Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor romani si straini

Sintagma Romanitatea romanilor a fost lansata de catre istoricul Adolf Armbruster

semnificatii: descendenta romanica a romanilor; latinitatea lb romane; obiceiuri si datini
populare de origine romana; unitatea etnica a romanilor; continuitatea de locuire a fostei
Dacii de catre daco-romani si romani.
Etnogeneza romaneasca (formarea poporului roman si a limbii romane)
Cine sunt stramosii nostri directi?
Daco-getii (tracii nordici); Herodot spune ca getii sunt cei mai drepti si mai viteji
dintre traci.
Primejdia romana a grabit unificarea uniunilor de triburi ale geto-dacilor intr-un
stat (Regatul Daciei) sub conducerea lui Burebista (82-44iHr)
Dupa asasinarea lui Burebista, Regatul Daciei s-a faramitat in 4-5 regate, cel mai
important fiind cel din S-V fostei Dacii. Cresterea primejdiei romane a avut drept
consecinta refacerea unitatii statului dac sub autoritatea lui Durpaneus Decebal (87-106)
Bogatia Daciei si pozitia sa strategica au fost cauzele razboaielor daco-romane din anii
101-102 si 105-106.
Romanizarea a cunoscut 3 etape: etapa preromana (sec 2 iHr- 106 dHr); etapa
romanizarii oficiale (106-271); etapa postaureliana (271-sec 8).
Romanizarea oficiala. Factorii romanizarii: cu actiune obligatorie: armata, administratia,
dreptul; cu actiune libera: veteranii, colonistii, urbanizarea, viata religioasa, limba latina.
Armata: legiuni=unitati auxiliare de elita alcatuite din cetateni romani; trupe
auxiliare=alc din provinciali.
Administratia: Ca provincie de granita, Dacia era provincie imperiala condusa de un
guvernator. Teritoriul provinciei in timpul lui Traian: Banatul, zona subcarpatica pana la
Somes si coltul S-E, Oltenia pana la Jiu.
Imparatul Hadrian 117-169 mareste provincia: Banatul, toata zona intracarpatica,
Oltenia, V Campiei Muntenia; pana la limesul Transaltanus. O imparte in 2, apoi in 3
subunitati: Dacia Parolissensis, Dacia Apulensis, Dacia Malvensis.
Dreptul= se aplica toate normele juridice romane. In anul 212 imparatul Caracalla a dat
Constitutia Antoniniana prin care acorda cetatenie tuturor oamenilor liberi din
imperiu.
Veteranii legiunilor primeau o suma de bani si o suprafata de pamant, fct in
administrarea justitiei. Veteranii trupelor auxiliare primeau cetatenie

romana+bani+suprafata de pamant; ei se caracterizau prin spiritul de ordine si disciplina

si prin stiinta de carte.
Colonistii: Eutropius in Breviarum ab urbe condita spune Traian a adus multimi
nesfarsite din toate colturile Imperiului Roman pentru popularea oraselor si cultivarea
ogoarelor pentru ca Dacia a fost secatuita de barbati => colonizarea a fost organizata
de stat; colonistii au fost adusi cu scop economic.
Urbanizarea
Orase-colonii= orase de rang superior Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa; Municipiul=oras de rang inferior
Viata religioasa: mare varietate a cultelor => 2 fen: 1.Sincretism 2.Interpretatia Romana
Sincretismul religios=contopirea unor divinitati asemanatoare, de origine diferita, intruna singura.
Interpretarea romana=adorarea unor divinitati neromane sub nume romane
Limba latina era vorbita de colonisti, de militari, in administratie, justitie.

Perioada postaureliana 271-sec XVIII

Imparatul Aurelian a abandonat provincia Dacia ca urmare a atacurilor populatiilor
migratoare asupra granitelor Imperiului Roman. Imparatul a retras armata si
administratia. Populatia daco-romana a ramas pe loc.
Procesul de romanizare ii va cuprinde si pe dacii liberi. Astfel a continuat, prin
intermediul daco-romanilor, legatura cu romanitatea subdunareana prin limba latina.
Etnogeneza romaneasca a cuprins 2 etape de sinteza:
Sinteza daco-romana 106-271;
Asimilarea migratorilor de catre autohtoni. Migratorii nu au contribuit la etnogeneza
romaneasca, exceptie facand slavii (veniti in a 2-a jumatate a sec VI si au trecut masiv la
S Dunarii in anul 602) care au contribuit la imbogatirea vocabularului limbii romane.
Limba romana: limba neolatina: 60% latina 20% slavona 10% dacica 10% imprumut.

Ideea romanitatii romanilor in sec IX-XIII

Dupa nasterea poporului roman, diferit de vecinii sai, romanii intra in atentia
istoricilor vremii ca reprezentanti ai romanitatii orientale. Ei sunt mentionati cu nume
diferite: cahi, valahi, volohe, blachi, olohi, vlabes.
Sec IX: Armeanul Moise Chorenati in Geografia mentioneaza tara
necunoscuta Balak; Cronica turca Ogizname mentioneaza Ulak ile (Tara
Romanilor locuita de vlakes).
In sec X: Imparatul bizantin Constantin VII Parlinagenetul (912-959) in
Despre administrarea imperiului ii mentioneaza pe romani cu termenul de romani,
iar pe bizantini cu cel de romei; Imparatul bizantin Vasile II Macedoneanul (976-1025)
intr-o scrisoare ii mentioneaza pe romani cu termenul de vlahi.
In sec XI: Geograful persan Gardizi in Podoaba istoriilor ii mentioneaza pe
romani, diferiti de vecinii lor rusi, bulgari si unguri intre Dunare si un munte mare;
Anonymus in Gesta hungarorum blahi, adica pastori ai romanilor.
In sec XII: Ioan Kynnamos, secretarul imparatului bizantin Manuel Commenul,
realizeaza o expeditie bizantina impotriva ungurilor (1167) -> ii mentioneaza pe
romani: Se zice ca sunt colonii venite de demult din Italia.
In sec XIII: Simon de Keza Gesta hunnorum et hungarorum la venirea
hunilor in Panonia au gasit multi romani- unii au fugit in Italia, dar cahii, pastori ai
romanilor, au ramas pe loc.
Ideea romanitatii romanilor sec XIV XV
Contextul: Intemeierea statelor medievale romanesti extracarpatice: Tara
Romaneasca si Tara Moldovei; Aparitia in Europa a primejdiei otomane. In acest
context, umanistii italieni incercau sa trezeasca constiinta europeana pentru stabilizarea
expansiunii otomane. Astfel, ei abordeaza problema romanitatii romanilor ca
mostenitori ai civilizatiei greco-romane pe care o doreau reinviata.
Ex: Enea Silvio Piccolonnini (Papa Pius II); Antonio Bonfini; Flavio Biondo; Pogajo
Bracciolini.
Sec XVI context: se afirma renasterea matura; se manifesta reforma religioasa;
au loc marile descoperiri geografice; se raspandeste tiparul; apogeul Imperiului Otoman
sec de aur; fapta lui Mihai Viteazul.
Nicolaus Olahus scrie Hungaria. Afirma descendenta romanica a romanilor,
latinitatea limbii si unitatea etnica a romanilor din cele trei tari.
Szamoskozi Istvan: Primul contestatar al continuitatii romanesti; deranjat de unirea
Transilvaniei cu Tara Romaneasca.

Sec XVII; aparitia marilor cronicari: Grigore Ureche Letopisetul Tarii

Moldovei: de la Ram ne tragem Unitatea etnica a tuturor romanilor.
Miron Costin De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor:
Descendenta romana a romanilor si diferitele denumiri cu care sunt desemnati romanii.
Stolnicul Constantin Cantacuzino Istoria Tarii Romanesti: toti romanii dintr-o
fantana au izvorat si cura => romanitatea romanilor, unitatea lor etnica, continuitatea
de locuire.
Dimitrie Cantemir: Cronicul vechimii romano-moldo-vlahilor => unitatea etnica a
tuturor romanilor din cele 3 tari si continuitatea lor de locuire.
Sec XVIII latinistii
Contextul: Transilvania intra sub dominatie austriaca 1699, iar Moldova si Tara
Romaneasca intrau sub dominatie turco-fanariota.
Se naste constiinta nationala => romanii din Transilvania realizeaza ca, desi sunt
majoritari si autohtoni in Transilvania, nu au niciun drept. => incepe lupta pentru
emancipare nationala. Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan 1784-1785 si
activitatea Scolii Ardelene (sf sec XVIII- sec XIX). Scoala Ardeleana = varianta
romaneasca a iluminismului. Corifeii sai utilizeaza argumente istorice si lingvistice in
slujba emanciparii nationale. Astfel ei au preocupari istorice si filologice:
Samuel Micu:Istoria, lucrurile si intamplarile romanilor.
Petru Maior: istoria pentru inceputurile romanilor in Dacia.
Gheorghe Sincai: Cronica romanilor si a mai multor neamuri. Ei sustin originea pur
romana a romanilor; romanii sunt romanii cei nobili, urmasi ai legiunilor romane de
paza.
In 1791 au elaborat programul national: Supplex Libellus Valachorum sunt
invocate argumente istorice referitoare la descendenta pur romana a romanilor si apoi se
solicita repunerea in drepturi a natiunii romane.
Intensificarea luptei de emancipare nationala a romanilor a dus la aparitia teoriei
imigrationiste. Initiatorul este Franz Iosef Sulzer in Istoria Daciei Transalpine 1781
1782: Romanii, ca popor, s-au format la sudul Dunarii de unde au migrat la sfarsitul
secolului al XII-lea si la sfarsitul primei jumatati a secolului al XIII-lea.

Sec XIX.

In contextul crearii Imperiului Austro-Ungar 1867 apare lucrarea lui Robert

Roesler Studii romanesti. Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor =apogeul
teoriei imigrationiste. Argumente roesliene: Imparatul Traian a exterminat toata
populatia autohtona din Dacia; Aurelian a retras toata populatia din provincia Dacia la
sudul Dunarii; Cei 165 de ani de stapannire romana au fost prea putini ca romanizarea
sa fie ireversibila; Romanii s-au format ca popor la sudul Dunarii pe langa Albania;
Romanii sunt un popor de pastori nomazi; Absenta documentelor care sa ii ateste pe
romani pana in secolul al XIII-lea.
Sustinatori ai teoriei continuitatii in prima jumatate a sec XIX: Mihail
Kogalniceanu, Nicolae Balcescu. Ei nu sustin originea pur romana, ei accepta si
componenta dacica.
Bogdan Petriceicu Hasdeu Pierit-au dacii?. Accepta descendenta romanilor
din daci, romani si slavi; niciunul din aceste elemente etnice fiind predominant. El
sustine continuitatea dacica dupa 106 cu argumente logice, istorice si lingvistice, dar
atrage atentia asupra necesitatii descoperirii de vestigii materiale dacice.
Alexandru D Xenopol este primul istoric roman care a realizat o sinteza a
istoriei romanilor, este si cel mai inversunat adversar al lui Robert Roesler. Publica
lucrarea Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana:
-continuitatea dacilor dupa 106 si a daco-romanilor dupa 271; -legatura cu romanitatea
sud dunareana dupa 271=> ceea ce explica raspandirea crestinismului in limba latina;
-la etnogeneza romanilor au contribuit elementele dac, roman si slav, predominant fiind
cel roman; -unitatea etnica a romanilor.
In sec XX
In perioada interbelica: Constantin Daicoviciu= cercetari arheologice.
Vasile Parvan Getica.
Nicolae Iorga.
Gheorghe Bratianu O enigma si un miracol: poporul roman?
Perioada postbelica: In perioada stalinista sub influenta sovietica, Mihai Roller
publica Istoria Romaniei 1947. Romanii erau considerati agresori, abandonarea
aureliana era eliberare, iar rolul slavilor era exagerat.
In perioada national-comunista, ca urmare a distantarii de Uniunea Sovietica,
rolul slavilor a fost diminuat, romanii erau considerati opresori si a fost exagerat rolul
dacilor.