PROZODIE : parte a poeticii care studiază versificația. Ea include :
1. Versul : un rând dintr-o poezie – versurile albe sunt cele lipsite de rimă și sunt specifice poeziei moderne. 2. Strofa : este o grupare de versuri unite prin înțeles, ritm, rimă. Strofele diferă după numărul versurilor pe care le conțin: - Monovers = strofă alcătuită dintr-un singur vers ,,Dogoare,” (Vară de L. Blaga). - Distih = strofă alcătuită din două versuri „Iubirea noastră a murit aici, Tu frunză cazi, tu creangă te ridici...” (Între două nopți de T. Arghezi) - Terțet sau terțină = strofă alcătuită din trei versuri ,, Sărmanul suflet cearcă și nu știe Ce ton să prindă, ce cuvânt s-aleagă, Căci toate-l cheamă, strigă si-l îmbie” ( Terține de Șt. O. Iosif) - Catren = strofă alcătuită din patru versuri ,,Doamne fă-i bordei în soare, Într-un colț de țară veche, Nu mai nalt decât o floare Și îngust cât o ureche.” (Cântec de-adormit Mitzura de T. Arghezi)
3. Rima: potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor
începând cu ultima vocală accentuată. Într-un catren (strofa alcătuită din patru versuri) poate fi: - rimă împerecheată, când primul vers rimează cu al doilea și al treilea cu al patrulea (a a b b) Exp. ,, Codrule, codruțule, Ce mai faci drăguțule. Că de când nu te-am văzut Multă vreme a trecut.” (Revedere de Mihai Eminescu) - Rimă încrucișată (sau alternantă) când primul vers rimează cu al treilea și al doilea cu al patrulea (a b a b). Exp. ,, Lung își flutură spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie Peste șolduri triumfale Haina iluzorie.” (Rapsodii de toamnă de G. Topârceanu) - Rimă îmbrățișată, când primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu al treilea (a b b a). Exp. ,, Peste vârfuri trece lună Codru-și bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic codrul sună.” (Peste vârfuri de M. Eminescu) Aceste rime sunt specifice, pe de o parte, literaturii culte, si pe de altă parte, poeziei tradiționale. Poezia modernă, de regulă, nu respectă rima. Despre aceste poezii se spune că au versuri albe. Exp. ,,Nu poţi să smulgi din aer Al mierlei cântec spus. De vorba mamei gura-mi S-o depărtezi nu poţi. Nu poţi din ape smulge Un soare oglindit. De mine chipul mamei Să îl desparţi nu poţi.” ( Versuri albe de Grigore Vieru). Rima mai poate fi variată (amestecată) atunci când în același text apar mai multe tipuri de rimă. Rima imperfectă apare atunci când se realizează doar pentru două versuri rimele din catrene, iar celelalte două versuri nu rimează. Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers. Ea poate fi: - scurtă (până la 9 silabe inclusiv), specifică literaturii populare, - lungă (de la 10 silabe în sus), specifică literaturii culte, - egală, specifică poeziei tradiționale, - inegală, specifică poeziei moderne. !!! Conform noii Programe școlare, ritmul trebuie cunoscut doar intuitiv de către elevii clasei a VI-a. Prin urmare, informațiile despre ritm sunt detaliate doar pentru o mai bună înțelegere a acestuia. Ritmul este dat de succesiunea regulate și armonioasă a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers. Prin repetiția ordonată a accentelor, versurile se seamănă cu o muzică. Piciorul metric este o structură de două sau trei silabe, dintre care una accentuată, structură care, prin repetare, realizează ritmul. Determinarea ritmului unui text literar se realizează în felul următor: - se desparte în silabe un vers (de obicei primul vers) - se marchează fiecare silabă pe care cade accentul, - se precizează silabele pe care cade accentul, - se împarte succesiunea de silabe în structuri de câte două sau câte trei, pentru ca accentul sa cadă ritmic. Ritmuri cu piciorul metric bisilabic: a. Ritmul trohaic= succesiunea de trohei, picioare metrice din două silabe, dintre care prima este accentuate ,, Din văz-duh cum-pli-ta iar-nă cer-ne no-rii de ză-pa-dă” /- - / - / - / - / - / - / - - / B. Ritmul iambic= succesiunea de iambi, picioare metrice din două silabe, dintre care a doua este accentuate ,, A fost o-da-tă ca-n po-vești. A fost ca nici-o –da-tă” - / - / - - / - / - / - / - / - Ritmuri cu picior metric trisilabic: - Dacticlic (/ - -), ( exp.,, Mihnea încalecă, calul sau tropotă”) - Amfibrahic (- / -), (exp. ,, Pe vodă-l zărește că-la-re tre- când”) - Anapest (- - /). (exp. ,, Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate”)