INSTITUTIA PRESEDINTELUI ROMANIEI

SEFUL DE STAT. FUNCTIILE

Peste tot in lume, seful de stat are o atributie de reprezentare a tarii sale in raporturile
internationale. Chiar daca atributiile sefului statului in materializarea functiilor sau functiei difera de
la o tara la alta, functia de reprezentare revine sefului statului.

Exemplu relevant in exercitarea acestei functii este cel al acreditarii reprezentantilor diplomatici care
sunt vazuti ca purtatori ai mesajelor sefului statului.

O alta prerogativa a sefului statului din prisma acestei functii este acea de a incheia tratate
internationale la nivel de stat in numele tarii sale si de a participa la reuniunile internationale.

Tot prin prisma acestei functii, seful statului poate acorda in numele tarii sale titlul de onoare si
decoratii.

Functia de aparare a independentei nationale si a integritatii teritoriale a tarii difera de la un stat la

altul.

Spre exemplu: in SUA, unde presedintele este si seful statului si seful guvernului, acesta are un rol
major in aparare independentei nationale si a integritatii teritoriale a tarii. In alte state (Anglia,
Suedia, Japonia, Spania) seful statului are un rol simbolic in exercitarea acestei functii.

ATRIBUTIILE SEFULUI STATULUI

Acestea sunt cele prin care se materializeaza functiile pe care acesta le are de indeplinit intr-un stat.

O analiza comparativa a sistemelor constitutionale releva ca, in statele in care seful statului este ales
de catre popor (SUA, Romania, Franta, China), atributiile sefului statului sunt sporite. Dimpotriva, in
statele in care seful statului este ales de catre Parlament (Germania, Italia, Grecia, Ungaria),
atributiile acestuia sunt mult diminuate.

O analiza sintetica a atributiilor sefilor statelor in lume ne releva ca acestia au trei categorii de
atributii:

A) Atributii in materie de aparare a tarii (declara stare de razboi, incheie pace, proclama starea
de asediu sau de urgenta, acorda grade militare)
B) Atributii in materie de politica externa (infiinteaza misiuni diplomatice, acrediteaza
reprezentantii diplomatici, incheie si semneaza tratate)
C) Atributii privind organizarea si functionarea statului (numeste diverse functii publice,
promulga legi, prezideaza sedintele anumitor autoritati, acorda gratierea individuala)

PRESEDINTELE ROMANIEI

Este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat pentru un mandat de 5 ani. Este
declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur majoritatea de votului a persoanelor care au
votat. Validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte este realizata de CCR.
Exercitarea mandatului incepe de la data depunerii juramantului de credinta.

FUNCTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI

1) Reprezentarea statului- presedintele reprezinta statul atat in plan intern, cat si in plan extern.
Acesta personifica autoritatea statala si intreaga natiune de la care ii deriva puterea, lucru
firesc avand in vedere modalitatea in care este ales acesta.
In plan intern functia se materializeaza prin:
- Confera titlul de onoare si decoratii
- Acorda grade militare
- Numeste in anumite functii publice (3 judecatori pentru CCR)

In plan extern:

- Incheie in numele Romaniei tratate internationale

- Infiinteaza, desfiinteaza sau schimba rangul misiunilor diplomatice
- Acrediteaza reprezentantii diplomatici in diverse state
In practica constitutionala a ultimilor ani, problema ridicata a fost acea de a se stabili cine
reprezinta statul roman la reuniunile consiliului Europei. CCR, cu ocazia solutionarii unui
conflict juridic de natura constitutionala dintre presedinte si primul ministru, a stabilit ca la
nivelui Consiliului European reprezentarea este la nivel de stat, astfel ca din interpretarea art.
80 din Constitutie, reprezentarea revine presedintelui.
Tot in practica constitutionala au reprezentat discutii si reprezentari referitoare la redactarea
textului de lege cuprins in codul de procedura civila, privitor la investirea cu formula
executorie. Potrivit textului, art. 269 din vechiul cod, respectiv art. 665, alin. 7 din noul cod
de procedura civila, investirea cu formula executorie implica urmatoarea formulare:” noi,
presedintele Romaniei dam imputernicire....”
CCR-ul, prin doua decizii din 1999, a statuat ca nu exista un conflict juridic de natura
constitutionala intre Presedinte si autoritatea judecatoreasca, ordinul dat de presedinte
avand semnificatia colaborarii puterilor statului la aplicarea Constitutiei si a legilor, ceea ce
nu infrange principiul constitutional al separatiei puterilor.
2) Garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. Aceasta functie
fundamenteaza si unele din atributiile presedintelui in domeniul apararii, al politicii externe
sau in ceea ce priveste luarea unor masuri exceptionala, atributii reglementate prin art. 91,
93 din Constitutie
3) Medierea intre puterile statului, precum si intre stat si societate pentru a veghea la
respectarea Constitutie si la buna functionarea a autoritatilor publice. Pentru realizarea
acestei functii, legea fundamentala consacra si parghiile necesare de care presedintele se
poate folosii:
- Poate consulta Guvernul
- Poate adresa mesaje Parlamentului cu privire la probleme importante ale tarii
- Poate participa la sedintele Guvernului in cazul in care se dezbat probleme de interes
national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si la
cererea primului ministru si in alte situatii
In jurisprundenta sa, CCR a stabilit ca prerogative constitutionale, ca si legitimarea
democratica pe cate i-o confera presedintelui alegerea sa de catre popor ii impui acestuia sa
aiba un rol activiy, prezenta sa in viata publica neputand fiind rezumata la un exercitiu
simbolic si protocolar.
Tot CCR a statuat ca presedintele nu trebuie sa astepte aparitia unui conflict pentru
solutionarea acestuia, ci mai degraba sa previna aparitia unor situatii conflictuale.
 Presedintele vegheaza la respectarea constitutiei. Vegherea la respectarea Constitutiei nu
inseamna ca presedintele este si garantul suprematiei Constitutiei, deoarece garantul
suprematiei Constitutiei este CCR (art. 142, alin.1)
4) Garantarea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania fata de Uniunea Europeana.
Aderarea Romaniei la UE a implicat racordarea legislatiei nationale la cea comunitara.
Indeplinirea obligatiilor generate de aderarea la UE nu se rezuma insa doar la alinierea
legislativa, ci implica si aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii.
In acest sens, prin art. 148, alin. 4 din Constitutie, se dispune expres.
Garantii institutionali ai respectarii obligatiilor aderarii sunt reprezentati din cele 3 puteri ale
statului, respectiv: Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatile judecatoresti.

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI (art. 91, 94)

1) Atributiile Presedintelui in raport cu Parlamentul:

A) Atributii privind legiferarea. Din aceasta perspectiva, in temeiul art. 77, Presedintele
promulga legile si poate sa ceara Parlamentului o singura data reexaminarea legii
inainte de promulgare.
B) Atributii privind activitatea camerelor Parlamentului. Avem in vedere convocarea
camerelor in prima sesiune de dupa alegeri (art. 63, alin. 3) si atributia de a cere
presedintilor camerelor convocarea in sesiune extraordinara.
C) Atributii prind apararea tarii si asigurarea ordinii publice. Avem in vedere in special
declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate cu aprobarea prealabila a
Parlamentului, luarea masurilor de instituire a starii de asediu sau de urgenta cu
incunvintarea Parlamentului, propunea directorilor serviciilor de informatii in
vederea numirilor de catre Parlament.

2) Atributiile in raportului cu autoritatea judecatoreasca:

In raport cu instantele judecatoresti:
A) Numirea judecatorilor inamobibili se face in temeiul legii 303/2004 privind statului
judecatorilor si procurorilor si a legii 317/2004 privind Consilul Superior al
Magistraturii de catre Predinte la aprobarea CSM
B) Cu privire la judecatorii stagiari, numirea si revocarea se face de catre Presedinte, iar
prin efectul numirii, judecatorii devini inamovibili
C) Tot prin temeiul acestei functii, presedintele, la propunerea Ministrului de Justitie,
numeste in functie pe o perioada de 3 ani pe magistratul de legatura si pe asistentul
acestuia la Eurojust. Numirea si revocarea nu se comtrasemneaza.

Acordarea gratierii individuale (art. 104):

Aceasta este apanajul exclusiv al Presedintelui care nu are obligatia sa isi motiveze masura.
Gratierea individuala, asa cum este reglementata, este un act intuitio persone atat din
perspectiva emitentului, fiind vorba de o manifestare unilatetala de vointa a Presedintelui,
cat si din perspectiva beneficiarului, situatia persoanala a acestuia fiind un element hotarator
in emiterea decretului de gratiere individuala.