A treia etapa.Romanizarea postaureliana este etapa de dupa retragerea stapanirii romane.

Factori:mentinerea legaturilor economice politice si militare cu Imperiul Roman si raspandirea Crestinismului

prin misionari, are loc o uniformizare a romanizarii la scara intregi arii de locuire a daco-romanilor.Aceasta
etapa are loc in conditiile desfasurarii procesului migrationist cand pe aceste meleaguri ajung gotii, hunii,
gepizii, avarii, slavii.Romanizarea postaureliana se desfasoara pe teritoriul de azi al Romaniei deoporate si de
alta a Dunarii, remarcam deci ca romanizarea si formarea limbii romane si a poporului Roman este un
process indelungat care debuteaza in secolul 2 inainte de hristos cand au loc primele contacte cu lumea
romana si se incheie in linii generale in secolele 7/8 (dHr) dupa ce in 602(dHr) navalirea slavilor la sud de
Dunare face ca romanitatea de nord si cea de sud sa fie separate.

Formarea limbi romane

Are loc odata cu formarea poporului roman si face parte din limbile neolatine. Structura, un substrat geto-
dac, un vocabular in care sunt pastrate 150 pana la 200 de cuvinte, un strat latin vocabular cu structura
gramaticala undeva intre 60-70% si un adstrat slav cu elemente de vocabular si fonetica. Exista mai multe
dialecte ale limbii romane cel daco-roman care s-a dezvoltat la nord de Dunare si dialectele aroman,
meglenoroman, istroroman s-au dezvoltat la sud de Dunare. Dialectul daco-roman are mai multe graiuri
dintre care specificam moldovenesc, oltenesc, maramuresean, banatean etc.

Romanitatea Romanilor in viziunea istoricilor

Romanii au fost cunoscuti in izvoarele istorice sub diferite denumiri Vlahi, Volohi, Olahi, Valahi. Incepand cu
secolul 7 ei sunt prezenti in izvoarele istorice.
1-secolul 7 Strategikon(arta militara) un tratat militar bizantin in care imparatul Mauricius mentioneaza
elementul romanic la nord de Dunare.
2-secolul 9 Moise Chorneati aminteste de tara necunoscuta Balak adica Valahia;
Oguzname, cronica turca ce scrie despre o tara a Vlahilor numita Ulak-Ili.
3-secolul 10 Constantin al 7-lea Porfirogenetul in lucrarea sa despre administrarea imperiului ne da informatii
despre populatia veche romaneasca desemnand o cu numele de Romani iar pe bizantini cu numele de Romei;
Imparatul bizantin Vasile al 2-lea Macedoneanul care duce o corespondenta intre anii 980 si
1020 ii numeste pe Romani cu termenul de ,,Vlahi”.

Explicatie:Vlah are la origini termenul Volacae a lui Caesar din lucrarea “De bello galico” desemneaza numele
unui trib Celt.Preluat de germani, desemna numele vecinilor din apus si sud(Gali romanizati, Romani). In timp
acceptiunea termenului a suferit o restrangere pentru ca ii va desemna pe cei din Peninsula Italica. Termenul
a fost preluat de Slavi prin Metodiu, creator de alfabet si apostolul slavilor si aplica denumirea de Vlahi
strainilor adica Romanicilor. Numele de Vlah a cunoscut variatiuni, la bizantinii si slavii sudici Vlahi, la slavii
din rasarit Voloh, la slavii din apuseni Valachus si la unguri Blach Olach.Aparitia acestui termen marcheaza
sfarsitul etnogenezei si subliniaza caracterul romanic al poporului Roman.

4-secolul 11 scriitorul persan Gardizi in podoaba istoriilor face referire la romani situandui intre Slavi, Rusi,
Unguri, intre Dunare si un munte mare;
sfaturile si povestiriile lui Kekaumenos pomenesc despre Vlahii sud dunareni care traiesc pe raul
Sava
5-secolul 12 corespondenta dintre Ionita cel frumos si Papa Inocentiu al 3-lea este prezenta idea romanitatii
romanilor;
Ioan Kynnamos consemna despre Vlahi ,,se zice ca sunt coloni veniti de demult din Italia”.
 Anonymus, notarul regelui maghiar Bela al 3-lea al Ungariei ne ofera informatii despre romani si
formatiunile politice existente in secolul 9 in spatiul intra carpatic, ii desemneaza pe romani cu numele de
Blachi
6-secolul 13 Simon De Keza in Gesta Hunorum et Hungarorum (faptele hunilor si ale ungurilor) spunea ca
romanii erau in Pannonia la venirea Hunilor ca o parte dintre ei s-a imprastiat in Italia iar Vlahii care erau
pastori si agricultori au ramas sa traiasca in continuare aici.

7-Incepand cu secolul 14 informatiile si izvoarele istorice despre romani se inmultesc pe masura ce creste
interesul fata de Romani.
Premise:
-Formarea statelor medieval-Afirmarea romanitatii
-Declansarea Cruciadei tarzii-Lupta cresinatatii impotriva imperiului Otoman, tarile romane sunt un bastion al
luptei anti Otomane
-Renasterea-Umanistii manifesta interes pentru antichitate, pentru vestigii materiale si spirituale ale
romanitatii.

Secolul 15 -Poggio Bracciolini afirma originea romanica a romanilor continuitatea elementului roman
originea Latina a limbii romane (idei sustinute cu dovezi)
-Favio Biondo originea romanica a poporului roman si a limbii romane (romanii invoca cu
mandrie originea lor romana)
-Enea Silvio Piccolomini (viitorul Papa Pius al 2-lea) raspandeste in Europa teoria despre originea
romana a poporului roman.
-Laonic Chalcocondil informatii ample despre romani (identifica limba cu neamul).
-Demetrie Chalcocondil informatii despre romani.
-Antonio Bonfini sustine originea romanica a romanilor sun urmasi ai legiunilor si colonistilor
romani din Dacia.
-Filippo Bonaccorsi a calatorit in Moldova cunoscandui pe localnici de la care afla
despre ,,descendenta romanilor din colonistii romani”.

Secolul 16 premise: -aparitia tiparului in spatiul romanesc prin contributia Diaconului Coresi
- inceputul scrisului in limba romana, problema romanitatii si a etnogenezei romanesti
inepe sa fie politizata.
Francesco della Valle si Anton Verancsics ideile lor sunt bazate pe nasterea directa a romanilor.
Stefan Szamoskozy inainte de unirea din 1600 spunea ca romanii sunt descendenti ai romanilor in capitolul
despre Dacia Romana. Dupa unirea din 1600 insa el va sustine contrariul. Ideile lui sunt combatute de alti
autori.
Nicolaus Olahus in opera sa Hungaria, a fost primul roman care a sustinut uniunea de neam, limba si religie a
romanilor argumentata tot prin originea lor comuna.
Jan Lasky in conciliul de la Lateran semnala originea romana a romanilor (sunt osteni de o dinioara ai
romanilor).
Johannes Honterus intr-o harta din 1542 foloseste denumirea de Dacia pentru intreg teritoriul locuit de
romani.

Secolul 17 premise: -apogeul culturii medievale romanesti se contureaza constiinta nationala a romanilor.
-in 1699 se instaura stapanirea Hapsburgica in Transilvania si astfel va aparea biserica
Greco-catolica.
Observatie!: Biserica Greco-catolica sim ai numeste si biserica unita si realizarea ei a avut urmatoarele
consecinte:-o noua biserica a afectat ordinea traditionala din Transilvania bazata pe natiunile privilegiate,
prin acceptarea romanilor care adera la ea.
-a deschis calea luptei nationale a romanilor sustinuta prin argumente legate de
romanitate si intaietate prin aparitia unor carturari romani care au sprijinit cauza romanilor. Acceptarea ideii
originii romane supmina principiul intaietatii si idea superioritatii de civilizatie a natiunilor privilegiate.

Grigore Ureche (1590-1547) a scris Letopisetul tarii moldovei prin care sustine latinitatea limbii romane si
demonstreaza romanitatea.

Miron Costin(1633-1691) a scris in continuare la Letopisetul Moldovei continuand opera lui grigore ureche si
a scris si lucrarea de neamul moldovenilor, lucrare care este considerata primul tratat savant consacrat
despre originea romanilor.
Idei: istoria romanilor incepe cu afirmarea elementului dacic modelat prin cucerirea romana.
Continuitatea populatiei daco-romane dupa retragerea romanilor din Dacia rezistenta in fata migratorilor-
aparitia poporului roman. Originea romanica a poporului roman este atestata de: numele pe care strainii il
dau populatiei:,,Rumani”; latinitatea limbii romane si urmele romane lasate in Dacia de colonistii romani: De
la Ram(Roma) ne tragem.

Stolnicul Constantin Cantacuzino(1640-1716) istoria tarii romanesti.

Idei: Continuitatea Dacica sub stapanire romana, originea romanica a romanilor, unitatea si continuitatea
romanilor, romanii se mandresc cu originea lor.

Dimitrie Cantemir(1673-1723) ,,Descrierea Moldovei” in care pune in treacat problema romanitatii.

Hronicul romano-moldo-vlahilor care trateaza originea romanilor marcheaza efortul istoriografic de a fixa
locul romanilor in istoria universala.
Idei: continuitatea si unitatea romano-moldo-vlahilor in spatiul carpato-dunarean.
Dainuirea elementului roman si dupa retragere.
descendenta pura din Traian-purismul latin anticipand scoala ardeleana.