Perioada premodernaCronologie

1601-1821 perioada premoderna

plan intern mutaii lente pana la trecerea spre vrsta moderna si naionala.
plan extern fluxuri si refluxuri, nceputul Chestiunii orientale,
Principatele intra in cmpul expansionist al puterilor cretine.
1601-1660 controlul economic si politic al Porii in Principate a fost
slbit => domnii lungi: Matei Basarab (1633-1654) si Vasile Lupu
(1634-1653).
1618-1648 - politica independenta a principilor ardeleni, participnd
la Rzboiul de 30 ani
Dup 1660 Poarta reia ofensiva spre Europa Centrala => opresiune
economica si politica in Principate, susinere financiara, participare la
expediiile turceti contra principilor cretini.
1673 polonezii captureaz Hotinul, tefan Petriceicu si Grigore
Ghica trec de partea cuceritorilor
1673-1678/1683 Poarta a impus slujbai greci in dregtorii,
premergnd regimului fanariot (protofanariotismul)
Evenimentele politico-militare de la sfarsitul sec. XVII => redimensionarea
statelor
1683 asediul Vienei nfrngerea turcilor => nceputul decderii
Imperiului Otoman si criza orientala.
Turcii pierd batalie dup batalie, cednd teritoriile cucerite de Soliman
Magnificul in Europa Centrala.
ianuarie 1699 pacea de la Karlowitz
I. Otoman renuna la teritorii cheie, Ungaria si
Transilvania intra in stpnire Habsburgica
tolerarea cultului romano-catolic pe teritoriile islamice
si aprarea slujitorilor acestei religii
Problema motenirii Imperiului Otoman (problema orientala) de ctre
puterile cretine (Rusia si Austria)
XVIII-XIX rzboaiele ruso-austro-turce, ncheiate aproape toate cu
victoria puterilor cretine => declinul ireversibil al Imperiului Otoman
(omul bolnav al Europei)

Emanciparea de sub suzeranitatea Porii a Principatelor in timpul lui S.

Cantacuzino (1678-1688), C. Brancoveanu (1688-1714) si D. Cantemir
(1710-1711) negocieri cu Austria si Rusia tratate program de
emancipare recunoaterea de ctre imperiile cretine a independentei,
frontierelor, instituiilor si a ortodoxismului.
Brancoveanu adept statornic al principiului echilibrului politic, manevrnd
intre Habsburgi si Poarta (=> situaia grava a Tarilor Romane)
a promovat cultura (stilul brancovensc)
aciuni diplomatice cu Imperiul Habsburgic si rus, Poarta a aflat
=> mazilirea sa si a copiilor (1714)
Cantemir 1710 nelegere cu tarul Petru I, care recunotea independenta
si integritatea Moldovei(tratatul de la Lutk)
1711 rzboiul ruso-turc, ctigat de otomani, prin capitularea
ruilor la Stanilesti
refugierea domnitorului si transformarea Hotinului in raia
sec XVIII centrul si S-E Europei criza politica din Polonia si
consecinele ei
criza Imperiului Otoman (Problema Orientala)
Austria, Rusia, Prusia isi disputau dominaia asupra spaiului balcanic,
Tarilor Romane si Poloniei.
Expansiunea ruseasca invoca pretextul protejrii cretinilor din Balcani
Tarile Romane devin scena de rzboi => ocupaii militare ndelungate,
pierderi teritoriale si umane.
1710 tratatul de aliana dintre Cantemir si Petru I, care recunotea
independenta si integritatea Moldovei (orientarea spre Rusia)
mai 1711 conflictul ruso-turc, ctigat de otomani prin capitularea
ruilor la Stanilesti
iulie 1711 pacea de la Vadu Huilor, prin care Hotinul devine raia
octombrie 1711 introducerea regimului fanariot in Moldova,
prin numirea lui Nicolae Mavrocordat
ianuarie 1716 introducerea regimului fanariot in Tara
Romneasca, prin numirea lui Nicolae Mavrocordat
1716-1718 conflictul austro-turc, ctigat de Habsburgi
1716-1718-memorii adresate Curii de la Viena: desprinderea T.
Romaneti de otomani, domni pmnteni
Reformatorii se adresau Marilor Puteri, ntrunite in congrese, sa susin
problema romneasca

 1718 pacea de la Passarowitz Banatul si Oltenia trec in stpnirea

Austriei => devine putere balcanica
1735-1739 conflictul austro-ruso-turc
1739 pacea de la Belgrad Oltenia revine Tarii Romaneti, insa
Banatul nu
5 august 1746-desfiintarea rumniei din Tara Romneasca
1749-desfiintarea vecinilor din Moldova.
1772, 1773 tratativele de la Focani: domnii pmntene, autonomie,
unirea sub garania colectiva a Rusiei, Austriei, Prusiei.
1772 Ienachita Vacarescu trimite memoriu marelui vizir, solicitnd
respectarea vechilor tratate, nlturarea abuzurilor si revenirea la
domniile pmntene.
Ideea din ultimele 3 decenii ale sec XVIII a recuperrii autonomiei
=nceputul deteptrii naionale
1768-1774 conflict ruso-turc, pierdut de otomani
1774 pacea de la Kuciuk-Kainargi
- debuteaz neoficial protectoratul rusesc asupra
Principatelor
- Tarile Romane sunt scutite de tributul pe 2 ani
- este confirmata autonomia Principatelor
- Rusia obine dreptul de a interveni in favoarea Tarilor Romane
si a protejrii cretinilor ortodoci din I. Otoman
1775 turcii cedeaz Bucovina Austriei, ca recompensa pt.
neutralitate
Austria ncearc sa limiteze puterea ruseaca in S-E Europei, temndu-se ca
va deveni vecina Transilvaniei
Dup 1768 sunt elaborate proiecte de restructurare politico-teritoriala de
ctre Rusia, care urmarea anexarea Principatelor: proiectul grecesc viza
refacerea I. Bizantin si impartirea posesiunilor europene ale I. Otoman intre
Rusia si Austria. Proiectul dacic viza crearea unui stat tampon intre cele 3
mari puteri, condus de un principe cretin.
1780-Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti
1782-primele consulate ruseti la Iai si Bucureti
1783-sunt infinitate consulatele austriece
1785-sunt infinitate consulatele prusace
1787-1792 conflict ruso-austro-turc
1791 pacea turcilor cu Austria la Sistov

 1792 pacea turcilor cu Rusia la Iai

- Poarta era obligata la respectarea autonomiei Principatelor
- Rusia anexeaz teritoriile nord-pontice, ajungnd vecina
Moldovei, la grania cu Nistru
1787 in contextul rzboiului ruso-austro-turc, boierii munteni cereau
Austriei recunoaterea neutralitii T. Rom
1787-Ienachita Vacarescu publica primele versuri tiprite in limba
romana
1791 memoriu ctre diplomaii cretini, reunii la Sistov in vederea
ncheierii pcii: restabilirea frontierei dintre Principate si otomani pe
Dunre, desfiinarea raialelor, desfiinarea obligaiilor Principatelor
fata de Poarta, cu excepia tributului, libertatea comerului, domni
pmnteni
1798-infiintarea consulatelor franceze
12 septembrie 1802 prin hatieriful de privilegii de la Gulhane,
Poarta recunoate autonomia Principatelor, fixeaz domnia la 7 ani,
stabilete regimul obligaiilor materiale, iar mazilirea domnului se
realiza in urma acordului comun intre Rusia si Turcia
1802-sunt infiintate consulatele engleze
1807 memoriu ctre Napoleon: sprijin pt. crearea unui stat romanesc
bariera redutabila intre N si S, sub garania, ci nu sub protectoratul
Marilor Puteri
1806-1812 conflict ruso-turc
1812 pacea de la Bucureti, hanul lui Manuc
Rusia anexeaz partea rsriteana a Moldovei, dintre
Prut si Nistru (Basarabia)
1813-Gheorghe Asachi deschide la Academia domneasca din Iai un
clas in limba romana pentru a preda un curs de inginerie si
hotrnicie.
1815 Congresul de la Viena marile puteri si-au impartit zonele de
dominaie in Europa
1816-1817-S-a tiprit la Iai Codul Callimachi ,cu o culegere de legi
inspirata in mare parte din codul civil austriac.
1818-Gheorghe Lazr a fost numit dascl la coala de la Sf.
Sava,unde a inaugurat cursurile in limba romana.

-a aprut la Bucureti Legiuirea Caragea,inspirata de codul civil

francez.
1821 revoluia lui Tudor Vladimirescu
1821-1822:ocupaie militara turca
1822 memoriu ctre Poarta: armata, funcionari si domni pmnteni
1822 Poarta a fost obligata sa restabileasc domniile
pmntene:Ionia Sandu Sturdza domn in Moldova,Grigore al IV-lea
Dimitrie Ghica domn in Tara Romneasca.
nceputul emanciprii Principatelor
1826 Convenia ruso-turca de la Akkerman (Cetatea Alba) era prima
etapa
1828-1829 conflict ruso-turc
1829 tratatul de pace de la Adrianopol
oficializarea protectoratului rusesc, tarii dorind transformarea
statelor romane in gubernii, insa li se opun puterile occidentale,
interesate de Dunrea de Jos
1829 memoriu ctre Poarta: unirea Principatelor, cumprarea
independentei cu plata tributului cumulat (stat de sine si neatrnat)
1828-1834 meninerea ocupaiei ruseti a dus la introducerea
Regulamentelor Organice (constituie care stabilea principiile de
baza ale organizrii Principatelor)

Transilvania: formarea unei contiine naionale

excluderea romanilor din Transilvania din viata politica.
a fost organizata ca Principat, apoi ca Mare Principat cu autonomie limitata,
condusa de un guvernator.
1691 Diploma Leopoldina (dominaia politica oficiala a
habsburgilor in Transilvania).
conform Aprobatelor (1653) si Compilatelor (1669), Leopold I consacra
dominaia strilor privilegiate in politica.
romanii (plebea valaha) aveau statut inferior, fiind tolerai, religia
meninndu-se in afara celor recepte.
Viena ncearc sa-i atrag pe romani, care erau majoritari, la catolicism,
propunndu-le unirea cu Roma si promindu-le drepturi ca ale oricrui
cetatean al Imperiului, insa niciodat nu au fost respectate.
Biserica Unita

 1697 Sinodul de la Alba Iulia, unde se recunoate unirea cu Roma

1699 Prima Diploma Leopoldina privind unirea cu Roma: scutea
preoii unii de iobgie si robota
1701 A doua Diploma Leopoldina privind unirea cu Roma: drepturi
egale cu ale celorlali catolici
Biserica Unita a devenit conductorul miscarii de emancipare politica, iar
preoii, apostolii ideii naionale.
miscari ale ortodocilor => recunoaterea ortodoxismului (1759) de ctre
Maria Tereza.
1754 primele scoli greco-catolice romaneti la Blaj (centrul
renaterii naionale si modernizrii culturii).
1777 Ratio Educationis (decret asupra invatamantului) promulgat
de Maria Tereza.
1781 Edictul de toleranta (libertate pt. religiile necatolice, fara a
atenta la primatul catolicismului) promulgat de Iosif al II-lea.
Elita intelectuala, instruita la Roma si Viena, ce promova emanciparea
naionala.
Ioan Inochentie Micu Klein
1728 e numit episcop unit
1732 e instalat in funcia de episcop unit si ocupa un loc oficial in
Dieta Transilvaniei
obiectiv: obinerea drepturilor politice, recunoaterea naiunii romanovalahice
argumente: latinitatea romanilor, vechimea in Transilvania, nobleea romana,
numrul si aportul lor.
reforme: reducerea robotei, desfiinarea servituii personale, libertatea
colara, funcii in stat pt. romani.
1732, 1741 memorii adresate autoritatilor imperiale si strilor
privilegiate: nlturarea statutului de tolerat, recunoaterea romanilor
ca naiune politica, egala in drepturi cu celelalte trei.
argumente: superioritate numerica, greutatea sarcinilor publice,
descendenta din coloniile romanilor
nceputul transformrii romanilor dintr-o naie medievala intr-o naiune
moderna.
1744 Supplex Libellus, naintat Mariei Tereza: imagine a strii
naiunii romane, condiia sociala si politica, cere drepturile cuvenite,
insa respinse de Dieta din Cluj, pe motiv ca deregleaz sistemul tarii.

 1751 nlturat din funcia de episcop unit si exilat la Roma pana la

moarte (1768)
ideile lui transmise discipolilor de la Blaj nu s-au pierdut, ci au continuat in
rscoala lui Horea si coala Ardeleana.
Rscoala lui Horea, Cloca si Crisan
contiina populara de neam a romanilor, lichidarea pe cale revoluionara a
raporturilor feudale
rscoala din toamna lui 1784=> taranii din Apuseni, strivii de
sarcinile feudale (4 zile/sapt. pt. iobagi, 3 pt. jeleri, obligaii in natura)
obiective: desfiinarea nobilimii, impartirea domeniilor feudale intre tarani
august 1785 Iosif al II-lea desfiineaz servitutea personala (Patenta
Imperiala de desfiinare a iobgiei).
dup moartea mpratului, nobilimea restabilete vechea situaie, patenta
fiind abrogata.

Supplex Libellus Valachorum programul politic si naional al Scolii

Ardelene
nlturarea sistemului politic anacronic din Transilvania, impunerea naiunii
romane ca una politica
martie 1791 redactat de Iosif Mehes, de la Cancelaria aulica a
Transilvaniei si trimis lui Leopold al II-lea.
obiective: reintegrarea naiunii romane in rndul naiunilor tarii, fara
deosebire de confesiune.
argumente: dreptul istoric (cei mai vechi in regiune), dreptul natural,
drepturile omului si ceteanului, contractul social, erau cei mai
numeroi, aveau sarcinile cele mai grele.
mai 1791 Leopold al II-lea trimite Supplex-ul Dietei din
Transilvania, care insa l refuza pe motiv ca deregleaz sistemul de
privilegii.
SLV apogeul luptei de emancipare naionala si politica a ardelenilor in sec
XVIII
primul program politic modern al romanilor din Transilvania:
tergerea denumirii de tolerai; clerul, nobilimea si plebea sa fie
la acelai nivel cu strile ce constituie uniunea celor 3 naiuni;
reprezentare proporionala in Dieta si in funcii; denumiri

romaneti sau mixte unitatilor administrative. cu majoritate

romneasca;

CONFLICT
ANI DE DESFASURARE
TRATAT DE PACE
Austro-otoman
1698-1699
Carlowitz
Ruso-otoman
1710-1711
Vadul Huilor
Austro-otoman
1716-1718
Passarowitz
Ruso-austro-otoman
1735-1739
Belgrad
Ruso-otoman
1768-1774
Kuciuk-Kainargi
Ruso-austro-otoman
1787-1791
Sistov (cu Austria)-1791
Iai(cu Rusia)-1792
Ruso-otoman
1806-1812
Bucureti

PREVEDERI,CONSECINTE PENTRU TARILE ROMANE

Poarta recunoate trecerea Transilvaniei sub stpnire
habsburgica
Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir se refugiaz in Rusia
alturi de boierii filorui;cetatea Hotin devine raia.
Banatul si Oltenia trec sub stpnirea Imperiului Habsburgic
care devine putere balcanica.
Imperiul Habsburgic restituie Oltenia care este realipita Tarii
Romaneti.
Moldova si Tara Romneasca sunt scutite de tribut pentru doi
ani;este confirmata autonomia Principatelor.
Rusia obine dreptul de a interveni in favoarea Tarilor
Romane;astfel ncepe protectoratul rusesc.
Rusia ajunge vecina a Moldovei.

inutul dintre Prut si Nistru(Basarabia) este cedat Rusiei.

Autonomie administrativa pentru ambele tari.
Restituirea raialelor de pe malul stng al Dunrii(Giurgiu,Turnu
si Brila) ctre Tarile Romane.
Grania cu Imperiul Otoman pe talvegul Dunrii.

Ruso-otoman
1828-1829
Adrianopol

Numirea domnilor pe viata.

Libertatea comerului(desfiinarea monopolului otoman)
Dreptul de navigaie pe Dunre cu vase proprii.
ngrdirea dreptului de intervenie a Imperiului otoman in
Principate.
Meninerea ocupaiei ruseti si obligativitatea Imperiului
Otoman de a recunoate si confirma regulamentele
administrative.

Micarea revoluionara condusa de

Tudor Vladimirescu-CRONOLOGIE
regimul fanariot tirbirea autonomiei, pierderi teritoriale, corupie,
fiscalitate
reforme care au dus la modernizare
1a jumtate a sec XIX miscari romaneti, europene si mondiale de
eliberare sociala si naionala
1802-Plan
sau o forma de oblduire republiceasca
aristodemocraticeasca-Dimitrie Sturdza.
criza orientala, micarea de eliberare din Balcani, dominaia rusa =>
promovarea programului naional
19 ianuarie Comitetul de oblduire (Grigore Brancoveanu, Grigore
Ghica, Barbu Vacarescu) l-a ales pe slugerul Tudor Vladimirescu, fost
comandant de panduri si sudit al Rusiei, sa rscoale poporul.
ianuarie-mai micarea lui Tudor (caracter moderat datorita documentelor
programatice cu idei iluministe).
strnsa legtura cu Eteria, intelegere cu Iordache si Farmache mpotriva
dominaiei otomane.
pandurii (nucleul militar al miscarii), taranii, mica boierime.
23 ianuarie Proclamaia ctre tara de la Pades consacra principiul
suveranitii poporului, promitea tuturor celor care se nroleaz
calitatea de membru al Adunrii Norodului (constituita la Tantareni)
micarea din Oltenia a avut caracter taranesc, urmrind prefaceri politcoeconomice micii boierimi si taranimii => conflict cu marea boierime.
puterea politica Adunarea Poporului si Comitetul de Oblduire
Tudor si Eteria (dup venirea lui Ipsilanti in tara)

 16 februarie Cererile norodului romanesc (principalul document

programatic): numirea in funcii dup merit, libertatea comerului,
armata naionala, desfiinarea vmilor interne, desfiinarea
privilegiilor boiereti, reforma colara, meninerea domnilor fanarioi.
22 februarie eteritii intra Moldova, susinnd ca se bucura de
sprijinul Rusiei
28 februarie oastea lui Tudor se deplaseaz dinspre Oltenia spre
Bucureti
20 martie Proclamaie ctre bucureteni (discurs patriotic si
naional, necesar unirii tuturor forelor)
rscoala a fost dezaprobata public de consulul rus la Bucureti si de tarul
Alexandru I, care o susinea din umbra.
30 martie acord intre Tudor si Ipsilanti, primul conduce Oltenia, iar
celalalt Muntenia.
1 mai armatele otomane ptrund la N de Dunre
Tudor trimite Porii documente justificative, arz, prin care spune ca se ridica
doar impotriva asupririi din interior.
27 mai Tudor este ucis de eteriti, nvinuit de colaborare cu Poarta
sfritul regimului fanariot
aprilie 1822 delegaii muntene si moldovene cer Porii oaste si
domni pmnteni si excluderea grecilor din funcii
aprilie 1822 Proiectul celor 77 de ponturi (Constituia Crvunara)
iulie 1822 restabilirea domniilor pmntene: Ionia Sandu Sturdza in
Moldova si Grigore Ghica in Tara Romneasca
1822-Asezamantul politicesc-Simion Marcovici

Noile elite romanesti

a 2a jumatate a sec XVIII-inceputul sec XIX noua elita politica

Transilvania: Micu Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan
Budai-Deleanu, Simion Barnutiu, Avram Iancu (reusesc sa
trezeasca la viata natiunea romana)
Tara Romaneasca, Moldova: boierimea (Partida Nationala) Gheorghe
Lazar, Gheorghe Asachi, Ion C. Bratianu, Ion Heliade Radulescu,
C.A. Rosetti, N. Balcescu, Ion Ghica, V. Alecsandri, M.
Kogalniceanu, A.I. Cuza lideri de opinie, carturari, masoni

Reforme in spiritul despotismului luminat.

Regulamentele Organice

revolutia 1821 avertisment pt puterile suzerane

 1822 revenirea la domniile pamantene Grigore al IV-lea Ghica si

Ionita Sandu Sturdza
proces de deschidere culturala si economica
1826-conventia de la Akkerman-prevedea alcatuirea unor regulamente
de organizare interna a Principatelor.
1828-1834-administratia militara rusa in Principate,condusa de
generalul Pavel Kiseleff, numit presedinte al divanelor Moldovei si
Tarii Romanesti.
2/14 septembrie 1829 tratatul de la Adrianopol: libertatea
comertului, desfiintarea raialelor, => inflorirea comertului si
agriculturii, exporturi, legaturi cu Franta si Anglia; protectorat rus;
Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general
rus Minciaki au elaborat textul R. Organice (primele constitutii moderne) 1
iulie/1dec 1831 Bucuresti, 1 ian 1832 Iasi, ramase in vigoare pana la
Conferinta de la Paris (1858). Aveau ca scop reformarea Vechiului Regim,
cu principii moderne, iluministe.
puterea executiva: domnul (ales pe viata de Adunarea Obsteasca) numea si
revoca Sfatul (6 ministrii), drept de initiativa si sanctiune a
legilor, dizolva Adunarea Obsteasca (cu acord)
puterea legislativa: Adunarea Obsteasca (mitropolit, boieri, mari
functionari) adopta legi, prezenta rapoarte (anaforale)
domnului cu privire la starea tarii
puterea judecatoreasca: Inaltul Divan Domnesc
R. Organice infiintarea tribunalelor, corp de avocati, procuratura, arhivele
statului, notariate
reorganizarea invatamantului, armata nationala
servicii publice: sanitar, posta, pompieri
principiul bugetului, sistem fiscal cu impozit unic capitatia pt
tarani si patenta pt burghezie
desfiintarea vamilor interne si breslelor
pastrau vechile privilegii, scutirea de impozit a boierilor si clerului
problema agrara: claca 12 zile/an, nartul (norma zilnica de lucru),
x fiecare mosie apartinea boierului
1833 Rusia incearca sa impuna articolul aditional (aprobarea puterii
suzerane sau protectoare pt orice modificare constitutionala)
1834-1842:Alexandru Ghica a fost ales in Tara Romaneasca
1842-1848:Gheorghe Bibescu
1834-1849: Mihail Sturdza,domn in Moldova.
1835 Adunarea Obsteasca din Moldova adopta articolul aditional

 1837 Partida Nationala impiedica adoptarea articolului aditional

mai 1838 Adunarea Obsteasca din T. Romaneasca si Moldova
adopta, sub presiunea Portii, articolul aditional
1842-Gheorghe Bibescu a devenit domn in Tara Romaneasca.
1848-Ioan Maiorescu,aflat la Frankfurt,propune ministrului de externe
german unirea Bucovinei,Moldovei,Tarii Romanesti si Transilvaniei
intr-un regat,Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea
Germaniei.

Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara

Romaneasca
1802 Plan sau o forma de obladuire republiceasca
aristodemocraticeasca (Dimitrie Sturdza): libertate economica,
dreptul fetelor la instructie asemenea baietilor, libertate individuala,
interzicerea arestarii fara cercetare, interzicerea altor dari
forma de guvernamant propusa era republica, iar conform separarii puterilor,
era condusa de boierime grupata in 3 divanuri Divanul cel Mare: organ
suprem de guvernare, format din marii boieri
Divanul Pravilnicesc: rol legislativ, format din boierii cunoscatori
ai pravilelor
Divanul de Jos: rol financiar, format din deputati alesi prin vot
indirect
1804 Vasile Malinescu propune acordarea unor loturi de pamant in
folosinta permanenta sau arenda pe baza de contract, taranilor clacasi
dupa 1821domnii pamantenetransformari interne, tendinte
reformatoare (reorganizare politica, juridica, fiscala, administrativa,
consolidarea autonomiei, unirea politica a romanilor)
1822 Proiectul celor 77 de ponturi (Constitutia Carvunara),
alcatuita de comisul Ionica Tautu, consilier al lui Ionita Sturdza:
autonomie fata de Poarta, dezvoltare culturala
nemultumiri sociale => rascoale taranesti 1831 (Moldova), 1845 (T.
Romaneasca)
noi programe: org. administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara,
libertatea tiparului, religioasa, egalitate in fata legii, impozit
progresiv pe avere
1834 primii domni regulamentari: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza
1837 Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu

Actul de unire si independenta: inlaturarea suzeranitatii otomane,

protectoratului, unirea P. intr-un regat al
Daciei
Osebitul act de numire a suveranului romanilor: atributiile
domnului, drepturi, libertati
cetatenesti (vot univ.),
eliberarea clacasilor
se preconiza unirea sub conducerea lui Sturdza, noul stat trebuia sa fie
monarhie constitutionala sub garantia colectiva a marilor puteri, in care toti
romanii erau egali in fata legii, libertate personala, a cuvantului, presei, vot
universal.

Societatile politice secrete

regrupau forte reformatoare (boieri liberali, burghezi, intelectuali) in vederea
rasturnarii sistemului
1834 Societatea revolutionara secreta romano-polona apare la
Sibiu, sub conducerea lui Adolf David
1838 Partida Nationala respinge articolul aditional, preconizand
unirea, independenta, program de reforme
1839 Conjuratia confederativa, initiata de Leonte Radu in
Moldova: unirea federativa a Principatelor cu Serbia
1840 societatea secreta a lui Dimitrie Filipescu, care preconiza
republica democratica, este depistata de Alexandru Ghica
1843 Fratia, fondata la Bucuresti de N. Balcescu, I.Ghica, Christian
Tell si C.A. Rosetti: Dreptate, Fratie!
1845 Societatea Studentilor Romani, infiintata la Paris de C.A.
Rosetti -legaturi cu intelectuali francezi
1846 Asociatia patriotica, infiintata la Iasi

Spiritul public si tinerii boieri

1821-1829 inmultirea memoriilor boieresti

1821-1848 inflatie a boierilor => desfiintarea boierimii, egalizarea
membrilor societatii
totusi, puterea politica a fost exercitata de marii boieri
fiii boierilor, pregatiti in occident si participanti la lojele
masonice, s-au intors cu idei iluministe
alfabetul de tranzitie, mostenirea bizantina se intersecteaza cu
tendintele occidentale (cultura, vestimentatie, mentalitati)

Revoluia de la 1848-1849
CRONOLOGIE
Cauzele si obiectivele revoluiei romane
1848 Europa a fost cuprinsa de revoluii burghezo-democratice
(primvara popoarelor)

Cauze naionale
- revolutia europeana a adus in prim-plan dreptul popoarelor la existenta
libera.
-a fost considerata de tinerii intelectualii ocazia punerii in micare a
forelor naionale romaneti.
-pt Principate, aflate sub suzeranitate si protectorat, cat si pt. Transilvania,
Banat, Bucovina, Criana, Maramure, aflate sub dominaie habsburgica,
obiectivul emanciprii era greu de atins.
- prudenta fata de includerea obiectivului emanciprii in programele oficiale
revoluionare, solicitri legale: autonomie, unire, recunoaterea drepturilor.
interesul pt. Principate si meninerea dominaiei = obstacol in calea
constituirii statului naional roman.
-R. Organice si amestecul Rusiei in Principate => tirbirea autonomiei =>
cereri de nlturare a regimului regulamentar si protectoratului (obiectiv
minimal) si emancipare de sub suzeranitate otomana si independenta
(obiectiv maximal).
- romanii din Transilvania nu aveau drepturi politice, naionale si
confesionale.
- exista pericolul anexrii Transilvaniei si Banatului la Ungaria, iar al
Bucovinei la Galitia => divizare politica => dorina de unire intr-un singur
stat (obiectiv maximal).
- programe neoficiale la Braov si Cernui: nlturarea R. Organice,
protectoratului, unire si independenta.

Cauze sociale
- limitarea nscrierii obiectivului principal => revoluie democratica si
sociala (N. Balcescu)

- relatii agrare nvechite: claca, iobgia, privilegii feudale, lipsa de pamant

=> cereri de emancipare de servituile feudale, mproprietrire cu teren
arabil.
- vechii si marii boieri isi menineau mentalitile orientale, iar cei noi ntori
de la studii, pe cele occidentale => proces de mburghezire cu tendine de
dezvoltare a comerului, modernizare a agriculturii => formarea burgheziei
liberale care a pus capt dominaiei marilor boieri

Cauze economice
- putere mica de cumprare, lipsa cailor de comunicaie, mijloacelor de
transport, inexistenta creditelor si facilitailor bancare => mpiedicarea
dezvoltrii pieei interne => program de creare a unui sistem modern prin
desfiinarea vmilor interne, libertatea comerului, liberalizarea industriei,
sistem de credit.

Cauze politice
- amestecul puterii protectoare in guvernare, regimul autoritar al ultimilor 2
domni regulamentari, lipsa legilor si instituiilor, drepturilor, libertilor (era
meninuta cenzura). - Romanii din Transilvania nu erau reprezentai in Dieta,
justiie, administraie, neavnd drepturi politice => cereri de desfiinare a
privilegiilor, egalitate in fata legilor, libertate personala, suveranitatea
poporului, responsabilitatea domnului, nfiinarea armatei.

Documentele programatice ale revoluiei

27 martie Petiiunea proclamaiune a boierilor si notabililor
moldoveni, la Iai
4 mai Petiiunea Naionala, la Blaj
12 mai Printipiile noastre pentru reformarea patriei, la Braov
9 iunie Proclamaia de la Islaz
15 iunie Petiiunea neamului romanesc din Ungaria si Banat, la
Lugoj (Banat)
iulie Petiia tarii, la Cernui (Bucovina)
august Dorinele partidei naionale din Moldova, la Cernui

Desfurarea revoluiei
Moldova
opoziie fata de Mihail Sturdza (spirit conservator) boierimea mica si
mijlocie, marea boierime liberala, elita intelectuala.
27 martie adunarea de la Iai, la Hotel Petersburg (reprezentani ai
boierimii liberale si ai orenilor).
protest fata de regimul autoritar al lui Sturdza, limitarea puterii lui,
instaurarea unui regim moderat.
e adoptata Petiiunea-proclamaiune (program in 35 de puncte),
ntocmita de comitetul revoluionar condus de Alecsandri, pt. a fi
naintata domnitorului.
Rusia avertizase ca nu va tolera miscari revoluionare => explicaia
introducerii primului punct al petiiunii.
manifestanii sunt arestai, iar unii dintre ei au reuit sa fuga in celelalte
regiuni romaneti.
Impresionai de adunarea de la Blaj => Printipiile noastre pentru
reformarea patriei (Braov, 12 mai): independenta si unirea
Principatelor (stat neatrnat), emanciparea si mproprietrirea
taranilor clacai fara despgubire.
Dorinele partidei naionale in Moldova (Cernui, august) Proiect de
constituie: emanciparea si mproprietrirea taranilor clacai cu despgubire.
iulie intervenia armata a Rusiei pune capt agitaiilor

Tara Romneasca
9 iunie Proclamaia de la Islaz; adunare populara; I.H. Radulescu a
prezentat un program: obiective naionale, sociale, regim politic quasirepublican, domn responsabil ales din 5 in 5 ani, Adunare Obteasca
din toate categoriile, minitrii responsabili, drepturi si libertati
cetatenesti.
9 iunie-septembrie guvern revoluionar provizoriu
septembrie C-tin Cantacuzino domn caimacam
principalele forte: Fratia, grupul de romani exilai la Paris, negustori,
intelectuali, boierimea liberala, ofieri, populaie urbana
11 iunie izbucnirea revoluiei la Bucureti

 G. Bibescu e silit sa accepte programul drept constituie si sa

formeze un guvern cu minitri dintre fruntaii miscarii.
retragerea consulului rus din Bucureti
13 iunie Bibescu abdica si se refugiaz la Braov
guvern provizoriu: mitropolitul Neofit, Radulescu, Tell, Balcescu,
Rosetti, I.C. Bratianu
guvernul provizoriu: puterea executiva, legislativa, organizarea pe baza celor
21 puncte.
principii: libertate, egalitate, fraternitate.
14 iunie desfiinarea rangurilor boiereti, a cenzurii, libertate presei,
adoptarea tricolorului (Dreptate, Fratie!), eliberarea deinuilor
politici, interzicerea btii si a pedepsei capitale, nfiinarea Grzii
Naionale (condusa de Gheorghe Magheru), Corpul Comisarilor de
Propaganda (explicarea programului), nlocuirea ispravnicilor.
15 iunie adunarea populara de pe Cmpia de la Filaret (Cmpia
Libertatii) legalizarea noii conduceri
9 iulie Comisie a Proprietatii pt. a rezolva problema agrara prin
reglementarea raporturilor
31 august e desfiinata Comisia Proprietatii
Guvernul trimite ageni diplomatici pt. a obine sprijinul Marilor Puteri: Ion
Ghica la Constantinopol, Al. G. Golescu la Paris, Ion Maiorescu la
Frankfurt, Dimitrie Bratianu la Pesta.
aciuni contra-revoluionare euate din cauza sprijinului din partea
populaiei.
29 iulie la insistenta Rusiei, otomanii au ptruns in tara; SuleimanPasa a condamnat revoluia si a impus Locotenenta Domneasca (I.H.
Radulescu, N. Golescu, C. Tell)
aceasta decizie a nemulumit Rusia si Imperiul Otoman => Suleiman-Pasa a
fost nlocuit cu Fuad-Pasa, care a primit ordin de reprimare a revoluiei
6 septembrie in semn de protest, a avut loc o manifestaie in cadrul
creia s-au ars copii ale Regulamentului Organic si Arhondologiei
(condica rangurilor boiereti) in fata consulatului rus, la Bucureti
13 septembrie ocuparea Bucurestiului si victoria de la Dealul Spirii;
restabilirea regimului regulamentar

Transilvania
program al maghiarilor de restaurare a Ungariei medievale => conflict etnic
intre romani si maghiari

martie maghiarii proclama unirea Transilvaniei cu Ungaria

18 aprilie Prima Adunare de la Blaj testeaz atitudinea romanilor
fata de programul politic naional
3-5 mai Marea Adunare Naionala de pe Cmpia Libertatii (40 000
participani) proclamarea independentei naiunii romane
Petiiunea Naionala (Simion Barnutiu, 16 puncte): independenta
naiunii romane, reprezentare proporionala in instituii, folosirea
limbii romane in legislaie si administraie, independenta Bisericii
Ortodoxe Romane, scoli romaneti, desfiinarea iobgiei fara
rscumprare, mproprietrire, libertati cetatenesti, Constituie a
Transilvaniei; nfiinarea unui organ executiv Comitetul Naional
de la Sibiu
18 mai Dieta din Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria
29 mai mpratul Austriei sancioneaz unirea Transilvaniei cu
Ungaria => anularea autonomiei Principatului.
unificarea politico-administrativa a euat datorita rezistentei romanilor.
3-16 septembrie A 3-a Adunare de la Blaj organizarea militara a
Transilvaniei pt. a apra suveranitatea teritoriilor romaneti, narmarea
poporului, 15 legiuni romaneti, 15 prefecturi sub conducerea
Comitetului Naional de la Sibiu.
octombrie 48-iulie 49 rzboi civil austro-maghiar, trupele
maghiare fiind conduse de generalul Iosif Bem.
romanii s-au retras in Apuseni, a urmat restabilirea controlului maghiar in
Transilvania
4 martie 49 Constituia lui Franz Joseph :- recunoaste autonomia
Transilvaniei
Ioan Drago si N Balcescu mediaz conflictul dintre romani si maghiari
2 iulie 49 Proiectul de pacificare de la Seghedin
1 august 49 nfrngerea revoluiei prin capitularea armatei
maghiare in fata celei ruseti la Siria

Bucovina

8 mai Adunarea populara de la Cernui, sub conducerea lui

Eudoxiu Hurmuzachi; separarea Bucovinei de Galitia, autonomie,
Dieta cu reprezentani ai tuturor strilor, conducere proprie in
administraie, justiie, politica, independenta Episcopiei Bucovinei
fata de Mitropolia Ortodoxa de la Karlowitz, alegerea episcopului de

un Congres Local, scoli naionale, egalitate in fata legii, libertatea

comerului, desfiinarea clcii si dijmei

Banat
15 iunie Adunarea de la Lugoj, Petiia neamului romanesc din
Ungaria si Banat.
- respectarea nationalitatii romaneti, oficializarea limbii romane, narmarea
poporului, autonomie, transformarea Banatului in capitanat general,
independenta Bisericii si colilor

Unirea Principatelor RomaneCRONOLOGIE

1849 - Convenia de la Balta-Liman
1849 - sunt numii domni in Principate Grigore Al. Ghica in Moldova
si Barbu tirbei in Tara Romanesca
1853 1856 - Rzboiul Crimeii
30 martie 1856 - Congresul de pace de la Paris
1856-1877 - statutul international al Principatelor(garantia colectiva a
celor 7 mari puteri+suzeranitate otomana)
1856 1859 - guvernarea Principatelor de ctre caimacami
1856 : Congresul de pace de la Paris.
1857 - lucrrile si rezoluiile Adunrilor ad-hoc
august 1858 - Convenia de la Paris, care stabilea statutul politicojuridic al Principatelor Unite
ianuarie 1859 - dubla alegere a lui A.I. Cuza
martie-septembrie 1859 - Conferina de la Paris(recunoasterea dublei
alegeri)
1859-1866 - Domnia lui Cuza
1859-1861 - unificarea serviciilor(vamale,publice,telegrafice) si
armatei
1860 - este infiintata Universitate din Iai
nov 1861 - Conferina de la Constantinopol(Turcia a recunoscut
unirea politica deplina a Principatelor)
22 ian 1862 - primul guvern unic(premier Barbu Catargiu)

 24 ian 1862 - prima Adunare unica,isi ncheie activitatea comisia

centrala de la Focani
1863 - Legea secularizrii averilor manastiresti
1863 - este formata monstruoasa coaliie
oct 1863-ian 1865 - premier M.Kogalniceanu
2 mai 1864 - Cuza dizolva Parlamentul
1864 - Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris
1864 - primul Parlament bicameral
1 decembrie 1864 se infinteaza Casa de Economii si Consemnaiuni
(CEC)
26 aug 1864 reforma agrara
26 noiembrie1864 - Codul civil
1864 - este infiintata Universitatea din Bucureti
dec 1864 - Legea instructiunii publice
2dec1864 - Codul penal
11 febr 1866 - abdicarea lui Cuza

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE.

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN
CUZA
Realizarea Unirii: condiionri interne
si externe
19 aprilie 49 Convenia de la Balta-Liman: restabilirea R. Organice,
dominaiei efective a Rusiei si I. Otoman, domni numii pe 7 ani
(=nali funcionari) - Barbu tirbei in T. Rom. si Grigore Al. Ghica in
Moldova (activitate inuta sub control pt. stabilitate politica si pt. a nu
rspndi idei liberale, naionale).
au ncurajat dezvoltarea economica si invatamantul => reforme
G. Al. Ghica a permis revenirea in tara a exilailor la Paris, i-a numit
minitri (Costache Negri, M. Kogalniceanu)
1856 - a aprobat emanciparea robilor igani
a aprobat tiprirea letopiseelor Moldovei
a desfiinat cenzura si a dat libertate presei

 Deceniul VI aciuni ale romanilor in tara si peste hotare privind

unirea:
- apeluri ctre opinia publica europeana
- afirmarea programului politic in publicaii ca Romnia viitoare (1850Paris), Junimea Romana (1851), Republica Romana (1851-Paris, 1853Bruxelles)
- afilierea la Comitetul Central Democratic European cu sediul la Londra,
ce urmarea izbucnirea unei noi revoluii europene
- memorii ctre Napoleon III si Palmerston
- nfiinarea unui comitet cu deviza Dreptate! Fraternitate! Unitate!, la
Paris
- 1857 nfiinarea Comitetelor Unirii, la Iai si Bucureti
- organe de presa: Romnia Literara, Steaua Dunrii (Iai), Romanul (C.A.
Rosetti, 1857, Bucureti),
- regim liberal-moderat => ntoarcerea revoluionarilor paoptiti exilai
1853-1856 Rzboiul Crimeii; implicarea Angliei si Franei (1854),
Sardiniei (1855) de partea Porii
iunie 53 trupele ruseti trec Prutul, fara a declara rzboi Porii si
ocupa Principatele
octombrie I. Otoman declara rzboi Rusiei, iar domnii Principatelor
se retrag la Viena
aprilie-aug 54 trupele ruseti se retrag sub presiunea celor austriece,
ramanand ocupaia austriaca pana in martie 1857
septembrie 54 domnii Principatelor se ntorc in tara
Propaganda romanilor exilai, curentul unionist si interesul Marilor Puteri =>
discutarea problemei unirii Principatelor la Convenia de la Viena (martie
1855) si la Congresul de la Paris

Congresul de pace de la Paris (feb-mart 1856)

-au participat Rusia, Austria, Turcia, Frana, Anglia, Prusia, Sardinia
-in favoarea unirii au fost Rusia, Frana, Prusia, Sardinia, Anglia (apoi si-a
schimbat alegerea), iar mpotriva, Austria si Turcia
-Napoleon III spera sa-si refac prestigiul european, Sardinia si Prusia
preconizau deschiderea drumului spre constituirea propriilor state, Rusia,
infranta in rzboi, juca dup cum cnta Frana. Austria si Turcia nu doreau
pierderea autoritatii.

Hotrrile Congresul de la Paris (18 martie 1856):

- nlturarea protectoratului
- intrarea sub garania colectiva a Marilor Puteri
- meninerea suzeranitii, insa cu independenta administrativa
- revizuirea statutului de organizare interna (a R. Organice)
- armata naionala
- retrocedarea ctre Moldova a judeelor din S Basarabiei (Cahul, Ismail,
Bolgrad)
- neutralizarea Marii Negre, libertatea navigaiei pe Dunre, a comerului, a
cultelor
- convoca Adunrile ad-hoc

Adunrile ad-hoc (sept-dec 1857)

fceau cunoscuta Conferinei de la Paris prerea romanilor despre unire
nlturarea protectoratului => crearea condiiilor unirii
1857 constituirea Comitetelor Unirii (au coordonat activitatea
unionista), numirea domnilor caimacami
disputa intre partizanii unirii (Partida Naionala) si forele ostile (sprijinite de
Austria, Turcia, Anglia) => falsificarea alegerilor de ctre Nicolae Vogoride.
Comisia europeana de la Buc. a fost informata ntlnirea de la Osborne
dintre Napoleon III si regina Victoria, hotrndu-se noi alegeri.

Hotrrile Adunrilor ad-hoc:

- unirea intr-un singur stat numit Romnia
- prin strin dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasc
motenitorii in religia tarii
- respectarea autonomiei potrivit capitulaiilor
- neutralitatea si inviolabilitatea noului stat
- rezolvarea problemei agrare, organizrii interne, Adunare legislativa si
guvern constituional reprezentative

Convenia de la Paris (7 aug 1858-1864)

- nlocuirea Regulamentelor Organice
- se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei cu autonomie si
sub suzeranitate si garanie colectiva
- puterea executiva (separat pt. fiecare tara) domnul si guvernul
- puterea legislativa (separat pt. fiecare tara) domnul, Adunarea, Comisia
Centrala de la Focani (instituie comuna)
- puterea judectoreasca nalta Curte de Justiie si Casaie de la Focani
(instituie comuna)
- domnul (ales pe viata prin vot cenzitar) numea minitri, sanciona legi,
dizolva Adunarea

- drepturi si libertati egalitate in fata legilor, impozitelor, promovrilor in

funcii, desfiinarea privilegiilor si rangurilor boiereti,
raporturilor dintre proprietari si tarani
a avut rol de constituie, nu a realizat, dar nici nu a anulat posibilitatea unirii
(dup ce Europa ne-a ajutat, sa ne ajutam noi nine-Vasile Boerescu), sau mplinit condiiile realizrii unitatii naionale prin voina romanilor, a pus
capt vechiului regim => nou regim modern, prin unirea Principatelor
susinuta politic de Napoleon III.

Dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza

Adunarea Electiva de la Iai era dominata de reprezentanii Partidei
Naionale, candidaii conservatorilor erau Mihail si fiul sau Grigore Sturdza.
5 ian 1859 Adunarea Electiva din Moldova l alege ca domn, fiind
acceptat si de conservatori datorita principiilor sale moderate; (la
legi noi, om nou-Kogalniceanu)
Adunarea Electiva de la Bucureti era dominata de conservatori, dorindu-i
pe Gh. Bibescu sau B. tirbei. Partida Naionala face apel la populaia
capitalei, iar sub presiunea lor, conservatorii accepta alegerea aceluiai domn
24 ian 1859 Adunarea Electiva din T. Romneasca l alege ca domn
pe Al. I. Cuza

Domnia lui Al. I. Cuza. Marile reforme

in timpul domniei lui s-au pus bazele Romniei moderne, s-au diversificat si
consolidat instituiile, s-a ntrit autonomia.

Consolidarea si recunoaterea internaionala a unirii

dubla alegere a fost interpretata de ctre Marile Puteri ca o incalcare a
Conveniei de la Paris => uniunea personala nu a fost recunoscuta.
Funcionau 2 Guverne si 2 Adunri.

Obiective pe plan extern recunoaterea dublei alegeri

martie 1859 Conferina de la Paris, Frana, Anglia, Rusia si Sardinia
recunosc dubla alegere
sept 1859 Austria si Turcia recunosc si ele dubla alegere, dar numai
pe perioada domniei lui Cuza => uniunea personala

Obiective pe plan intern uniune politica, administrativa, plan

de reforme pt. modernizare

 1860 unificarea armatei (primul minister unic de rzboi, mai),

serviciilor de vama si a telegrafului (iulie), cursului monetar
administraie romneasca in cele 3 judee din S Basarabiei
Comisia Centrala de la Focani: proiect de Constituie, de lege agrara
si electorala
judectorii steti, generalizarea capitaiei, funcionari moldoveni in T.
Romneasca si invers
Agenia diplomatica a Principatelor unite la Paris (august)
inaugurarea Universitatii din Iai (octombrie)
sept 1860 vizita la Constantinopol nov. 1861 Conferina de la
Constantinopol (Poarta accepta unirea administrativa si politica pe
timpul domniei lui Cuza)
11 dec 1861 Cuza proclama unirea si naterea naiunii romane
22 ian 1862 primul guvern unic
24 ian 1862 Adunarea legislativa a Principatelor unite adopta
numele de Romnia si proclama Bucurestiul capitala tarii

Marile reforme

1862-65 serii de reforme; consolidarea si dezvoltarea instituionala

s-au nfptuit in timpul lui Carol I
dificultati intre domn si Adunarea Legislativa (marii proprietari),
conservatori (doreau meninerea marii proprietati funciare si a
votului cenzitar), liberalii radicali (lrgirea dreptului de vot,
mproprietrirea taranilor cu loturile in folosina)

Guvernul Barbu Catargiu (22 ian-8 iunie 1862)

primul guvern unic, conservator
24 ian Adunarea Unica a Principatelor adopta numele Romnia si
proclama Bucurestiul capitala
feb Comisia Centrala de la Focani e desfiinata si nlocuita cu
Comitetul legislativ provizoriu
apr legea presei
se dorea rezolvarea problemei agrare conservatorii (interese moiereti)
susineau desfiinarea clcii fara mproprietrire
11 iunie Adunarea voteaz proiectul legii
agrare, dar Cuza refuza sa-l sancioneze

Guvernul Nicolae Kretzulescu (24 iunie 62-oct 63)

guvern al caii de mijloc, liberal-moderat
1862 Direcia Generala a Arhivelor Statului (4 august); nfiinarea
Ministerului de Externe (8 august); unificare serviciilor sanitare (25
august); Consiliul Superior al Instruciei Publice (sept.); trecerea
averilor manastirilor nchinate (12,16%) in proprietatea statului (nov.);
1863 Adunarea hotaraste ca datoriile (20 000 000 lei) sa intre in
bugetul statului (ianuarie); Monstruoasa Coaliie (ian-feb); Agenia
Diplomatica Romana la Belgrad (martie);

Guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct 63-26 ian 65)

considerat cel mai important in timpul domniei lui Cuza, de orientare
liberala.
17 dec 63 Legea secularizrii averilor manastiresti (25,6%) =>
ntrirea autonomiei tarii, fond funciar nsemnat
13 feb 64 Legea privind nfiinarea Consiliului de Stat (prezidat de
domn si elabora proiecte de legi la cererea guvernului)
13 martie 64 dezbaterea problemei agrare de ctre Adunare (marii
proprietari funciari) si guvern (susinut de domn)
Proiect de lege agrara: desfiinarea clcii si mproprietrirea
taranilor cu loturile de pamant in folosina => Adunarea da vot de
blam guvernului
aprilie 64 legea privind organizarea judectoreasca
2 mai 64 Cuza dizolva forul legislativ printr-o lovitura de stat
10 mai 64 printr-un plebiscit, a fost adoptat un nou act
constituional Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris marea
atribuiile domnului: drept de veto, iniiativa legislativa, sistem
legislativ bicameral (Consiliul de Stat si Corpul Ponderator/Senatul)
iunie 64 Marile Puteri recunosc modificrile aduse Conveniei de la
Paris si dreptul modificrii legilor organizrii interne
4 iulie 64 nfiinarea Universitatii din Bucureti
in timpul vacantelor parlamentare, puterea executiva emitea decrete-legi =>
40 decrete-legi privind reforma agrara, nfiinarea camerelor de comer,
introducerea sistemului de masuri si greutatea (iulie-dec 64)
14 aug 64 Cuza sancioneaz Legea agrara desfiinarea clcii,
mproprietrirea cu pamant prin rscumprare => imbunatatirea strii
satelor

 7 dec 64 Legea instruciunii publice invatamantul devine unitar,

primar (gratuit si obligatoriu), secundar, superior
26 ian 65 in urma unor nenelegeri cu domnul, M. Kogalniceanu
demisioneaz

Monstruoasa coaliie si sfritul domniei lui Cuza

Masurile legislative reformatoare si tendinele autoritare => atragerea
antipatiei
ian-feb 1863 constituirea Monstruoasei coaliii liberalii radicali
condui de I.C. Bratianu si C.A. Rosetti si conservatorii
Cuza trimite o scrisoare ctre Napoleon III in care spune ca dorete sa abdice
dec 1865 Cuza declara la deschiderea Corpurilor Legiuitoare ca
dorete sa abdice
11 feb 1866 lovitura de stat soldata cu abdicarea lui Cuza, care
pleac in strintate pana la moartea sa in mai 1873.
Locul lui a fost luat de o Locotenenta Domneasca (Lascar Catargiu, gen.
Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie) si de un guvern provizoriu
condus de Ion Ghica.

ADUCEREA PRINTULUI STRAINCRONOLOGIE.

De la domnul pmntean la prinul strin

1802- a fost formulata pentru prima data ideea aducerii unui prin
strin in fruntea tarii,idee susinuta de contele Walewski in cadrul
Congresului de la Paris din 1856
1866-1876 unificarea Germaniei in urma rzboaielor cu Austria
(1866) si Frana (1870-1871)
pt. a izola Frana, Bismarck iniiaz Aliana celor 3 imparati (rus, german,
austro-ungar)
1867 formarea Imperiului Austro-Ungar
1875 Rusia reia politica expansionista pe fondul redeschiderii
problemei orientale
aducerea prinului strin consolidarea statului naional, stabilitate interna,
mrirea prestigiului tarii

 26 feb 1866 Conferina de la Paris prin care Marile Puteri discuta

problema Principatelor dup abdicarea: Rusia, Turcia si Austria
doreau desfacerea unirii, propuneau ca poporul sa fie ntrebat din nou
si organizarea altor alegeri
liberalii, conservatorii si guvernul provizoriu doreau aducerea prinului
strain
propunere fcuta lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, care insa refuza
martie 1866 negocieri intre I.C. Bratianu si Carol de HohenzollernSigmaringen - ruda cu regele Prusiei si var cu Napoleon 3
2 apr 1866 plebiscit pt. alegerea prinului
prin intermediul Franei si cu acceptul Prusiei, Carol a fost adus in tara
25 apr 1866 Carol accepta tronul si pleac spre Romnia
din cauza conflictului austro-prusac, prinul calatoreste sub un paaport fals
10 mai 1866 Carol intra in Bucureti si depune jurmntul de
credina in fata Adunrii
1/13 iulie 1866- a fost promulgata prima constituie a Romniei.
oct 1866 Poarta emite firmanul de investitura a lui Carol si renuna
la nota restrictiva de recunoatere a unirii doar in timpul lui Cuza,
acceptnd unirea deplina indiferent de domnitor

CUCERIREA INDEPENDENTEI
DE STAT
CRONOLOGIE
Dup 1772 elita politica solicita in memoriile adresate marilor
puteri,statutul de independenta pentru Principatele romane.
1850-1851-proiectele federaliste ale lui Nicolae Balcescu-formarea
Statelor Unite ale Dunrii care ar fi grupat pe maghiari,romani si
iugoslavi
-I.H. Radulescu dorea o republica universala a Europei
1863-Cuza a stabilit relaii diplomatice cu Serbia peste capul
Porii,relaii continuate cu succes de Carol I prin semnarea unui tratat
in 1868.

 1866-1869-consultari cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii

unei aciuni comune antiotomane..

Contextul intern
-primul deceniu al domniei lui Carol ncercarea obinerii independentei;
suzeranitate mai mult formala;
- garantia colectiva era in contradicie cu interesul tarii; suzeranitatea
mpiedica afirmarea pe plan european;
-fortele politice interne doreau independenta: prin tratate sau pe calea
rzboiului (mai rapida si mai sigura);
1868 aliana cu Serbia; 1869 negocieri cu Grecia
iunie 1873 Carol ridica deschis problema independentei tarii in
Consiliul de Minitri
1876-noul guvern condus de I.C Bratianu,cu M. Kogalniceanu la
externe spera sa obtina independenta pe cale panica.
mai 1876 Carol afirma ca problema orientala se va soluiona doar
prin destrmarea I. Otoman
iulie 1876-memoriul roman adresat Porii si Puterilor garante in care
se cerea recunoaterea individualitii si a numelui de Romnia dar
acesta era primit cu ostilitate.
Oct 1876-delegatia condusa de I.C Bratianu si M. Kogalniceanu
propusese la Livadia ,in Crimeea,tarului Alexandru al II-lea si
cancelarului Gorceacov un tratat antiotoman nu avusese mai mult
succes.
Dec 1876-D. Bratianu iniia un demers diplomatic la Constantinopol
cernd garanii speciale pentru neutralitatea venica a teritoriului
romanesc,tratative euate ca urmare a adoptrii Constituiei de la
Midhat-pasa prin care statul roman era declarat provincie
privilegiata a imperiului.
Liberalii erau adepii apropierii de Rusia, deoarece ea dorea destrmarea I.
Otoman, iar conservatorii de Austria si Germania
iunie 1875 semnarea la Viena a Conveniei Comerciale cu AustroUngaria

Contextul european

iulie 1875 redeclanarea crizei orientale: declanarea luptei

antiotomane in Bulgaria, Bosnia-Hertegovina., Serbia - Muntenegru.

Amestecul marilor puteri: Rusia dorea anularea clauzelor Tratatului din

1856, dar se altura aplanrii conflictului, Turcia refuza medierea
ian. 1876 prin nota diplomatica a lui Lascar Catargiu, Romnia isi
proclama neutralitatea

Convenia din aprilie si proclamarea independentei

3ian 1877-Conventia de la Budapesta dintre Austro-Ungaria si

Rusia ,cu privire la schimburile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le
aduc un eventual rzboi ruso-turc.Rusia anexa sudul Basarabiei, iar
Austro-Ungaria s-ar fi mulumit cu Bosnia si Hertegovina.
4 apr 1877 semnarea la Bucureti a conveniei romano-ruse privind
trecerea trupelor ruseti pe teritoriul roman
Mobilizate 100 000 de persoane (58 000 armata operativa), armata slab
dotata, apra linia Turnu-Severin-Calarasi
6 aprilie 1877-Romania a decretat mobilizare generala.
12 apr 1877 Rusia declara rzboi otomanilor, iar armatele sale ncep
traversarea Romniei otomanii au bombardat Bechet, Islaz,
Corabia, Calafat, Giurgiu, iar romanii Vidinul si Turtucaia.
29, 30 apr 1877 Adunarea, respectiv Senatul au declarat stare de
rzboi cu I. Otoman, dar nu si independenta
9/22 mai 1877 Kogalniceanu declara ca statul roman e pregtit sa
rup orice legtura cu otomanii
10-23 mai 1877-a fost prezentata moiunea de Carol I care a dat o
proclamaie ctre tara, semnata de toi minitri

Participarea Romniei la Rzboiul de Independenta

-La nceput, Rusia a refuzat colaborarea cu armata romana, dar i-a fost
sprijinita trecerea trupelor. Au naintat repede dincolo de Balcani, pe 3
direcii, si au fost sprijinii de armata romana. Cheia victoriei in Balcani era
cucerirea Plevnei.
Iulie 1877-armata romana participa la neutralizarea si distrugerea
monitoarelor turceti,acoperind trecerea armatei ruse spre Balcani.
iulie 1877 armata rusa condusa de marele duce Nicolae este oprita la
Plevna
19 iulie 1877 Nicolae trimite o telegrama lui Carol in care ii cere
participarea armatei romane la Sud de Dunre
S-a acceptat crearea unui front romanesc la Plevna
30 august atacarea si cucerirea redutei Grivita I

 9 noiembrie atacarea si cucerirea redutei Rahova

28 noiembrie capitularea Plevnei si predarea lui Osman Pasa
19 feb 1878-Tratatul de pace de la San tefano
-independenta Romniei si a Serbiei
1878-tratatul de la Berlin-consfinea independenta de stat a
Romniei.

PRIMUL RAZBOI MONDIALCRONOLOGIE

1802-Naum Ramniceanu-sustinea ideea unirii Transilvaniei cu
Romnia
1804-Ion Budai Deleanu-sustinea ideea unirii Transilvaniei cu
Romnia
1838-A.G. Golescu-Albu si I. Campineanu au reluat aceste idei care
au inclus in programele lor politice unirea celor 3 principate.
1852-Dimitrie Bratianu utiliza pentru prima data sintagma Romnia
Mare
1871-sarbatorile de la Putna,A.D Xenopol aprecia ca marea unire
era un fapt inevitabil
1883-Romania a aderat la Puterile Centrale
1891-infiintarea Ligii culturale
1892-1894-sprijinirea miscarii memorandiste
dup 1900-orientarea politica a Romniei indica ndeprtarea certa de
Puterile Centrale.
1913-al doilea rzboi balcanic.,N. Iorga afirma ca acolo peste
Dunre ,ncepea rzboiul nostru pentru eliberarea Ardealului
1914-Liga culturala si-a luat numele de Liga pentru unitatea politica a
tuturor romanilor.

Perioada neutralitii armate (1914-1916)

-lb romana, legturi economice, trasatori asemntoare ideea de unitate
statala (aspiraie fundamentala)
Tripla Aliana (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Italia;

Tripla nelegere (Antanta): Anglia, Frana, Rusia;

-interese politico-economice divergente, crize regionale prefigurau un rzboi
de mari proporii;
15 iunie 1914 asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand
si a otiei acestuia de ctre un naionalist srb;
15 iulie 1914 atacarea Serbiei de ctre Austro-Ungaria (ncurajata de
Germania)
in saptamana tragica s-a pus in aplicare sistemul de aliane rzboi de
talie europeana si mondiala;

Poziia Romniei fata de rzboi

-pozitia geografica, potenialul economic si uman fceau inevitabila
implicarea in rzboi;
-intrebare fundamentala: cu care tabra sa se alieze pt. a-si realiza unitatea
statala? Rusia (Antanta) stpnea Basarabia, Austro-Ungaria (Puterile
Centrale) stpnea Transilvania si Bucovina;
- Romania era legata de Puterile Centrale printr-un tratat din 1883 cu AustroUngaria la care participaser si Germania si Italia, tratat ce garanta
securitatea fata de politica agresiva a Rusiei;
21 iulie/3 august 1914 Carol I a convocat Consiliul de Coroana la
Sinaia, participnd Ferdinand, membrii guvernului Bratianu, fruntaii
politici ai tarii;
Carol a propus intrarea alturi de Puterile Centrale, fiind susinut
de P.P. Carp (vedea in Rusia un pericol);
Al. Marghiloman, Take Ionescu, Ion IC Bratianu s-au pronunat
pt. neutralitate deoarece Austro-Ungaria a atacat Serbia, in
consecina Romnia nu avea nicio obligaie;
Se accepta soluia neutralitii armate, motivndu-se ca Romnia
nu a fost anunata de izbucnirea rzboiului, iar Austro-Ungaria nu
fusese atacata;

Negocieri pt. intrarea in rzboi

Opinia publica romneasca si majoritatea oamenilor politici doreau
apropierea de Antanta;
10 sept nelegere cu Italia in vederea lichidrii Austro-Ungariei
(informare reciproca si nerenunare la neutralitate);
18 sept convenie secreta cu Rusia, recunoscndu-se in schimbul
neutralitii dreptul de unire a teritoriilor austro-ungare locuite de
romani;

 27 sept Carol I moare, politica externa revine lui Ion IC Bratianu;

Bratianu si Ferdinand I optau pt. Antanta, dar nu renunau la neutralitate fara
garanii sigure de realizare a obiectivelor;
Bratianu a fost prudent in negocieri pt. a nu angaja prematur tara in rzboi,
dar era contient ca nu putea ramane neutra;
Masurile de pregatire au avut caracter contradictoriu intre antantisti si
germanofili (conservatorii lui P.P. Carp);
1914-1916 Puterile Centrale si Antanta au ncercat sa atrag
Romnia de partea lor: Puterile Centrale au fcut presiuni asupra
prim-ministrului ungar Istvan Tisza pt. acordarea concesiunilor
romanilor din Transilvania, promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu
Romnia la problemele din S Dobrogei (cartea bulgara), ncercri de
nlturare a lui Bratianu si instalarea unui guvern filogerman; Antanta
a promis si a ameninat totodat, pt. a determina alturarea Romniei.
1914-1916 nzestrarea si pregtirea armatei pt. rzboi, economie
orientata spre producia militara, mprumuturi din partea Angliei si
comenzi ctre Germania si Austro-Ungaria. Cu toate acestea, dotarea
era modesta;
iulie 1916 Antanta accepta condiiile puse de Bratianu pt. intrarea in
rzboi
4 /17aug 1916 Bratianu semneaz cu Antanta si Italia, la Bucureti,
tratatul de aliana si convenia militara: integritatea teritoriala,
legitimitatea unirii cu Transilvania, Banat si Bucovina, egalitate cu
ceilali membri ai alianei, participarea la aprarea Dobrogei cu 3
divizii a armatei ruseti in caz de atac bulgresc, trimiterea zilnica a
300t de muniie; Romnia se angaja sa declara rzboi Austro-Ungariei
cel trziu la 14 aug 1916;

Beligeranta (1916-1918)

14/27 aug 1916 -Consiliul de Coroana inut la Cotroceni aproba

intrarea si declararea de rzboi importiva Austro-Ungariei;
Germania (15aug), Turcia (17aug), Bulgaria (20aug) declara rzboi
Romniei;
Ipoteza Z: 3 armate romane (420 000 militari) au acionat pt. eliberarea
Transilvaniei, 1 armata (142 000 militari) de-a lungul Dunrii pt. a
mpiedica un atac germano-bulgar si pt. a asigura debarcarea
trupelor ruseti in Dobrogea;

Romnia a intrat in rzboi fara ajutorul promis de Antanta; dispunea de 814

000 soldai, 20 000 ofieri, deficit de artilerie grea, mitraliere, avioane,
locomotive, vagoane;
obiectivul armatei romane era eliberarea Transilvaniei sub deviza acum ori
niciodat si naintarea pe valea Tisei si Dunrii pt. a elimina sursele de
aprovizionare ale armatei austro-ungare;
14/15 august 1916 ofensiva peste Carpai a debutat victorios:
eliberarea oraelor Braov, Fagaras, Miercurea-Ciuc, Odorhei,
Gheorgheni, Orova, avansnd aproape de Sibiu si Sighioara;
19-24 aug nfrngerea din S de la Turtucaia oprete ofensiva la N de
Carpai
sept 1916 contraofensiva austro-germana se ncheie cu retragerea
Romniei pe linia Carpatilor si strpungerea trectorilor din
Meridionali (batalia trectorilor); in Orientali, atacul a fost oprit
(Pe aici nu se trece)
10nov 1916-Oltenia a fost invadata, armata germano-bulgara trece
Dunrea la Zimnicea
12 nov 1916-autoritatile se muta la Iai, care devine capitala
provizorie
16 nov /1-3 dec 1916 batalia de la Neajlov-Arges,
20nov 1916-guvernul IIC Bratianu paraseste Bucurestiul si se muta la
Iai
23nov 1916-von Mackensen ocupa Bucurestiul;
-pierderi: 250 000 de mori, raniti, prizonieri, din dotarea individuala,
din mitraliere, din tunuri;
-obiective ambiioase, dar nerealiste, nconjurarea din 3 pari de dumani,
armata numeroasa dar slab pregtita si echipata, nerespectarea promisiunilor
de ctre aliai, ofensiva pe 2 fronturi pierderea a din teritoriul naional
si din efectiv;
-retragerea in Moldova s-a fcut in dezordine, dotare necorespunztoare a
armatei, planuri nerealiste; curent mpotriva liberalilor, considerai vinovai
de pagube; tezaurul Bncii Naionale a Romniei a fost dus la adpost in
Rusia;
11 dec 1916 formarea guvernului de uniune naionala, condus de
Ionel Bratianu, in care intrau si conservatorii (obiectivele erau reforma
agrara si electorala)
ian 1917 stabilizare frontului in S Moldovei pe linia Focani-Galai

 ian-iun 1917 refacerea armatei romane (cu sprijinul Antantei): 700

000 militari, dintre care 460 000 erau pregtii (Armata I, II); armata
romana viza o ofensiva in zona Nmoloasa, in timp ce Puterile
Centrale mizau pe atacarea S Moldovei de la S-N, in zona Oituz si VE pe valea Siretului
23 mart 1917 Ferdinand a promis armatei romane reformele agrara
si electorala, pt. a o impulsiona
1917-1918 situaie de criza, epidemii de tifos, resurse insuficiente,
populaie dubla
iul 1917 reluarea rzboiului in Moldova
11-19 iul 1917 batalia de la Marasti condusa de Al Averescu;
succesul nu a fost fructificat (Galitia,Bucovina erau in criza)
24 iul 1917 von Mackensen lanseaz ofensiva sa scoat Romnia
din rzboi
24 iul-6 aug 1917 batalia de la Marasesti; ruii se retrag din fata
atacului german, Armata I ii oprete pe germani
26 iul-9 aug 1917 Armata II respinge un atac austro-ungar la Oituz;
planul Puterilor Centrale a euat
25 oct /7 nov 1917 lovitura de stat bolevica a schimbat complet
situaia politica si militara
sf 1917 Rusia iese din rzboi (1mil militari); trupele parasesc linia
frontului in dezordine, jefuind si distrugnd; trupele romane devin
forte de politie, asigurnd zona arestarea reprezentantului
Romniei in capitala rusa C-tin Diamandy,
13/26 ian 1918-ruperea leg. diplomatice , confiscarea tezaurului
nceputul 1918 presiuni pt. plecarea lui Ferdinand, se cere pacea
18 feb/3 martie 1918 pacea de la Brest-Litowsk (Rusia iese din
rzboi), ocuparea Ucrainei
26nov/9dec 1917- Romnia nu poate valorifica victoriile din 1917,
fiind obligata sa semneze armistiiul de la Focani
24apr/7mai 1918- pacea de la Bucureti ,Ion IC Bratianu
demisioneaz;
29 ian 1918 guvernul Al. Averescu
feb-mart 1918 Consiliul de Coroana alege pacea umilitoare
(supravieuirea ca stat) in dauna ocuprii complete
24 apr 1918 pacea ncheiata de Al. Marghiloman cu Puterile
Centrale la Bucureti: Dobrogea revenea Bulgariei, Austro-Ungaria

lua o parte din Carpai, Germania obinea monopol asupra industriei

(90ani); 137 000km2100 000 km2, 72% din populaie;
mai 1918-situatie favorabila Puterilor Centrale ,are loc contraofensiva
marealului Foch care a spart frontul de pe Somme in august 1918.
Sept 1918-trupele conduse de Sarrail de la Salonic au strpuns liniile
bulgare.
oct-nov 1918 guvernul lui C-tin Coanda proclama mobilizare
generala, iar Romnia reintra in rzboi, pacea de la Bucureti fiind
considerata nula si neavenita
29oct/11nov 1918 ncheierea rzboiului
18 nov /1 dec 1918 Ferdinand si regina Maria intra in Bucureti
(idealul de ntregire naionala)

MAREA UNIRE-CRONOLOGIE
Marile reforme.
Aciunile romanilor de dup rzboi, dispariia Imperiului arist si AustroUngar, afirmarea internaionala a autodeterminrii si principiul
nationalitatilor (diferit de la o provincie la alta, treptat, realist gndit)
nfptuirea unirii

Basarabia
martie/3 apr formarea Partidului Naional Moldovenesc (fruntea
miscarii pt. autonomie)
tendina de expansiune a Ucrainei intensificarea miscarii pt. autonomie
(vara lui 1917)
20-27 oct 1917 Congresul ostailor moldoveni, la Chiinu
proclama autonomia teritoriala si politica, instituie Sfatul Tarii ca
organ reprezentativ, condus de Consiliul de directori generali, in
frunte cu Ion Inculet
2/15 dec 1917 Sf Tarii proclama Republica Democrata
Moldoveneasca (autonomia), membra cu drepturi egale a RFR-ului
Destrmarea armatei ruse, agitaiile bolevice anarhie

 6 ian 1918-Consiliul de directori cere guvernului roman sa trimit

trupe; trupele romaneti trec Prutul si neutralizeaz armatele ruseti
bolevizate (10 ian) Rusia ntrerupe relaiile diplomatice cu
Romnia si confisca tezaurul transportat la Petrograd (13 ian)
24 ian/6 feb 1918 Sf Tarii hotaraste independenta Republicii
Democratice Moldoveneti
27 mart/9 aprilie 1918 Sfatul Tarii a hotrt prin majoritate de
voturi unirea cu Romnia, rezultatul comunicat preedintelui
Consiliului de Minitri, Al. Marghiloman
respectarea drepturilor minoritatilor, 2 reprezentani ai
Basarabiei vor intra in Consiliul de minitri roman, Basarabia
va trimite in Parlament un numr de reprezentani proporional
cu populaia alei prin vot universal, egal, direct, secret,
libertate personala, tiparului, cuvntului, credinei, adunrilor,
drepturi si libertati garantate prin constituie

Bucovina

18 feb 1918 semnarea pcii de la Brest-Litowsk Ucraina ridica

pretenii asupra teritoriului
toamna anului 1918-Bucovina era ameninata cu divizarea
3 oct 1918 manifestul lui Carol I privind organizare federalista a
Austro-Ungariei constituirea Consiliului Naional Roman (CNR)
de la Viena (9 oct 1918) care cere dreptul la autodeterminare si
secesiunea Bucovinei, dar deputaii ucraineni s-au opus deoarece
ridicau pretenii asupra N Bucovinei
14/27 oct 1918 la iniiativa lui Sextil Puscariu s-a convocat o
adunare la Cernui devenind Adunare Constituanta si hotrnd unirea
Bucovinei integrale cu celelalte provincii romaneti din imperiu
intr-un stat naional independent
Consiliul Naional (organ reprezentativ), Birou Executiv (condus
de Iancu Flondor)
Adunarea Ucraineana dorea integrarea N Bucovinei Consiliul Naional
solicita sprijinul armatei romane (22 oct), Guvernul aprobnd intrarea unei
divizii si informnd Guvernul austriac (23 oct)
22oct-Ziarul Glasul Bucovinei condus de Sextil Puscariu,exprima
intenia romanilor bucovineni ca mpreuna cu fraii notri din

Transilvania si din Ungaria ,cu care ne gsim in aceeai situaie , sa ne

plsmuim viitorul care ne convine noua in cadrul romnismului.
12 nov 1918 Consiliul Naional voteaz Legea fundamentala
provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei
15 /28nov 1918 Congresul General al Bucovinei voteaz in
unanimitate unirea cu Romnia (locuitorii germani si polonezi au
aderat la hotrre, dar nu si cei evrei si ucraineni)
18 dec 1918 printr-un decret-lege, Ferdinand consfinete unirea
Bucovinei cu Romnia

Transilvania
Micarea pt. autodeterminare a avut caracter popular mai accentuat
24 sept 1918 se formeaz la Paris Consiliul Naional pt. Unitatea
Romanilor (reprezentant al tuturor romanilor emigrai)
P.N.R. si P.S.D isi reiau activitatea 29 sept 1918 Declaraia de la Oradea
(enunarea dr. de autodeterminare) adresata Parlamentului Ungariei (a avut
valoare de independenta)
18 oct 1918 formarea la Budapesta a Consiliului Naional Roman
Central (C.N.R.C.) organ politic unic al romanilor din T., alctuit
din cate 6 membri din fiecare partid (centru de coordonare al miscarii
naionale din T.)
nov 1918 formarea dup modelul C.N.R.C. a consiliilor si grzilor
naionale locale (au preluat controlul politic si administrativ.)
5 nov 1918 manifestul Ctre popoarele lumii al C.N.R.C.-ului
demonstreaz ca unirea este voina naionala
7 nov a fost lansat manifestul Istoria ne cheam la fapte care
anuna convoca rea Adunrii Naionale de la Alba Iulia ,pentru data de
18nov/1dec. 1918.
9 nov C.N.R.C. cere guvernului ungar ntreaga putere de guvernare
13-14 nov tratativele de la Arad intre C.N.R.C. si guvernul ungar,
soldate cu eec
18 nov/1 dec Adunarea Naionala deschisa de Gh. Pop de Basesti, la
care au participat +100 000 oameni, a adoptat in unanimitate
declaraia privind unirea

 Marele Sfat Naional (for legislativ); a desemnat Consiliul Dirigent

(organ reprezentativ) prezidat de Iului Maniu
11 dec Ferdinand ratifica unirea printr-un decret

UNIFICAREA POLITICA SI
ADMINISTRATIVA
Urmrile unirii
137 000 km2 295 049 km2; situaie demografica noua (alte nationalitati)
71,9% romani
reformele adoptate in primul deceniu au schimbat sensibil structurile sociale
si politice
in perioada interbelica confruntarea dintre democraie si autoritarism,
integrarea noilor provincii intr-un stat modern
29 dec 1919 primul guvern al Romniei Mari ratifica unirea
provinciilor cu Romnia
4 apr 1920 decrete-lege pt. dizolvarea organelor regionale de
conducere din provincii integrare accelerata in stat
Legislaia economica
15 dec 1918 publicare decretului-lege privind exproprierea marilor
proprietati rurale din Vechiul Regat;
16 dec 1918 condiiile exproprierii;
1919 masuri pt. diminuarea efectelor ocupaiei strine, unificare
pieei interne, refacerea economiei
ian 1919 stampilarea bancnotelor care circulau paralel cu leul emis
de B.N.R.
ian-sept 1919 reforma agrara in Basarabia, Bucovina si Transilvania
toamna 1920 unificare monetara prin retragerea leilor emii de
germani, a coroanelor si rublelor
iulie 1921 Nicolae Titulescu iniiaz reforma financiara (impozit in
funcie de venit)
30 iul 1921 ncheierea reformei agrare pe ntreg teritoriul Romniei
Mari (exproprierea a 66% din suprafata arabila deinuta de moieri)

Legislaia electorala
Respectarea promisiunilor fcute in timpul rzboiului de Ferdinand :
30 iul 1917 modificarea articolelor 19, 56, 67 din Constituie pt. a
permite nfptuirea reformelor agrara si electorala; introducerea
votului universal
16 nov 1918 decret-lege ce anula votul cenzitar si-l introducea pe
cel universal pt. toi cetenii majori, in afara de femei, magistrai si
reprezentanii armatei
27 mart 1926 Legea primei electorale (afecteaz egalitatea votului)
Unificarea administrativa si judectoreasca
18 martie 1919 :decret-lege privind adoptarea calendarului gregorian
ncepnd de la 1 aprilie 1919(care a devenit 14 aprilie),stil nou.
29 martie 1923-publicarea Constituiei in Monitorul Oficial.
25 iun 1924 legea pt. org. judectoreasca judectorii, tribunale,
curi de apel, nalta Curte de Casaie. Judectorii erau inamovibili
(independenta justiiei)
26 iul 1924 legea pt. invatamantul primar unitar, obligatoriu,
gratuit, pe 7 ani
25 feb 1925 Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie
4 mai 1925 legea pt. org. Bisericii Ortodoxe pe ntreg teritoriul
14 iun 1925 legea administrativa unitati adminstrativ-teritoriale