Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
corinaradu.ro
În primul mileniu al erei creștine, poporul român a evoluat între „Noua Romă„ (Imperiul
Bizantin) și populațiile migratoare. În ceea ce privește Țara Românească și Moldova, acestea
vor evolua sub influența Imperiului Bizantin care le va oferi un model de structuri de stat și de
civilizație. Sfera de influență va fi împărțită între marile imperii din perioada medievală –
Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei și Imperiul Otoman.
Formațiunile prestatale românești reprezintă regiunile istorice care au existat în România
înainte de formarea statului modern român. Aceste formațiuni prestatale au apărut în perioada
medievală, în timpul domniilor locale și a feudalismului, fiind influențate de cultura, istoria și
geografia regiunii respective. După evenimentul din anul 271 când Împăratul Aurelian decide
retragerea armatei și a administrației din Dacia Romană, structurile statelor medievale
românești sunt puțin cunoscute. Totuși, unele surse istorice menționează existența unor
comunități organizate sub forma unor obști sătești, de tip rural, moștenite încă din timpul
dacilor și ai romanilor, în care populația se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor. Din
cauza atacurilor popoarelor migratoare(tătari, pecenegi, uzi, cumani) și a expansiunii regatului
Maghiar, Imperiului Bizantin sau a Hoardei de Aur, aceste obști s-au unit pentru a-și apăra
teritoriul, formându-se astfel cnezatele conduse de cnezi, care la rândul lor s-au unificat și au
format voievodatele conduse, bineînțeles, de voievozi. Prin urmare, autonomiile locale au luat
naștere datorită unirii obștilor sătești, acestea fiind atestate încă din secolul al IX-lea, în
Transilvania. Totodată, în secolul al XI-lea un alt document istoric din spațiul intracarpatic
denumit “Legenda Sfântului Gerard“ menționează existența a două autonomii locale,
Voievodatul lui Gyula din centrul Transilvaniei cu capitala la Bălgrad (Alba-Iulia) și Ahtum
cu centrul la Morisena. Aceste voievodate se aflau în conflict cu regalitatea maghiară, pierzând
în cele din urmă bătălia. În sudul Carpaților, în Țara Românească, primele mențiuni/autonomii
locale legate de constituirea statului se regăsesc în documentul istoric „Diploma Cavalerilor
Ioaniți” din 1247. Astfel, sunt precizate cinci autonomii locale, însă trei dintre acestea au fost
: cnezatul lui Ioan, Farcaș și voievodatului lui Litovoi, care au încercat să reziste atacurilor
Ungariei, însă au fost înfrânți. Astfel, asemănarea dintre aceste autonomii locale este dată de
faptul că au încercat să reziste în fața expansiunii regatului maghiar care dorea cucerirea
Bac de 10 Corina Radu
corinaradu.ro
Bac de 10 Corina Radu
corinaradu.ro