Elaborati in aproximativ doua pagini, un eseu despre autonomii locale si

institutii centrale in saptiul romanesc medieval, avand in vedere:

-precizarea a doua asemanari si a doua deosebiri intre procesele de

constituire a statelor romanesti extracarpatice:

Doua asemanari intre procesele de constituire a Tarii Romanesti si a Moldovei sunt:

descalecatul, care este una dintre principalele asemanari, si obtinerea independentei
fata de Ungaria. Doua deosebiri intre procesele de constituire a Tarii Romanesti si a
Moldovei sunt: unificarea formatiunilor politice romanesti la inceputul secolului XIV, in
jurul voievodului Basarab1, in timp ce Bogdan, voievod din Maramures, realizeaza
statul medieval Moldova, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. O alta deosebire
este faptul ca, in Tara Romaneasca descalecatul se bazeaza doar pe traditia istorica,
pe cand in Moldova, descalecatul este confirmat de izvoarele istorice.

-mentionarea a doua autonomii locale din spatiul sud-carpatic

Se stie ca in secolul IX existau niște formatiuni politice prestatale numite cnezate

voievodate sau țări alcătuite din mai multe sate sau unii unde obști. Conducătorii
acestor teritorii autonome cnezi sau voievozi erau fie români fie migratori dar
populația era majoritar românească.
Primele informații despre organizarea politică de la sud de Carpați le cunoaștem din
Diploma cavalerilor Ioaniți din 1247 un document prin care regele Ungariei Bela al
patrulea dăruiește niște teritorii unui ordin de cavaleri cruciați Ioaniți aici sunt
menționate câteva formațiuni prestatale ale românilor: țara Severinului, voievodatele
lui Litovoi și Seneslau În nordul Olteniei și respectiv nordul Munteniei.

-Prezentarea unui fapt istoric, care potrivit tradiției, a contribuit la

constituirea statului medieval în secolul al XIII-lea

Un fapt istoric care potrivit tradiției istorice a contribuit la constituirea statului

medieval în secolul al XIII-lea este reprezentat de castigarea independentei si
extinderea statului.
in 1330, regele Ungariei, Carol Robert, considera ca voievodul roman nu si-a
indeplinit obligatiile de vasalitate fata de el, asa ca organizeaza o expeditie militara
care sa cucereasca Tara Romaneasca.
Basarab evita o lupta decisiva si ii atrage pe maghiari in interiorul tarii si ii ataca prin
surprindete pe maghiari intr o trecatoare foarte ingusta din munti. Batalia de la
Posada, cum a fost numita de catre istorici, a insemnat obtinerea independentei
Tarii Romanesti fata de Ungaria.
-formularea unui punct de vedere referitor la importanța creării
instituțiilor centralizate în spațiul romanesc medieval și susținerea sa
printr-un argument istoric.

Potrivit istoricilor, institutiile centralizate in spatiul romanesc medieval aveau o importanta

deosebita in exercitarea atributiilor pe intreg cuprinsul tarii: Domnia, Sfatul Domnesc,
Adunarea Tarii, Armata, Biserica
Domnia era principala institutie a statului, fiind condusa de domnitor, care era si mare
voievod ( mare comandant militar). Atributiile domnitorului aratau ca el hotara in toate
domeniile: in politica externa si interna, in legislatie, administratir, probleme judecatoresti etc.
Declara razboi si incheia tratate, era comandant superm al armatei, facea legile, batea
moneda, fixa impozite si biruri, conducea administratia, numea functionarii si dregatorii,
acorda privilegii, era judecator suprem. Documentele emise de domnitor erau numite
hrisoave domnesti si erau valabile si sub urmasii sai, daca acestia nu emiteau hrisoave cu
alt continut.