ara Romneasc

Factori interni: existenta autonomiilor locale care, amenintate sa dispara in fata pericolului ungar si bizantin, au reactionat si, in efortul lor de aparare, s-au unificat formand state medievale. n spaiul romnesc sud carpatic, documentul care atest existena autonomiilor locale i caracteristicile eseniale ale acestora este Diploma cavalerilor ioanii (1247). Sunt menionate cinci formaiuni prestatale: - ara Severinului; - cnezatele lui Ioan i Farca; - voievodatele lui Litovoi i Seneslau. Unele dintre acestea au fost anexate de maghiari (cnezatele lui Ioan i Farca), altele erau dependente de regatul Ungariei (voievodatele lui Litovoi i Seneslau). Factori externi: criza dinastica din Ungaria: in 1301 moare ultimul rege arpadian, Andrei al III-lea, si incep luptele pentru tron. In 1308 se instaureaza ca rege Carol Robert de Anjou. Un alt factor: decaderea Hoardei de Aur(stat mongol aparut dupa dezmembrarea Imperiului Mongol, ocupa marea partea a Rusiei europene) datorita ridicarii cnezatelor rusesti si a presiunii mongolilor din Asia Centrala. n procesul de unificare vor fi parcurse mai multe etape. 1. O prim etap se leag de numele lui Litovoi, care refuz plata tributului ctre Ungaria. n btlia ce va avea loc pe la 1277-1279, Litovoi moare, iar fratele su Brbat este luat prizonier. Se rscumpr i va accepta suveranitatea maghiar. La formarea rii Romneti au contribuit i romnii din Transilvania. Tradiia istoric vorbete despre desclecatul lui Negru vod din Fgra (1291). Anihilarea autonomiei rii Fgraului de ctre regalitatea maghiar l determin pe Negru vod s treac la sud de Carpai, ntemeind ara Romneasc, cu reedina la Cmpulung. Potrivit lui Gheorghe Brtianu, desclecatul lui Negru vod a fost nsoit de ntemeierea rii, adic de unificarea cnezatelor i voievodatelor. 2. Desvrirea unificrii teritoriale se produce n timpul lui Basarab I, 1310-1352. Acesta intr n conflict cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou deoarece anexase Banatul de Severin. Regele ungar atac ara Romneasc. Btlia se d la Posada (reflectat n Cronica pictat de la Viena) intre 9-12.11.1330, intr-o trecatoare ingusta, i este ctigat de Basarab. Victoria consacra independena rii Romneti, stat numit in majoritatea documentelor Valahia iar in cele bizantine Ungrovlahia( adica Valahia de langa Ungaria). Capitala a fost la Campulung Statul se va consolida sub urmaii lui Basarab: Nicolae Alexandru(1352-1364): fiul lui Basarab I, n 1359, i ia ditlul de domn autocrat, nfiineaz Mitropolia Ortodoxa, la Arge, dependenta de patriarhia de la Constantinopol; Vlatislav Vlaicu (1364-1377): respinge aciunile Ungariei; n 1370 nfiineaz o mitropolie la Severin; bate moned proprie, muta capitala la Arges.

Moldova
Se formeaza in acelasi context politic intern si extern favorabil. i pentru acest spaiu izvoarele istorice atest prezena unor formaiuni politice prestatale: - ara Brodnicilor; - ara Bolohovenilor; - ara Volohilor, Tara Sepeninului, Codrul Orheiului Toate acestea sunt legate de drumul comercial ce pleca din Liov si ajungea in Chilia si Cetatea Alba. 1. ntr-o prim etap, plasata intre 1352- 1353, regalitatea maghiar organizeaz expediii de alungare a ttarilor. La jumtatea secolului 14, n urma unei astfel de expediii, ttarii sunt alungai i pentru a mpiedica revenirea lor se organizeaz o marc (provincie de grani cu rol de aprare), in nord-vest, intre Campulung Moldovenesc si Vrancea, cu reedina la Baia. La conducerea acesteia se afla Drago (primul desclecat), voievod din Maramures, care recunoaste suzeranitatea maghiara. Aceasta marca se numea Moldova, probabil de la raul Moldova( al carui nume poate sa vina de la molid, copac aflat pe ambele maluri ale raului). 2. A doua etap este legat de numele lui Bogdan, un voievod din Maramure. n faa presiunilor maghiarilor, acesta trece Carpaii i-i nltur pe urmaii lui Drago (Balc i Sas) supui coroanei maghiare, intre 1359-1365. Motivul a fost, se pare, politica de catolicizare dusa de urmasii lui Dragos, care i-a nemultumit pe localnici. ncercrile regelui Ludovic de Anjou de a-l nltura pe Bogdan nu au succes. Cronoca lui Ioan de la Tarnave (Cronica domniei lui Ludovic) semnaleaza esecul expeditiilor intreprinse de regele Ungariei si obtinerea independentei statului. Unificarea deplina si consolidarea statului se vor realiza sub urmaii lui Bogdan(13591365): Latcu I, Petru Muat (1376?-1391): bate moned proprie; nfiineaz o Mitropolia Moldovei, la Suceava, in 1386-1387; inaugureaz tradiia depunerii jurmntului de credin ctre regele Poloniei; Roman I (1392-1394): desvrirea teritorial se realizeaz n timpul su, intitulndu-se stpnitor a toat ara Moldovei, de la munte pn la mare.

Institutii centrale in spatiul romanesc Dupa constituire, regimul politic al statelor medievale romanesti a evoluat spre monarhia de tip feudal, in care domnul avea puteri sporite. Constiutirea Moldovei si a Tarii Romanesti ca state medivale a reprezentat si un process de centralizare politica prin transferul de putere din partea cnezilor si juzilor catre un conducator ales numit mare voievod. A) Domnia Domnia reprezenta instituia central. Atributiile domnului au fost limitate de drepturile si privilegiile boierimii mari, care participa la guvernarea tarii, si de obiceiul tarii, legea tarii. Pentru a asigura succesiunea la domnie i a mpiedica disputele pentru tron, domnitorul i asocia fiul la domnie Atribuiile domnitorului erau: - Avea drept de preemiune asupra ntregului fond funciar (dominium eminens); - Conducea administraia dispunnd de un aparat centralizat n care un rol important l juca spaiul domnesc; - atributii legislative: emitea hrisoave si atributii executive: numea pe marii dregatori; - Elabora politica extern i intern mpreun cu sfatul domnesc; - Avea dreptul de a bate moned; - Declara rzboi, ncheia pace, tratate internaionale; - Avea drept de confiscare a proprietii boiereti i de aplicare a pedepsei cu moartea pentru cei vinovai de trdare (hiclenie); - Convoca oastea cea mare; era comandant suprem al armatei; - Reprezenta instana suprem de judecat (era judecator suprem). Titulatura domnului: n documente domnitorul apare cu titulatura de mare voievod i domn. Calitatea de voievod nsemna c era eful armatei. Domn (dominus) nsemna c era stpnul rii i al supuilor. - titlul de domn a conservat semnificatia de dominus(reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, putere absoluta) atribuit imparatilor romani dupa instaurarea Domniatului (284) dar si pe cea de autokrator( sef militar) atribuit imparatilor bizantini - introducerea in titulatura domnului a particulei Io, prescurtare de la Ioannes (=cel ale de Dumnezeu) subliniaza puterea divina a domnului. - aceste puteri puteau fi dobandite de domn prin ungerea cu mir in cadrul ceremoniei religioase de incoronare. Succesiunea la tron: se baza pe sistemul ereditar-electiv, intemeiat pe drepturile ereditare ale familiei domnitoare, dar si pe dreptul de a alege al boierilor; dupa instaurarea regimului fanariot domnii sunt numiti de Poarta pe 3 ani si reconfirmati anual. Evoluia instituiei pn la sfritul secolului 16 Instituia central evolueaz n condiiile raporturilor cu categoria privilegiat. Domnii puteau confisca proprietatea boierilor care unelteau s-au trdau i puteau aplica pedeapsa cu moartea.

n acest context putem aminti domn precum Vlad epe, tefan cel mare care au reuit s ntreasc autoritatea domniei n raport cu marea boierime. Atunci cnd dominaia otoman se accentueaz ncepe s se restrng autoritatea domnilor, iar boierii ncep s exercite o tutel asupra domnului. Acetia controleaz viaa politic susinnd candidaturi la tron sau semnnd nelegeri cu suverani cretin i chiar cu otomani. Evoluia instituiei centrale n secolele XVII, XVIII Eecul lui Mihai Viteazu de restabilire a autoritii domneti avea s anune schimbarea raportului ntre domnie i boieri n favoarea boierilor. Profit otomani care i impun controlul asupra domniei. Turcii instaureaz n secolul al XVIII-lea regimul fanariot nlocuind domnul pmntean cu unul adus dintr-un cartier al Istambulului (fanar). n acest context domnia i pierde nu numai caracterul pmntean ci i poziia, cci domnul este considerat un alt dregtor al imperiului otoman putnd fi schimbat sau numit n funcie de interese. Durata domniei este scurt, este limitat accesul boierilor pmnteni n instituiile statului. Acetia grupai n partid naional vor aciona la revenirea domnilor pmnteni. B) Biserica A jucat un rol important n societatea medieval romneasc. Infiinarea mitropoliei romneti la Arge n 1359 (de ctre Nicolae Alexandru), la Severin 1370 (Vladislav Vlaicu) i recunoaterea mitropoliei de la Suceava de ctre patriarhia de la Constantinopol a dat legitimitate bisericii ortodoxe romne. Organizarea bisericii continu i n perioada urmtoare cnd se nfiineaz i alte eparhii n Moldova i n ara Romneasc (episcopia Romanului, Rduiului; pentru ara Romneasc episcopia Raului, Buzului) Biserica din ara Romneasc i Moldova i-a exercitat influena i asupra altor teritori. n secolul 14 mitropolitul rii Romneti primete titlul de exarh: al ntregii Ungarii i a plaiurilor ceea ce i conferea autoritatea asupra ortodocilor din regatul Ungariei. Mitropolitul era ntiul sfetnic al domnului, l ncorona pe domn, era al doilea demnitar n stat, lociitor al domnului n caz de vacan a tronului, membru marcant al sfatului domnesc, asista la scaunul de judecat al domnului. Mitropolitul era subordonat instituiei centrale putnd fid at jos de domnitor. O serie de domnitori au susinut biserica i au susinut dezvoltarea vieii monarhale. C) Sfatul domnesc Era alcatuit initial din marii stapani de domenii, dar apoi locul acestora e luat de dregatori. Atributii: asistau pe domn la scaunul de judecata, participau la incheierea tratatelor cu statele vecine; Principalii dregatori erau: marele vornic (prerogative judecatoresti), marele vistier (gestiona vistieria domniei), marele postelnic (se ocupa de activitatea diplomatica, primirea solilor), spatarul (in Tara Romaneasca) si hatmanul (in Moldova) cu astributii militare. Incepand cu secolul al XVI-lea, o data cu accentuarea dependentei Tarilor Romane de Poarta, Statul domnesc a fost numit cu termenul turcesc de divan.