CAPITOLUL 2 – PARTEA I

Test 1 2010

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Potrivit Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, voievodatul situat în nord-vestul Munteniei, era condus de către:
a) Litovoi; b) Seneslau; c) Farcaş; d) Ioan.
2. În ultimul deceniu al secolului al XIII-lea, încercând rezolvarea crizei politice din Ungaria, ultimul rege arpadian a anulat
autonomia:
a) Făgăraşului; b) Haţegului; c) Maramureşului; d) Bârsei.
3. Condiţie externă nefavorabilă proclamării independenţei statului medieval Moldova în timpul lui Dragoş:
a) expansiunea ruşilor din cnezatul Halici; b) marile campanii antitătăreşti conduse de Ludovic I
de Anjou;
c) retragerea bizantinilor de la gurile Dunării; d) declinul Hanatului Hoardei de Aur.
4. Termen folosit de cronicari pentru a descrie formarea statelor medievale româneşti, aşezarea statornică într-un loc, întemeierea:
a) asimilare; b) descălecat; c) etnogeneză; d) sincretism.
5. Voievodatul lui Glad avea cetatea principală la:
a) Biharea; b) Zalău; c) Cuvin; d)
Sătmar.
6. Formaţiunea politică condusă de jupan Dimitrie este menţionată:
a) într-o inscripţie de la Mircea Vodă; b) intr-o inscripţie din complexul Basarabi;
c) în Alexiada; d) în cronici bizantine.
7. Izvorul istoric care relatează înfrângerea armatei maghiare de către oastea lui Basarab în 1330:
a) Diploma cavalerilor ioaniţi; b) Cronica pictată de la Viena; c) Legenda Sfântului Gerard; d) Cronica lui loan de
Târnave.
8. Domnitorul Moldovei, care a inaugurat tradiţia bunelor relaţii cu Polonia pentru a contrabalansa pericolul reprezentat de Ungaria:
a) Petru I Muşat; b) Bogdan I; c) Alexandru cel Bun; d) Roman I.
9. Mitropolia de la Curtea de Argeş a fost înfiinţată în anul:
a) 1330; b) 1365; c) 1359; d) 1395.
10. Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sub conducerea iui:
a) Dobrotici; b) Manuel I Comnenul; c) Ioniţă cel Frumos; d) Ioan Asan al II-lea.
11. Localitate la sud de Carpaţi unde, potrivit tradiţiei, a descălecat voievodul Radu Negru:
a) Câmpulung; b) Argeş; c) Târgovişte; d)
Bucureşti.
12. Petru I mută capitala Moldovei la:
a) Baia; b) Iaşi; c) Suceava; d) Siret
13. Nume dat de străini Ţării Româneşti, pentru a o deosebi de alte ţări ale românilor din Balcani:
a) Vlahia de Sus; b) Vlahia Mare; c) Vlahia Dunăreană; d) Ungro-Vlahia.
14. Pentru a-i desemna pe românii de la est de Carpaţi, Cronica lui Nestor utilizează termenul:
a) valahi; b) vlahi; c) volohi; d) walati.
15. Ungurii intră in contact cu „vlahii”:
a) la trecerea Carpaţilor Păduroşi; b) în stepele nord-pontice; c) în Pannonia; d) în Transilvania.
16. Se amestecă cu succes în războiul civil din Imperiul Bizantin:
a) Balica; b) Dimitrie; c) Ivanco; d) Dobrotici.
17. Domnitor în timpul căruia s-au pus bazele primei instituţii ortodoxe supreme dintre Carpaţi şi Nistru:
a) Laţcu; b) Roman; c) Petru; d) Bogdan.
18. Principala consecinţă a victoriei româneşti de la Posada:
a) eliberarea de sub suzeranitatea Ungariei; b) împăcarea cu Ludovic I;
c) unirea micilor organizări statale existente; d) instituirea domniei autocrate.
19. Conducător din spaţiul extracarpatic, care încearcă să se opună marii invazii tătaro-mongole din 1241-1242:
a) Litovoi; b) Mişelau; c) Farcaş; d) Basarab.
20. În Transilvania, reprezentanţii stărilor privilegiate justificau statutul inferior rezervat românilor prin argumente de natură:
a) confesională; b) etnică; c) istorică; d) economică.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
21. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea se constată o recrudescenţă a ofensivei catolicismului la sud şi est de Carpaţi; în 1370,
la Severin, nepotul întemeietorului Ţării Româneşti pune bazele celei de-a doua Mitropolii ortodoxe din Ţara Românească.

22. Fiul lui Bogdan, Laţcu, intră în legătură cu papalitatea; în 1370, el acceptă constituirea unei episcopii catolice la Siret.
23. Pentru anul 1000, tradiţia istorică localizează la est de Carpaţi Ţara Sipenţiului; pe la 1230, între Mangalia şi Varna este atestată o
tradiţională ţară a românilor – Ţara Cărvunei.
24. Pretenţiile Coroanei maghiare Arpadiene de a domina spaţiul de la est de Carpaţi au determinat replica din partea supuşilor
Dragoşeştilor; al doilea „descălecător”, Bogdan din Maramureş, îi alungă pe urmaşii lui Dragoş şi devine voievod al Moldovei.
25. Regele Ungariei, Ştefan cel Sfânt, ocupă Transilvania şi începe organizarea ei; regalitatea maghiară va organiza în Transilvania

1
 comitate după modelul feudalismului european.
26. În zona intracarpatică, regalitatea şi autorităţile ecleziastice maghiare au dus o politică de înlocuire a structurilor politice tradiţionale
româneşti cu cele specifice feudalismului apusean; în anul 1176, documentele cancelariei regale maghiare îl atestă în fruntea
Transilvaniei pe „Leustachius Voyvoda”.
27. În Transilvania, concomitent cu consolidarea poziţiei categoriilor privilegiate ale nobilimii ungare, saşilor şi secuilor, statutul
politic al românilor s-a degradat; pe parcursul secolului al XV-lea, Congregaţiile Generale au devenit tot mai mult adunări ale
stărilor privilegiate.
28. Crearea celor şapte comitate din vestul şi din centrul Transilvaniei este o dovadă certă a impunerii dominaţiei maghiare în
regiune; se încheia astfel, după aproape trei secole, prima etapă a cuceririi Transilvaniei de către regalitatea angevină.
29. Încercările regelui Carol Robert de Anjou de a aduce teritoriile est-carpatice sub stăpânirea sa, s-au lovit de o rezistenţă tenace a
localnicilor, accelerând constituirea Moldovei ca stat independent; descălecatul lui Bogdan din 1359, a marcat un moment
important în procesul emancipării statului românesc de la est de Carpaţi de sub suzeranitate ungară.
30. În secolul al XIII-lea, întreg spaţiul românesc avea să fie marcat de marea invazie tătară din 1241; presiunea maghiară asupra
spaţiului românesc scade şi sunt create condiţii favorabile afirmării politice la sud şi răsărit de Carpaţi.
31. Prezenţa în documente la 1111, a unui Mercurius princeps Ultrasilvanus arăta intenţia maghiarilor de a încorpora administrativ şi
juridic Transilvania; instituţia principatului s-a menţinut în Transilvania până în secolul al XVI-lea.
32. Până la sfârşitul secolului al XIV-lea, Moldova se extinde spre sud, ajungând la gurile Dunării; Roman I (1392-1394) se intitula
„domn din munte până la mare”.
33. Înlăturarea totală a suzeranităţii maghiare asupra teritoriului de la sud de Carpaţi a avut loc la sfârşitul secolului al XIII-lea; în
1324, Basarab se recunoştea vasal regelui Carol Robert de Anjou, care, la rândul său, îi recunoştea domnia asupra unei ţări sud -
carpatice unificate.
34. Voievodul maramureşean Dragoş a condus comitatul de graniţă creat de regele maghiar Ludovic I cel Mare în timpul campaniilor
sale antitătăreşti din Moldova; descălecatul lui Dragoş reprezintă prima etapă a formării statului medieval Moldova, perioadă în
care ţara a rămas într-o strictă dependenţă faţă de Ungaria.
35. În teritoriile intracarpatice, cucerirea maghiară a condus la numeroase schimbări de ordin demografic, datorate colonizărilor masive
cu secui şi saşi, dar şi de ordin politico-administrativ, concretizate în introducerea unor noi instituţii administrative, militare şi
religioase; viaţa autonomă românească a continuat să existe, manifestându-se cu vitalitate îndeosebi în ţările de margine ale
Transilvaniei – Haţeg, Făgăraş, Maramureş etc.
36. În mileniul întunecat, timp de câteva secole, sursele istorice au pomenit în spaţiul carpato-dunărean mai ales diferite popoare
migratoare; spre deosebire de autohtonii de origine romanică, aceste popoare dispuneau de o organizare politică şi, mai ales,
militară.
37. Din cauza presiunii exercitate de înaintarea maghiară, românii s-au regrupat în zonele mărginaşe ale Transilvaniei; în secolul al XIII-
lea, Făgăraşul, Maramureşul, Haţegul şi alte ţări româneşti îşi menţin autonomia în cadrul principatului transilvănean.
38. Înlăturarea dominaţiei maghiare era o condiţie obligatorie pentru constituirea statelor feudale româneşti extracarpatice; voievodul
maramureşean Bogdan s-a alăturat răscoalei moldovenilor împotriva urmaşilor lui Dragoş, obţinând independenţa Moldovei.

39. „Diploma Cavalerilor Ioaniţi” atestă existenţa a patru formaţiuni politico-statale româneşti în spaţiul carpato-danubian din dreapta
Oltului; privilegiile acordate ioaniţilor reflectă încercarea regalităţii maghiare de a recâştiga influenţa politică la sud de Carpaţi după
ultima invazie asiatică.
40. Voievodul maramureşean Bogdan din Cuhea este adevăratul descălecător al Moldovei; iniţial, el s-a împotrivit politicii angevine de
îngrădire a autonomiei Maramureşului.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

41. A. Domnia voievodului Ladislau Kan. 1294 1319

B. Domnia voievodului Roland Borşa. 1292 ,1284,85,88-93
C. Domnia lui Basarab I. 1310-52
a) BAC; b) BCA; c) CBA; d) ABC.
42. A. Regalitatea maghiară creează pe valea râului Moldova o marcă de apărare condusă de voievodul Dragoş.1347
B. Sfârşitul domniei lui Nicolae Alexandru Basarab în Tara Românească.1364
C. Petru I ridică Mitropolie Ortodoxă la Suceava. 1387
a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) ACB.
43. A. Elitele politice din Transilvania manifestă tendinţe de independenţă faţă de Coroana Maghiară. 1288
B. Colonizarea de către regii Ungariei a primilor saşi în Transilvania. 1192
C. Diploma Ioaniţilor confirmă existenţa mai multor formaţiuni prestatale la sud de Carpaţi..1247
a) BCA; b) ABC; c) CBA; d) BAC.
44. A. Pe latura vestică a spaţiului intracarpatic sunt atestate primele formaţiuni prestatale româneşti. IX
B. La Basarabi-Murfatlar este descoperită inscripţia care atestă existenţa conducătorului local Gheorghe. 992
C. Conflictele religioase dintre Ştefan cel Sfânt şi voievodatul lui Gyula. 1003
a) CAB; b) ACB; c) ABC; d) CBA.
45. A. Mitropolitul Iachint de Vicina este transferat la Argeş. 1359
B. Se încheie domnia lui Nicolae Alexandru Basarab. 1364
C. Vladislav I întemeiază a doua Mitropolie din Ţara Românească, la Severin. 1370
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.
46. A. Stingerea dinastiei angevine. 1382?
B. Laţcu acceptă constituirea Episcopiei catolice de la Siret. 1370
C. Pentru a contracara expansionismul maghiar, Petru I Muşat depune jurământ de vasalitate faţă de regele Poloniei.1387
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
47. A. În Transilvania se revine la vechea instituţie a voievodatului; 1176

2
 B. Cavalerii teutoni sunt colonizaţi în Ţara Bârsei;1211
C. Diploma dată de regele Ungariei, Andrei al II-lea, despre privilegiile saşilor. 1224
a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) CAB.
48. A. Regele Ludovic I condiţionează calitatea de nobil cu apartenenţa la catolicism;1366
B. Campania regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, împotriva lui Basarab; 1330 9-12 noiembrie
C. Se întemeiază Mitropolia Ţării Româneşti, dependentă de Constantinopol. 1359
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
49. A. Înlăturarea suzeranităţii maghiare de la est de Carpaţi de către Bogdan I; 1364-65
B. Preluarea titlului de domn singur stăpânitor de către Roman I;1393
C. Descălecatul lui Negru-Vodă. 1290
a) CAB; b) BAC; c) ACB; d) ABC.
50. A. Diploma ioaniţilor atestă existenţa unor formaţiuni româneşti la sud de Carpaţi. 1247
B. Regii arpadieni încearcă să-şi extindă dominaţia în spaţiul extracarpatic. 1290
C. La conducerea voievodatului lui Litovoi urmează Bărbat. 1277-79
a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) ABC.
51. A. Descălecatul lui Bogdan în Moldova; 1359
B. Diploma Cavalerilor Ioaniţi;1247
C. Este menţionat primul comitat în Transilvania. 1111
a) ABC; b) CBA; c) BAC; d) CAB.
52. A. Basarab se recunoaşte vasal al Regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou; 1324
B. Dragoş din Maramureş, conduce marca de apărare din nordul Moldovei; 1347
C. Bogdan înlătură suzeranitatea maghiară din teritoriul de la est de Carpaţi. 1364-65
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) ACB.
53. A. în teritoriul dintre Dunăre şi Mare este menţionat Balica; 1346-54
B. Dobrogea este integrată Ţării Româneşti;1388
C. Dobrotici unifică teritoriile dintre Dunăre şi Mare. 1357
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CAB.
54. A. Răscoala lui Litovoi şi Bărbat; 1277-79
B. Marea invazie tătaro-mongolă;1240-41
C. Prima menţionare scrisă a formaţiunilor româneşti de la sud de Dunăre. 1247
a) BAC; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
55. A. În spaţiul dintre Mangalia şi Varna este atestată „Ţara Cărvunei" (Cavarna); 1230
B. Documentele îl menţionează pe Leustachius Voievod;1176
C. Regalitatea maghiară organizează primele comitate în Transilvania. 1111
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) CAB.
56. A. Cucerirea Transilvaniei de către căpetenia maghiară Tuhutum; IX
B. Este menţionat cnezatul lui Ioan; 1247
C. În timpul lui Ioan Asan al II-lea, Imperiul vlaho-bulgar atinge apogeul. 1218-1241
a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CBA.
57. A. Stingerea dinastiei arpadiene; 1301
B. Descălecatul lui Negru-Vodă; 1290
C. Este menţionată Ţara Sipeniţului. 1000
a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BAC.
58. A. Descălecatul lui Bogdan în teritoriul de la est de Carpaţi; 1354
B. Diploma Cavalerilor Ioaniţi;1247
C. Mircea cel Bătrân alipeşte Dobrogea la Ţara Românească. 1388
a) ABC; b) BAC; c) ACB; d) BCA.
59. A. Statul moldovean se constituie ca o entitate de sine stătătoare. 1364 65
B. Ludovic I condiţionează calitatea de „nobil” cu apartenenţă la catolicism. 1366
C. Îşi încheie „domnia” in Dobrogea, Balica. 1354
a) CAB; b) CBA; c) BAC; d) BCA.
60. A. Cavalerii teutoni părăsesc “Ţara Bârsei”. 1225
B. Regalitatea arpadiană încearcă să organizeze în Transilvania un „Principat”. 1176
C. Se desfăşoară „răscoala” vlahilor şi bulgarilor de la sud de Dunăre. 1185
a) BAC; b) BCA; c) CBA; d) CAB.