă „copila”, simbol al feminităţii în căutarea

iubirii ce aduce fericire şi adevăratul sens al existenţei umane.

• Chipul celui hărăzit de soartă este căutat de tânăra fată în oglinda

vrăjită a apei.

◄ Folosiţi-vă cunoştinţele!

• metoda exerciţiului (metoda interactivă)

• Găsiţi figurile de stil cunoscute în primele 4 strofe.

• Găsiţi figurile de stil din ultimele trei strofe.

◄ Reţineţi!
Epitetele care denumesc culori se numesc cromatice.

• problematizarea

• Cum se numesc poeziile în care este descrisă natură?

• Cine a scris pasteluri în limba română? Numiţi câteva din ele.

-5-
• brainstormingul

• Poezia Crăiasa din poveşti poate fi numită pastel? Argumentaţi-vă

răspunsul!

• descoperire prin algoritmizare

• Dacă arangaţi în tabel literele alfabetului în ordinea propusă, veţi

descoperi o noţiune literară nouă.

◄ Reţineţi
IDILA - specie de poezie lirică care evocă viaţa şi dragostea în cadrul rural,
adică aparţine vieţii de la ţară.

◄ Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!
• descoperire deductivă

• Crăiasa din poveşti este o idilă –pastel, deoarece în tablourile naturii

este evocată viaţa şi dragostea în cadrul rural, cu prezenţa nemijlocită a
chipurilor omeneşti.

◄ Folosiţi-vă imaginaţia!
• Scrieţi o mică compunere despre o noapte a anotimpului în care v-aţi
născut sau realizaţi un desen.

(apariţia crăiesei din poveşti)

Sunt o tânără copilă
Ce venit-am lângă lac
Chipul drag să mi-l admire
Orice floare, orice copac.

Am venit în fapt de noapte

Când natura taine cerne
Şi vorbeşte totu-n şoapte
Chiar şi luna raze-aşterne.

Trandafiri adus-am tineri

Să-i arunc în unda mare
Dar ursitul oare cine-i
Să-mi răspundă la chemare?!
-6-

• metoda interactivă

• Prezentaţi porteretul crăiesei din poveşti, folosind cât mai multe figuri
de stil.

◄ Evaluarea cunoştinţelor elevilor ( individuală, frontală, cumulativă)

◄ Temă pentru acasă:

• Memorizaţi idila- pastel;

• Alcătuiţi un dialog cu crăiasa din poveşti.