1

RECEPTAREA POEZIEI
1. Cunoaşterea treptată a textului, dirijarea acestui proces: -20min
POEZIA poate fi epică, dacă are fir narativ şi exprimă ideile autorului
indirect, prin intermediul personajelor sau lirică atunci când eul liric îşi
exprimă în mod direct sentimentele, stările, ideile, atitudinile, concepţiile
scriitorului, modul de expunere fiind descrierea.

Procedeele nivelului sonor

Figurile de sunet
Rima
Ritmul
Versul liber
Procedeele nivelului gramatical
Figurile de repetiţie
Enumeraţia
Paralelismul sintactic
Procedeele nivelului semantic
Imaginea
Simbolul
Metafora
Epitetul
Comparaţia
Alegoria
Hiperbola
Antiteza
Figurile de gândire
Exclamaţia retorică
Interogaţia retorică

Procedeele nivelului sonor

ALITERAŢIA
Repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete, de obicei din rădăcina
cuvintelor, cu efect eufonic, imitativ/onomatopeic, expresiv.
Este un procedeu consonantic, constă în repetarea intenţionată în cadrul aceleiaşi
secvenţe lingvistice a unor consoane făcând, de obicei, parte din rădăcina
cuvintelor.
Lambdacism
O cal de val/ peste cavală (Ion Barbu)

1
 2

Polisigma
Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu)
Mitacism
Murmură glasul mării (Eminescu)
ASONANŢA
Repetarea unor vocale accentuate în două sau mai multe cuvinte aparţinând
aceleiaşi secvenţe lingvistice, este de Fpt o specie de rimă imperfectă.
Trece veacul desfrânat, trec anii cu roată
Fug vremile ca umbra şi nici o poartă
A le opri nu poate…
(Miron Costin)
Un cântec trist din liră
Aş vrea să-ţi mai arunc
Din viaţa mea în noapte
De ne-nţeles adânc
(Bacovia)
ONOMATOPEEA
Armonie imitativă

VERSUL este un rând dintr-o poezie.

STROFA este o grupare de versuri, în număr variabil, despărţită de alte

asemenea unităţi printr-un spaţiu alb.
După numărul de versuri, strofa este
o monovers – când este alcătuită dintr-un vers
o distih – când este alcătuită din două versuri
o terţină – când este alcătuită din trei versuri
o catren – când este alcătuită din patru versuri
o cvintarie – când este alcătuită din cinci versuri
o sextină – când este alcătuită din şase versuri
o septimă – când este alcătuită din şapte versuri
o octet – când este alcătuită din opt versuri
o nonă – când este alcătuită din nouă versuri
o decimă – când este alcătuită din zece versuri

MĂSURA reprezintă numărul de silabe dintr-un vers.

RIMA constă în potrivirea sunetelor de la sfârşit de vers, începând cu ultima

vocală accentuată.

2
 3

o Rimă împerecheată
a-a b-b
o Rimă încrucişată
a-b a-b
o Rimă îmbrăţişată
a-b b-a
o Monorimă
aaaa
Lipsa rimei constituie caracteristica versului alb.

RITMUL constă în succesiunea regulată şi armonioasă a silabelor accentuate

şi neaccentuate dintr-un vers.
o Ritmul trohaic – format din două silabe prima accentuată şi a doua
neaccentuată
o Ritmul iambic – format din două silabe prima neaccentuată şi a doua
accentuată
o Ritmul amfibrahic – format din trei silabe prima şi a treia
neaccentuate iar a doua accentuată
o Ritm dactil – format din trei silabe prima accentuată iar celelalte două
neaccentuate
o Ritm anapest – format din trei silabe primele două neaccentuate şi
ultima accentuată

PICIORUL METRIC – METRUL este unitatea ritmică alcătuită dintr-un

număr constant de silabe accentuate şi neaccentuate care se repetă într-un
vers.

IMAGINEA ARTISTICĂ este un produs al imaginaţiei artistului prin care

acesta ilustrează viaţa într-un limbaj estetic abstract, putând astfel crea în
planul fanteziei, lumea din nou cu mijloacele specifice fiecărei arte, culoarea
– pictură, sunetul – muzică, cuvântul – literatură.
Imaginea artistică sugerează reacţia artistului faţă de realitate şi devine
realitatea operei literare, în sens restrâns putând fi concretizată într-un simbol,
o metaforă, o sintagmă.
Imaginea artistică generalizează particularul sau individualizează generalul şi
se adresează atât raţiunii cât şi simţurilor.Prin imagini artistice, creatorul
provoacă stări sufleteşti, emoţie artistică şi profunzime ideatică, transmiţând
un mesaj artistic celor cărora li se adresează.

3
 4

2. Evaluarea formativă: -8min.

-test formativ

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului-activitatea suplimentară: - 7min

-se discută cu elevii dacă le place ori nu literatura lirică
Se dă ca temă: o variantă pentru examenul de bacalaureat.

Test formativ
1. Identificaţi tipurile de rimă.
***Unda spumă, vântul trece
Cu suflarea-i rece
Peste marea ce suspină
Tristă, dar senină.
(Eminescu)
***Te duci şi ani de suferinţă
N-or să te vadă ochi-mi trişti
Înamoraţi de-a ta fiinţă,
De cum zâmbeşti, de cum te mişti.
(Eminescu)
R. împerecheată, încrucişată

2. Identificaţi două particularităţi prozodice ale textului de mai jos.

Izvorul nopţii
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
(Lucian Blaga)
R. o singură strofă, vers liber

Test formativ

4
 5

1. Identificaţi tipurile de rimă.

Unda spumă, vântul trece

Cu suflarea-i rece
Peste marea ce suspină
Tristă, dar senină.
(Eminescu)

Te duci şi ani de suferinţă

N-or să te vadă ochi-mi trişti
Înamoraţi de-a ta fiinţă,
De cum zâmbeşti, de cum te mişti.
(Eminescu)

2. Identificaţi două particularităţi prozodice ale textului de mai jos.

Izvorul nopţii

Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.

(Lucian Blaga)