ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE (PROZODIE)

Acestea sunt:

a) Versul;
b) Strofa;
c) Măsură
d) Ritm;
e) Rimă;

A. Versul – un rând dintr-o poezie

Lungimea versurilor poate fi diferită.

Există :
a) versuri scurte- formate chiar şi dintr-un cuvânt
Ex. – „Soare scurt în liliac,/Zbor subţire de gândac/Glasuri mici/De rândunici/Viorele şi urzici.” (G.
Topîrceanu, Rapsodii de primăvară)

b) versuri lungi
Ex. – „Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,/Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;/Cârdurile
de cocoare, înşirându-se-n lung zbor,/Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.” (V. Alecsandri, Sfârşit de
toamnă)

B. Strofa – grupul de unul, două sau mai multe versuri

a) monostihul sau monoversul – un vers
Ex. ,,Virgula e punctul care plânge." (Adrian Păunescu)

b) disthul – două versuri

Ex. – „Grai tămâiat,căţuie de petale,/Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.” (V. Voiculescu, Grai valah)

c) terţina – trei versuri

Ex. – „De o gânganie mică,/Păru-n cap i se ridică/Şi pielea i se furnică.” Pann, Povestea vorbii)

d) catrenul- patru versuri

Ex. – „A trecut întâi o boare/Pe deasupra viilor/Şi-a furat de prin ponoare/ Puful păpădiilor.” (G.
Topârceanu, Rapsodii de toamnă)

e) cvintet- cinci versuri

Ex. – „ Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină/Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;/C-acuma din
pleiada-ţi auroasă şi senină/Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,/Se stinse-o dalbă stea! (M. Eminascu, La
mormântul lui Aron Pumnul)

f) sextină – şase versuri

Ex.- „Spre apus abia s-arată /Printre crengi, întunecată, /O văpaie de rubin... /Din frunzişurile grele/De-
nnoptare, tot mai vin /Glasuri mici de păsărele...”/(G. Topîrceanu, Acceleratul)

g) septimă – șapte versuri

h) structură polimorfă- peste 12 versuri

Obs! Unele poezii nu au versurile grupate în strofe şi se numesc astrofice sau continuative.

C. Măsura – numărul silabelor dintr-un vers; Poate fi aceeași sau poate varia;

1
 Obs! Dacă se cere stabilirea măsurii versurilor unei strofe/poezii se notează numărul cel mai mic de
silabe și numărul cel mai mare;
Ex. – „Doi-nă doi-nă cân-tic dul-ce” (Folclor) -măsura este de 8 silabe

D. Ritmul – succesiunea regulată a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers

Piciorul metric – grupul sau unitatea de ritm formată din două sau mai multe silabe, din care cel puţin una este
accentuată.
1. Troheul – piciorul metric bisilabic format din două silabe, din care prima accentuată; ritmul se numeşte
trohaic. Specific poeziilor de inspirație folclorică.
Ex. –„Doi-nă, doi-nă, cân-tic dul-ce” (Folclor)
′ ′ ′ ′
/__ __ / __ __ / __ __ / __ __/
2. Iambul – piciorul metric bisilabic, format din două silabe, în care accentul cade pe a doua silabă; ritmul
se numeşte iambic.
Ex. „Când tre-mu-rân-du-şi ja-lea şi sfi - a-la” (O. Goga, Dăscăliţa)
′ ′ ′ ′ ′
__ __ / __ __ / __ __ /__ __/__ __/ __

3. Rima- potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă
accentuată
 De regulă, rima se stabilește pentru strofele de tip catren.
Felul rimei:
1. După versurile care rimează:
a) Monorima – aceeaşi rimă la mai mult de două versuri;
Ex. „Pân-o fost Horea-mpărat, a
Domnii nu s-au desculţat a (Pân-o fost Horea-mpărat)
Nici în pat nu s-au culcat a
Nici la masă n-au mâncat.” a

b) Rima împerecheată – versul 1 rimează cu 2, iar versul 3 cu 4;

Ex. „ – Codrule cu râuri line a
Vreme trece, vreme vine, a (M. Eminescu, Revedere)
Tu din tânăr precum eşti b
Tot mereu întinereşti.” b

c) Rima încrucişată- versul 1 rimează cu versul 3, iar versul 2 cu versul 4;

Ex. – „Acolo unde-s nalţi stejari a
Şi cât stejarii nalţi îmi cresc b (Neniţescu, Ţara mea)
Flăcăi cu piepturile tari a
Ce moartea-n faţă o privesc.” b

d) . Rima îmbrăţişată – versul 1 rimează cu versul 4, iar versul 2 cu versul 3.

Ex. –„Sus în brazii de pe dealuri a
Luna-n urmă ţine strajă b (M. Eminescu, Povestea teiului)
Iar izvorul, prins de vrajă b
Răsărea sunând din valuri” a

2. După silabele care rimează:

a) Rima masculină – rimează sunetele ultimei silabe
Ex: sus-nespus
b) Rima feminină – rimează sunetele ultimelor două silabe
Ex: roditor- nemuritor
2
 3. După gradul de asemănare a silabelelor
a) Rima perfectă – silabele care rimează sunt identice
Ex: floare-soare
b) Rimă imperfectă – silabele care rimează sunt doar asemănătoare
Ex: albind-argint
c) Semirimă – este succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers

Obs!
 Poezia modernă nu respectă rigorile de verisificație tradiționale, fiind mai permisivă în exprimarea
trărilor și sentimentelor;
 În creațiile lirice, moderne, textul nu mai este grupat în strofe, astfel apar:
a) Versuri albe (păstrează ritmul și măsura, dar nu au rimă)
b) Versuri libere (au măsură variabilă și renunță la ritm și rimă)

Tot în poeziile moderne apare ca element de noutate scrierea unui început de vers cu literă mică, aspect
ce ușurează exprimarea ideii poetice, dând cursivitate textului.