Întrebarea esenţială:

Cum pot să ne ajute

literatura, muzica şi
desenul să ne înţelegem
pe noi înşine şi lumea
din jurul nostru?
 Trebuie să știți:
- să identificaţi figurile de
stil folosite ;
- să identificaţi imaginile
olfactive, vizuale şi
auditive din poezie ;
- să definiţi opera literară,
opera lirică şi care sunt
trăsăturile unei creaţii
lirice?
- să argumentaţi
importanţa folosirii
epitetului şi a altor
figuri de stil într-o
creaţie literară ;
- care sunt elementele
caracteristice poeziei
eminesciene?
 Fiind băiet păduri cutreieram
Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lânga izvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor;
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna, -mi bate drept în faţă:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
de Mihai Eminescu
Alături teiul vechi mi se deschide:
Din el ieşi o tânara crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.
Şi ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viata ta
Un înger blând cu fata radioasă,
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi umerii-i vădea.
Prin hainele de tort subţire, fin,
Copilului, Mihai Eminescu, îi plăcea să cutreiere singur codrul şi să
păşească pe tărâmul de linişte şi de visare.

Culcat lângă izvor, băiatul se lăsa învăluit de glasul vrăjit al pădurii.

Îi plăcea să asculte susurul apei, să se lase mângâiat de freamătul lin al

frunzelor şi să respire mireasma adormitoare a florilor de tei : „S-aud
cum apa sună-ncetişor ; / Un freamăt lin trecea din ram în ram/Şi un
miros venea adormitor/Astfel ades eu nopţi întregi am mas/Blând
îngânat de-al valurilor glas”.

Noaptea, apărea luna care deschidea tărâmul de basm de o rară

strălucire feerică, ţinut învăluit în lumina diafană ce ţesea „un văl de
argintie ceaţă” şi „văpaie preste ape”.
Băiatul se lăsa cuprins de visare în lumea vrăjită a codrului. Aude cântecul
tainic al buciumului, sunând cu duioşie tot mai aproape şi sporind
sentimentul de pace şi mister : „Un bucium cântă tainic cu
dulceaţă/Sunând din ce în ce tot mai aproape”.

În tărâmul de basm al codrului, băiatului i se părea că auzea cetele de cerbi

purtându-şi paşii spre izvor :”Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii/Părea
c-aud venind în cete cerbii”.

Din teiul bătrân, vede ieşind o tânără crăiasă, nespus de frumoasă care se
apropie, îl priveşte cu dor, netulburând atmosfera de reverie în care este
cufundat băiatul. Crăiasa era de o frumuseţe angelică : trupul graţios şi
gingaş,părul „blond şi moale ca mătasea”, ochii mari şi visători, fruntea
învăluită într-o maramă deasă.
Se spune că atunci când devii bătrân te
comporţi de multe ori ca un copil. Devii
capricios, trăieşti uneori într-o atmosferă de
visare, dar...nu mai este lumea de vis a
copilăriei pure, ai pierdut acel paradis, eşti
un copil batrân!

Literatura redă prin cuvinte farmecul

copilăriei folosindu-se de magia cuvântului,
pictura surprinde prin culoare imaginile
redate prin cuvinte iar muzica redă armonia
melodioasă a sunetelor. Toate trei fac ca
să ne desprindem, treptat, de realitate şi să
pătrundem într-o lume plăsmuită de autor.
 Fişă colectivă de lucru pentru înţelegerea mesajului poeziei

A. Câte strofe are această poezie? Câte versuri are o strofă?

De reţinut :
Strofa este o grupare unitară de două sau mai multe versuri

B. Alegeţi versurile corespunzătoare următoarelor idei poetice :

a. farmecul pe care îl exercită codrul asupra copilului ;
b. cufundarea în lumea feerică a copilăriei şi a naturii de basm ;
c. apariţia graţioasei crăiese.

C. Despărţiţi în silabe ultimul cuvânt din fiecare vers. Ce observaţi?

De reţinut :
Versurile sunt lungi. Rima reprezintă potrivirea ultimelor sunete de la
sfârşitul versurilor începând cu vocala accentuată. Aici, rima este
încrucişată.(rimează versurile 1 cu 3, 2 cu 4)

D. Care sunt elementele caracteristice acestei poezii eminesciene?

Argumentaţi răspunsul cu versuri extrase din această poezie.

E. Arătaţi care sunt sentimentele poetului faţă de natura plină de culoare,

de mişcare şi de sunet.
 Fişă de lucru pe grupe

Poezia „Fiind băiet păduri cutreieram” de Mihai Eminescu, este o împletire de

imagini care se adresează văzului, auzului şi mirosului (imagini vizuale, auditive şi
olfactive).

Grupa 1

Identificaţi şi transcrieţi imaginile vizuale.

Daţi exemple de opere literare în care sunt prezentate aspecte din natură.

Grupa a 2-a
Identificaţi şi transcrieţi imagini auditive.
Numiţi opere literare în care sunt evocate momente ale copilăriei.

Grupa a 3-a

Identificaţi şi transcrieţi imagini olfactive.

Exemplificaţi opere literare în care sunt evocate fapte de vitejie ale poporului
român.
 Reţineţi :
Opera literară este o creaţie în versuri sau în proză, care, prin intermediul
limbajului artistic , prezintă fapte , întâmplări, personaje, aspecte din natură, idei,
gânduri, trezind cititorului puternice sentimente şi emoţii.

Textul literar reprezintă cuprinsul unei opere literare, un fragment, o parte din ea.
Opera literară în care sunt exprimate în mod direct ideile, gândurile, convingerile şi
sentimentele autorului se numeşte operă lirică.
Unul dintre mijloacele artistice folosite în realizarea unei opere literare este epitetul.

Epitetul este cuvântul care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale
acţiunilor, prezentându-le într-o lumină nouă.

Exemple :
„freamăt lin”, „blând îngânat”, „sună-ncetişor”, „cântă tainic cu dulceaţă”, „păru-i blond
şi moale”.
Referitor la raportul dintre realitate şi literatură se poate spune că realitatea nu este
oglindită direct, ci este trecută prin sensibilitatea poetului. Astfel lumea reală a
pădurii devine în imaginaţia lui Eminescu o lume a fanteziei, a visării.

Sensurile figurative ale unor cuvinte conduc la realizarea figurilor de stil.

Figurile de stil creează imagini artistice, care, ca orice imagine, au o formă,

o figură, de aici rezultând denumirea de figură de stil.
Imaginile artistice sunt de mai multe feluri, după modul de reprezentare senzorială
dat de simţurile umane :
- imagini vizuale care constituie imaginile spaţiale, aspecte ale lumii reale
(„Pe câmpi un văl de argintie ceaţă”) ;
- imagini auditive care redau o reprezentare sonoră unui cadrul deja
conturat prin imaginile vizuale („Blând îngânat de-al valurilor glas”) ;
- imagini olfactive create de figuri de stil ce evocă miresme („Şi un miros
venea adormitor”) ;
- imagini cinetice care redau o mişcare, o deplasare chiar discretă sau o
succesiune de mişcări vizibile sau spectaculoase („Un freamăt lin trecea din ram în
ram”)
 Fişă de lucru pe grupe pentru evaluarea cunoştinţelor
însuşite în unitatea predată.

Grupa I:
● Ce este opera literară?
● Care sunt trăsăturile unei creaţii poetice lirice?
● Care sunt elementele caracteristice poeziei
eminesciene?
● Care sunt imaginile ce alcătuiesc peisajul din primele
două strofe? Exemplificaţi.

Grupa a II-a:
● Ce este opera lirică?
● Care sunt figurile de stil folosite de Mihai Eminescu în poezia
„Fiind băiet păduri cutreieram”? Argumentaţi folosirea lor.
● Care este rolul epitetului într-o creaţie literară? (exemplificaţi)
● Care sunt imaginile ce predomină în ultima parte a poeziei?
(exemplificati)
Fişa de lucru individuală pentru evaluarea
cunoştinţelor însuşite.
● Scrieţi familia lexicală a cuvântului „pădure” .

● Scrieți câte un derivat pentru cuvintele: freamăt, frumos, frunză .

● Despărţiţi în silabe cuvintele „băiet” , „trecea” specificând câte sunete şi câte

litere are fiecare cuvânt.

● Scrieţi două cuvinte, întâlnite în poezie, care conţin diftongi.

● Daţi exemplu de trei epitete folosite de Mihai Eminescu în poezia “Fiind băiet
păduri cutreieram” pentru a reda frumuseţea crăiesei.

● Ce figuri de stil există în poezia “Fiind băiet păduri cutreieram” de Mihai

Eminescu ?

● Ce imagini artistice se regăsesc în poezie?

● Ce rimă are poezia “Fiind băiet păduri cutreieram” de Mihai Eminescu ?

 Metode de evaluare

Tehnica fotomontajului;
Posterul;
Graficul K-W-L;
Diagrama Venn;
Examinarea modului de înţelegere a
ideilor poetice;
Analiza şi interpretarea imaginilor;
Grile de evaluare ;
Turul galeriei ;
Jurnalul de reflecţie .
 BIBLIOGRAFIE
~Carmen Iordăchescu : “Să dezlegăm tainele textelor
literare”,Ed. Carminis, Piteşti, 2010 ;

~Mihai Eminescu : “Poezii”, Ed. “Biblioteca pentru

toţi”, 1980;

~ Ioan Cerghit: “Metode de învăţământ” ,

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1980;

~Adela Nicola:”Revistă didactică:Promovarea

metodelor de învăţare prin cooperare”, Ed. Miniped, 2006.