RIMA

const n potrivirea versurilor n silabele lor finale ncepnd cu ultima vocal accentuat a) Rima mperecheat se realizeaz cnd versul nti rimeaz cu al doilea, al treilea cu al patrulea (aabb): Sara pe deal buciumul sun cu jale, Turmele-l urc, stelele le scapr-n cale, Apele plng, clar izvornd din fntne, Sub un salcm, drag, m-atepi tu pe mine ( M. Eminescu, Sara pe deal) b) Rima ncruciat: versul nti rimeaz cu versul al treilea, iar versul al doilea cu al patrulea (abab): Dintre sute de catarge, Care las malurile Cte oare le vor sparge Vnturile,valurile? ( M. Eminescu, Dintre sute de catarge) c) Rima mbrisat: versul nti rimeaz cu versul al patrulea, iar al doilea cu al treilea (abba): De mult m lupt cntnd n vers msura, Ce plin e ca toamna mierea-n faguri, Ca s-o atern frumos n lungi iraguri, Ce fr piedici trec sunnd cezura. ( M. Eminescu, Iambul) d) Monorima: toate versurile strofei sau mai multe versuri dintr-o poezie au aceeai rim. Se ntlnete frecvent n poezia popular. Codrule, Mria ta, Las-m sub poala ta C nimica n-oi strica. e) Versul liber: nu are rim; msura metric este variabil

RITMUL
const n succesiunea regulat a silabelor accentuate i neaccentuate dintr-un vers. Silabele se grupeaz n uniti metrice (picioare metrice). a) Ritmul trohaic (descresctor); piciorul metric prin care se obine se numete troheu( _/_ __): Doi-n, doi-n cnt-ic dul-ce _/_ __ | _/_ __| _/_ __| _/_ __ b) Ritmul iambic (cresctor) este obinut prin folosirea piciorului metric iamb. La noi sunt co-dri verzi de brad __ _/_ | __ _/_ | __ _/_ | __ _/_ Cezur- pauz ritmic din interiorul unui vers.