Reformele Mavrocordatilor in perioada medievala

Reformele domnitorilor fanarioţi din ŢaraRomânească Prin sintagma

„secol fanariot” se delimitează perioada cuprinsă între anii1711 (pentru
Moldova), respectiv 1716 (pentru Ţara Românească), dată la careau fost
instalaţi în Ţările Române domnii fanarioţi şi până în anul 1822, anul
încare domniile fanariote au fost înlocuite cu domniile pământene.
Formula„secol fanariot” nu are conotaţii politice, deoarece secolul al
XVIII-lea a fostdoar o parte a unei lungi perioade de integrare economică
şi politică a ŢărilorRomâne la periferia lumii otomane. Fanarioţii sau
grecii fanarioţi erau membrii familiilor aristocraticegreceşti care locuiau
în cartierul Fanar. Acesta era principalul cartier alConstantinopolului
(astăzi Istambul), unde se afla şi sediul PatriarhieiEcumenice a
Constantinopolului. Fanarioţii fie dominau administraţia Patriarhieica
demnitari al Porţii Otomane fie erau dregători sau domni ai
ŢărilorRomâneşti sau ai Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVIII-
lea a începutprocesul de modernizare a societăţii româneşti, acest fapt
fiind înţeles deromâni ca o aliniere la tipul de civilizaţie europeană. În
timpul domniilorfanariote a debutat modernizarea prin reforme ale
statului şi a instituţiilor sale,a structurilor sociale, a învăţământului.
Reformismul nu caracterizează întregsecolul fanariot, însă au existat şi
câţiva domnitori care au introdus acestereforme"

https://ro.scribd.com/doc/38498208/Reformele-domnitorilor-fanario
%C5%A3i-din-%C5%A2ara-Romaneasc%C4%83

https://ro.historylapse.org/tarile-romane-la-inceputul-modernitatii-
secolul-fanariot
Reformele domnilor fanarioți au schimbat înfățișarea societății în
Moldova și Țara Românească. Secolul fanariot a fost socotit și „secolul
reformelor” deoarece a premers modernizarea rapidă a societății
românești. Debutul reformelor l-a făcut primul domn fanariot, Nicolae
Mavrocordat. Remarcabil om de cultură, s-a dovedit atent la
problematica timpului și un bun cunoscător al literaturii europene a
vremii, inclusiv a celei politice.
 https://m.moldovenii.md/md/section/229
Istoria medievala a romanilor partea I-Prof. univ. dr. Ion TODERA
ŞCU
Umaniștii italieni au folosit pentru prima oară in a doua jumătate a secolului al –XV-
lea expresia Ev Mediu, adică ,,timpul de mijloc” pentru a desemna perioada
intermediară între epoca veche și epoca noua sau modernă. Istoricii împart evul mediu
în trei perioade: feudalismul timpuriu; feudalismul dezvoltat şi perioada de
descompunere a feudalismului.
Evul mediu constituie în istoria noastră o durată lungă, de aproximativ un mileniu,
pentru care se mai folosesc şi denumirile de orânduire feudală , feudalism, epocă
medievală . Raportat la cele trei etape istorice ale evului mediu, din perspectiva istoriei
statului şi dreptului românesc există următoarea periodizare:
1. Perioada obştei săteşti şi a normelor sale de conduită (271/275 – sec. VIII d. Hr.)
2. Perioada ţărilor şi a legii ţării în feudalismul timpuriu (sec. IX- XIV d. Hr.)
3. Perioada statelor româneşti şi a dreptului în feudalismul dezvoltat (sec. XIV- 1821)

Cea de a treia perioada a fost marcata de epoca domniior fanariote, cele două luând sfârșit in
același an 1821. Instaurarea regimului fanariot a avut loc dupa plecarea lui Dm. Cantemir şi
a curţii sale în Rusia, când Poarta numeşte, fără a mai consulta părerea sfatului domnesc,
domni în scaunul Moldovei si al Țării Românești. Mai mult: Poarta nu mai permite la tronul
Moldovei si al Țării Românești domni pământeni, adică localnici. Noii domnitori erau
recrutaţi din cartierul Fanar al Istanbulului, de aici şi caracterizarea fanariot al noului regim
instaurat de otomani în Moldova si Țara Românească. În această epocă societatatea
românească a cunoscut clar un regres in evoluția ei , întrucât crește exploatarea otomană
caracterizată prin sporirea cantităţii de bani,grîu,lemn,animale livrate Porţii;venalitatea
întreţinea astfel corupţia şi abuzul. Domnii fanarioţi se supuneau Porţii însă aceştia propun
clasei conducătoare un nou model politic ce se baza doar pe interesele private în detrimentul
intereselor statului. Deși au fost limitate multe domenii ,iar majoritatea domnilor ce ajungeau
la conducerea Țărilor Române își promovau doar propriile interese au existat și câțiva
fanarioți care prin intermediul reformelor pe care le-au inrodus au contribuit la dezvoltatea
societății.

Reformele domnilor fanarioți au schimbat înfățișarea societății în Moldova și Țara

Românească. Secolul fanariot a fost socotit și „secolul reformelor” deoarece a premers
modernizarea rapidă a societății românești. Debutul reformelor l-a făcut primul domn fanariot,
Nicolae Mavrocordat. Remarcabil om de cultură, s-a dovedit atent la problematica timpului și
un bun cunoscător al literaturii europene a vremii, inclusiv a celei politice.

http://istoria.md/articol/89/Nicolae_Mavrocordat,_domn_al_Moldovei

https://ro.historylapse.org/tarile-romane-la-inceputul-modernitatii-secolul-fanariot
https://www.descopera.ro/istorie/14954512-nicolae-mavrocordat-domnul-iluminat-care-a-
pus-la-punct-boierii-si-a-reformat-moldova

https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/reformele-drastice-mavrocordat-domnitorul-i-a-lecuit-
boieri-abuzuri-le-a-faramat-averile-1_55ebfb64f5eaafab2c4fb829/index.html

https://uzp.org.ro/12684/marele-hrisov-al-lui-constantin-mavrocordat/