Fișa nr.

„Perioada cuprinsă între 1711 (pentru Moldova), respectiv 1716 (pentru Țara Românească) și 1821
poartă numele în istoria Moldovei și Țării Românești de epoca fanarioților. Prin această denumire se
desemna în genere originea domnilor, mai toții din mahalaua Fanarului (farului), a Constantinopolului.

S-a considerat că ocuparea tronurilor Moldovei și a Țării Românești de către domnii de origine
grecească ar fi fost determinată de trădarea pământenilor- a lui Dimitrie Cantemir și Constantin
Brâncoveanu-, care ar fi făcut ca Poarta otomană să nu mai aibă încredere în domnii de țară”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

1. Identificați anii instalării domniilor fanariote în Moldova și Țara Românească ?

2. Menționați proveniența domnilor fanarioți?

3. Precizați secolul în care au domnit fanarioții în Țările Române.

Fișa nr. 2

„Ei nu au fost totuși numiți doar dintre greci, români, albanezi, bulgari au obținut și ei firmanul de
domnie din partea sultanului. Orientarea tot mai vizibilă de la sfârșitul secolului al XVII-lea a unora
dintre domnii- Șerban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Dimitrie
Cantemir (1710-1711) spre Imperiul Habsburgic sau Rusia a determinat Poarta otomană să ia măsuri de
a-și asigura conducători devotați în Țările Române, avant-posturi ale apărării Imperiului otoman.

Trimițănd pe tronul celor două țări românești domni fanarioți, Poarta otomană le încredința acestora
un rol diplomatic de seamă; ei aveau misiunea de observatori și de informatori ai Înaltei Porți, interesată
în obținerea de știri cu privire la mișcările care se petreceau în culisele diplomației Austriei și Rusiei”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

1. Menționați statutul Domnului în secolul al XVIII-lea.

2. Identificați misiunea domnilor fanarioți.

Fișa nr. 3

Citiți textul de mai jos:

„Poarta otomană urmărea ca, prin impunerea pe tronul Țării Românești și al Moldovei a unor domni
străini de interesele și aspirațiile poporului român, să integreze Principatele Române cât mai deplin în
sistemul economic și chiar administrativ otoman”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

• Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.

Fișa nr. 4

„ Deși mult știrbită, autonomia Țărilor Române s-a păstrat și în epoca fanariotă. Oastea Țărilor Române,
restrânsă ca număr și în unele perioade practic desființată- redusă la garda domnească și la mici unități,
care să asigure ordinea internă-, n-a intrat în structurile militare ale Imperiului otoman. Cele două țări și-
au păstrat organizarea lor internă.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

• Precizați trei caracteristici ale domniilor fanariote.

Fișa nr. 5

„Încălcând ahîd-name-urile („vechile tratate”, „înțelegerile”) cu Țările Române, Poarta otomană

dispunea tot mai mult de teritoriul Moldovei și Țării Românești, ca de un teritoriu al Imperiului otoman.

În 1718 prin pacea de la Passarowitz turcii au cedat pentru prima oară unei puteri străine- Austriei – o
parte din teritoriul statului Țara Românească, provincia din dreapta Oltului ( Oltenia), care a rămas sub
stăpânire austriacă până la Pacea de la Belgrad (1739). În 1775 turcii au cedat Austriei parte de nord a
Moldovei (Bucovina), iar în 1812, partea de est a Moldovei (Basarabia), deși- potrivit ahîd- name- urilor –
Imperiul otoman nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

• Desprindeți o caracteristică a domniilor fanariote.

• Menționați teritoriile pierdute de Țările Române în secolul al XVIII-lea.

Fișa nr. 6

„În epoca fanariotă s-a agravat dominația otomană. Obligațiile Țărilor Române au cunoscut proporții ce
depășeau uneori limita suportârii lor. Aceasta se datora atât caracterului prădalnic al stăpânirii otomane,
accentuat în condițiile adâncirii crizei în care se afla Imperiul însuși, cât și poftei de înavuțire rapidă a
clasei politice interne.

Sărăcind populația producătoare de bunuri prin numeroase dări și abuzuri, împiedicând punerea în
valoare a bogățiilor țării, frânând dezvoltarea producției de mărfuri și cu ea ridicarea negustorimii locale,
dominația otomană în forma agravantă a regimului turco- fanariot, se dovedea tot mai mult o stavilă în
calea progresului economic, social și cultural.

Haraciul la care erau obligate Țările Române a cunoscut o permanentă creștere, la fel și peșcheșurile.
Aceasta făcea ca numai o mică parte din veniturile Țărilor Române să poată fi folosită pentru nevoile
interne; cea mai mare parte se îndrepta spre capitala Imperiului otoman.

Numirea domnului în scaun se făcea în schimbul unei mari sume de bani, domnul fiind numit de obicei
pe trei ani. Unii domni ajungeau să cârmuiască chiar cinci ani, alții de-abia 2 sau 3 luni. În fiecare an,
domnul trebuia să- și reînnoiască domnia, plătind o taxă, mucarerul”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

• Prezentați obligațiile domnilor fanarioți față de Poarta otomană.

Fișa nr. 7

„ Schimbările care se produceau în regimul proprietății, ca și în sistemul de organizare statală și

administrativă au determinat creșterea preocupării pentru întocmirea și editarea unor coduri de legi:
Pravilniceasca condică din 1780 și Legiuirea Caragea (1818) în Țara Românească, Sobornicescul hrisov
din 1785 al lui Alexandru C. Mavrocordat și Codul Calimach (1816-1817) în Moldova au însemnat pași
importanți pe cale modernizării legiuirilor, a tendinței de separare a justiției de administrație”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

•Identificați trăsăturile pozitive ale domniilor fanariote. Exemplificați.

Fișa nr. 8

„Potrivit unui memoriu din 1772 al boierilor munteni cheltuielile pricinuite de dominația otomană Țării
Românești erau în preajma războiului ruso-turc din 1768- 1774 de aproape 2.000.000 lei anual.(...) În
timpul Congresului de la Focșani (27 iulie – 24 august 1772) delegațiile de boieri din Țara Românească și
Moldova au prezentat împuterniciților Rusiei, Austriei și Prusiei memorii referitoare la „capitulațiile”
Principatelor Române cu Poarta Otomană; erau descrise legăturile politice și economice între părți, fiind
menționate tratatele care au fixat obligațiile reciproce; se arăta modul în care clauzele acestor tratate au
fost violate de otomani”.

(Ștefan Ștefănescu, Istoria românilor în sec. al XVIII-lea)

• Identificați acțiunile întreprinse de boierimea pământeană pentru recâștigarea puterii politice.

• Desprindeți din text înțelesul termenului „ capitulații”.