Tarile Romane in sec.

XVII-XVIII
Tara romaneasca si Moldova
Accentuarea dependentei fata de turci a facilitat patrunderea in tara a grecilor, prin
intermediul carora Poarta a impus un control ferm asupra domniei. Ca reactie la patrunderea
in tara a boierilor greci, boierii romani au ales domni care sa le reprezinte interesele: atei
!asarab "#$%&-#$'() in Tara Romaneasca si Vasile *upu "#$%(-#$'%) in oldo+a. In timpul
lor tarile au cunoscut o perioada de pace, prosperitate si dez+oltare culturala.
Transilvania
,abriel !et-len "#$#%-#$&.), ,-eorg-e Ra/oczi I "#$%0-#$(1), ,-eorg-e Ra/oczi II
"#$(1-#$$0) au impus in Transil+ania un regim absolut. Principii au limitat pri+ilegiile
nobilimii si au stimulat dez+oltarea mestesugurilor si comertului. 2ez+oltarea pe plan intern
a permis Transil+aniei sa se afirme pe plan international. 3 do+ada in acest sens este
participarea ei la razboilul european dintre catolici si protestanti "#$#1-#$(1) si la pacea de la
4estfalia.
Instaurarea regimului Habsburgic
2upa +ictoria impotri+a turcilor la Viena "#$1%), austriecii elibereaza 5ngaria in urma
bataliilor de la !uda "#$1$) si o-acs "#$16) si duc tratati+e cu reprezentantii natiunilor
pri+ilegiate din Transil+ania in +ederea acceptarii protectiei imperiale. Prin 2iploma
*eopoldina "#$.#), cu rol de Constitutie, austriecii recunosc pri+ilegiile natiunilor pri+ilegiate
si 7religiile recepte7"confesiuni crestine oficiale): catolica, cal+ina luterana si unitariana
gu+ernator. 2ieta isi pierde treptat functiunile, ade+arata institutie care conduce Transil+ania
este Cancelaria aulica. Prin tratatul de la 8arlo9itz turcii renunta la Transil+ania in fa+oarea
:absburgilor.
Transil+ania isi pastreaza statutul de principat, titlul fiind detinut de imparat care
numeste in fruntea tarii un gu+ernator. In capitala Imperiului infiinteaza Cancelaria Aulica.
In +ederea asigurarii de drepturi politice egale cu ale mag-iarilor si sasilor, rom;nilor
li s-a propus sa accepte 5nirea cu !iserica Romei. Astfel prin Actul de 5nire semnat in #$.1
a luat fiinta !iserica ,reco-Catolica.
In sec.XVIII imparateasa aria Tereza "#6(0-#610) si Iosif "#610-#6.0) au initiat o
serie de reforme sub influenta Iluminismului care au a+ut ca scop modernizarea statului si
imbunatatirea +ietii locuitorilor.
<eacordarea de drepturi politice romanilor a generat miscarea de emancipare
nationala.
=piscopul greco-catolic Ioan Inoc-entie icu-8lein a trimis Curtii +ieneze programul
sau >upple? *ibellus -#6(( solicitand egalitatea politica a romanilor cu celelalte 7natiuni7ale
Transil+aniei. Reprezentantii >colii Ardelene ">amuil icu, ,-eorg-e >incai, Petru aior) in
#6.#@#6.&, au adresat Vienei un document intitulat >upple? *ibellus Valac-orum
re+endicand acordarea de drepturi politice si ci+ile romanilor.
2esi respinse cererile romanilor formulate acum programatic desc-id calea unor
actiuni politici si culturale cu consecinte in miscarile +iitoare.
#
Instaurarea regimului fanariot
Infrangerea de la Viena a marcat pierderea pozitiilor turcesti in =uropa centrala si
inceputul ofensi+ei :absburgice in zona. Afirmarea Austriei si a Rusiei a a dat posibilitatea
Tarilor Romane sa trateze cu aceste puteri in +ederea emanciparii lor de sub dominatia
otomana. 2imitrie Cantemir "#6#0-#6##) domnul oldo+ei si >erban Cantacuzino "#$61-
#$11), Constantin !ranco+eanu "#$11-#6#() domnii Tarii Romanesti. au dus tratati+e in acest
sens cu Rusia si Austria. Pentru a pune capat acestor tentati+e Poarta otomana a inter+enit
inpunand regimul fanariot in Moldova (1711) si Tara Romaneasca (1716).
Regimul fanariot s-a mentinut in ambele tari pana in 1!1.
Caracteristicile Regimului fanariot:
"au#ele instaurarii regimului
- afirmarea Austriei si Rusiei
- slabirea Imperiului 3toman
- infranerile suferite, pierderile teritoriale au determinat Poarta sa impuna Regimul
fanariot in Tarile Romane in conditiile in care domnitorii romani purtau tratati+e
secrete cu Austria si Rusia in +ederea emanciparii de sub dominatia otomana.
"aracteristici$
- 2omnii fanarioti "locuitori ai cartierului din Constantinopol numit Aanar) pro+in din
familii precum "a+rocordat, Raco+ita, ,-ica, Ipsilanti, oruzi, Caragea si u u.
- 2omnii fanarioti, pierzand puterea, sunt simpli functionari ai Imperiului 3toman
- Perioadele de domnie sunt scurte, domnii fiind mutati dintr-o tara in alta
- 2omnii fanarioti nu a+eau armata proprie, a+and la dispozitie doar garda domneasca
menita sa pastreze ordinea interna, si nu puteau desfasura o politica e?terna proprie
- Reinnoirea domniei era conditionata de darea de mucarer, la care se adauga tributul,
pesc-esurile "daruri)
- 2in punct de +edere economic tarile romane sunt subordonate Portii. Comertul era
orientat spre piata otomanaB economia a inregistrat slabe progrese in canditiile lipsei
de capital, a unei piete interne dez+oltate si a ine?istentei unei politice +amale
protectioniste
In ambele tari regimul fanariot incepe cu domnia lui <icolae a+rocordat "#6##-
#6%0), om de mare cultura care s-a preocupat de pastrarea traditiilor bizantine.
>ub influenta ideilor iluministe Constantin a+rocordat "#6%0-#6$.) a initiat mai
multe reforme in domeniile in+atamantului, culturii, Custitiei. Cea mai importanta reforma a
fost reforma sociala, care pre+ede eliberarea rum%nilor "tarani dependenti) in Tara
Romaneasca "#6($) si a vecinilor "tarani dependenti) in oldo+a "#6(.).
2e asemenea Constantin a+rocordat a impus acordarea titlului de boier numai
acelora care detineau o functie a statului.
In ambele tari regimul fanariot a fost desfiintat in #1&# D re+olutia lui Tudor
Vladimirescu
&
2e-a lungul sec.XVIII pe teritoriul Tarilor Romane s-au desfasurat razboaie ruso-
austro- turce in urma carora s-au pierdut teritoriile:
- #6#1, prin tratatul de la Pasaro+itz "in Voi+odina->erbia), Austriei ii re+ine !anatul
si 3ltenia
- #6%., prin tratatul de la !elgrad 3ltenia re+ine Tarii Romanesti
- #66', prin tratatul de la 8uciuc-8ainargi ">ilistra-!ulgaria) Austria incorporeaza
!uco+ina
- #1#&, prin tratatul de la !ucuresti Rusia ane?eaza !asarabia

!oierimea romaneasca a adresat emorii arilor Puteri, intrunite in cadrul
Congreselor de pace, solicitand:
- autonomia Principatelor
- domn pamantean
- protectia colecti+a din partea Rusiei, Austriei si Prusiei
%