Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5. Voievod care, potrivit diplomei regale din 1247, deţinea Ţara Haţegului:
a) Farcaş; b) Litovoi; c) Seneslau; d) Ioan.
6. Prima atestare documentară a unui voievod al Transilvaniei, vasal Coroanei maghiare, datează din anul:
a) 1164; b) 1111; c) 1176; d) 1113.
7. Transfer demografic şi instituţional, cunoscut sub denumirea de descălecat face parte din:
a) teoria continuităţii geto-dacice; b) teoria imigraţionistă;
c) teoria întemeierii statelor româneşti; d) teoria continuităţii daco romane.
8. Regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, acţionează împotriva tătarilor împreună cu domnul Ungro-Vlahiei:
a) Basarab I; b) Vlaicu Vodă; c) Nicolae Alexandru Basarab; d) Roman I.
11. La cumpăna secolelor XIII-XIV, elitele politice transilvane îşi asumă prerogative sporite; tentativa lor eşuează, arpadienii reuşind să readucă
Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei.
12. În secolul XIII, titularul instituţiei voievodale îşi exercita autoritatea asupra mai multor comitate; saşii şi secuii, care au pătruns odată cu
maghiarii în Transilvania, aveau forme de organizare administrative proprii.
13. În prima jumătate a secolului al XIII-lea, regii angevini îşi îndreaptă atenţia asupra teritoriilor de la sud de Carpaţi; Diploma Ioaniţilor îl
consemnează pe Litovoi, care deţinea Ţara Haţegului.
14. În secolul al XIII-lea, pe latura voievodatului transilvănean se vor menţine teritorii autonome; puterea politică supremă în Transilvania
aparţinea voievodului, care-şi exercita autoritatea asupra mai multor comitate.
15. Angevinii vor continua expansiunea politică şi religioasă în zonele extracarpatice; în 1359, Nicolae Alexandru Basarab îşi asumă titlul de
„domn autocrat” şi ridică Mitropolia Ortodoxă.
16. Supuşii lui Gelu erau români şi slavi; această realitate etno-demografică este menţionată de „Anonymus”.
17. În secolul al XIII-lea, regalitatea maghiară încearcă să-şi extindă stăpânirea asupra regiunilor extracarpatice; după invazia tătaro-mongolă,
pentru realizarea acestui obiectiv, regii unguri apelează la cavalerii teutoni, care primesc în stăpânire Ţara Bârsei.
18. La conducerea statului dobrogean autonom, în anul 1386 urmează Ivanco; doi ani mai târziu, după moartea acestuia, Dobrogea este inclusă
în statul condus de Mircea cel Bătrân.
19. „Descălecatul lui Dragoş” are loc în timpul ultimului rege arpadian; „descălecatul lui Bogdan” reflectă ostilitatea manifestată de români faţă de
politica expansionistă a lui Ludovic I de Anjou.
20. Unificarea formaţiunilor prestatale dintre Dunăre şi mare a fost făcută în secolul al XIV-lea de către Dobrotici; nucleul în jurul căruia s-a produs
unificarea a fost „Ţara Cavarnei” cu centrul la Varna.