Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STATUL ȘI POLITICA
Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc
(secolele IX-XVIII)
TEST NR. 1
4. După anul 1000, marile puteri din zonă care își împart sferele de influență, iar uneori încearcă să-și
impună stăpânirea propriu-zisă asupra spațiului românesc au fost:
a) Regatul Ungar, Imperiul Bizantin, Regatul Poloniei;
b) Polonia, Rusia kieveană, Regatul Ungar;
c) Imperiul Bizantin, Polonia, Rusia kieveană;
d) Regatul Ungar, Imperiul Otoman, Regatul Poloniei;
5. Statul sub forma regatelor romano-germane (barbare) apare în secolele:
7. Expresia „Satul a devenit, pentru mult timp, forma firească de organizare a strămoșilor noștri” aparține
lui:
10. Hanatul Hoardei de Aur a fost constituit în nordul Mării Negre de:
11. în 1301 dispare dinastia arpadiană.; Ladislau Kan își asumă prerogative sporite.
12. Hanatul Hoardei de Aur și-a exercitat dominația îndeosebi asupra zonei extracarpatice.; Expansiunea
în această regiune a Ungariei, principatului Kievului și Imperiului Bizantin a fost blocată.
13. Evoluția autonomiilor românești spre formula statului independent a fost accelerată în cursul secolelor
XIII-XIV de politica Regatului ungar de înlăturare a autonomiilor românești din Transilvania și de
tendințele sale de dominație la sud și răsărit de Carpați.; Rezultatul acestei accelerări a fost
constituirea Țării Românești și a Moldovei ca state independente.
14. în secolele IX-XIII, românii din aria carpato-dunăreană și Peninsula Balcanică, au fost semnalați nu
numai ca entitate etnică, dar și în cadrul organizațiilor lor autonome.; Aceste autonomii poartă în
sursele epocii denumirea de Vlahia, Vlahia de Sus, Vlahia de Jos, Terra Blacorum, iar locuitorii lor
erau cunoscuți sub numele de vlahi, volohi, valahi, blachi.
15. în 1366, Ludovic de Anjou decide ca stăpânirea pământului să se facă numai pe baza unui act scris
emis de rege.; Cnezii români sunt excluși de la dreptul de proprietate, deci din rândul feudalilor.
16. Sub Ioan Asan al Il-lea (1218-1241), statul vlaho-bulgar a atins apogeul puterii sale.; Treptat,
elementul bulgar a devenit predominant, în vreme ce elementul vlah s-a estompat.
17. începând cu secolul al IX-lea, ungurii așezați în Pannonia încep să-și manifeste interesul pentru
Transilvania.; Cronicile maghiare „Chronicon Hungaricum” și „Descriptio Europae Orientalis”
menționează formațiuni politice ale populației românești de la nord de Dunăre.
18. Cronica notarului anonim (Anonymus) al regelui Ungariei Bela al IlI-lea relatează conflictele dintre
unguri și formațiunile politice de dincolo de Tisa.; Aceste formațiuni, de tipul cnezatelor sau
voievodatelor, erau conduse de Menumorut, Glad și Gelu.
19. Autonomiile locale românești încetează odată cu dispariția dinastiei arpadiene.; „Țările” vor fi organizate
sub forma unor districte românești conduse de demnitari numiți de coroană.
20. în secolul al XlII-lea, întreg spațiul românesc avea să fie marcat de marea invazie tătară din 1241.;
Românii încearcă, împreună cu sașii, să apere trecătorile transilvănene.
2
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă:
3
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
B. regalitatea maghiară lichidează autonomia românilor în Transilvania;
C. este menționată Țara Bârsei;
4
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
a) „împărat al romanilor”; b) „rege al vlahilor și bulgarilor”;
c) „împărat al Bizanțului”; d) „rege al Balcanilor”;
10. Statul vlaho-bulgar a atins apogeul puterii sale sub domnia lui:
a) loniță Caloian; b) Ioan Asan al II-lea; c) Petru și Asan; d) Ioan Asan al III-lea;
11. Autonomiile românești din nordul Peninsulei Balcanice au fost supuse unui puternic asalt de anihilare
în secolele XI-XIII, din partea Imperiului Bizantin.; în 1066 se răscoală vlahii din Tesalia.
12. în 1185 se răscoală vlahii din nordul Peninsulei Balcanice.; Se constituie statul bulgaro- vlah.
13. Realitatea personajelor și întâmplărilor pomenite de Anonymus a început să fie contestată de unii
istorici maghiari și austrieci începând din secolele XVIII-XIX.; Românii din Transilvania cereau
drepturi politice și naționale.
14. In contextul în care ungurii așezați în Pannonia încep să-și manifeste interesul pentru Transilvania,
sursele menționează formațiuni politice ale populației românești de la nord de Dunăre.; „Cronica lui
Nestor”, din secolul al XII-lea, menționează că, la trecerea lor prin Carpații Păduroși, spre Panonia,
ungurii i-au găsit acolo pe români și pe slavi.
15. Vreme de câteva sute de ani, după retragerea aureliană, sursele istorice nu au pomenit în spațiul
carpato-dunărean decât diferite populații migratoare.; Acestea erau singurele care aveau o organizare
politică și mai ales militară.
16. In 1366, Ludovic de Anjou decide că stăpânirea pământului era condiționată de apartenența la
catolicism.; Elitele românești ortodoxe sunt excluse de la conducerea statului.
17. Marea invazie tătară a pulverizat cnezatele și voievodatele românești preexistente.; Dominația
mongolă instituită în zonă a permis, pe de o parte, cristalizarea unor instituții rămase apoi
caracteristice statelor medievale românești (birurile, scutirile, organizarea sistemului de poștă etc.)
18. La începutul secolului al XIV-lea, Ungaria se confruntă cu decăderea autorității centrale. Voievodul
Roland Borșa își asumă prerogative sporite.
19. Formațiunile politice de la sud de Carpați aveau, în secolul al XlII-lea, o organizare militară.;
Cnezatele lui Ioan și Farcaș erau îndatorate să participe cu forțele armate la războaiele defensive ale
Regatului ungar.
20. Diploma ioaniților oferă informații asupra stratificării sociale din cadrul formațiunilor politice ale
românilor din sudul arcului carpatic.; Sunt menționați „rusticii” și „majores terrae”.
5
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă:
25. A. Bogdan I;
B. Lațcu;
C. Dragoș;
26. A. Roman I;
B. Petru Mușat;
C. Dobrotici;
6
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
27. A. Ivanco;
B. Balica;
C. Thema Paristrion;
7
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
6. Au întemeiat „imperii ale stepelor”:
a) al doilea țarat bulgar; b) primul țarat bulgar; c) Vlahia de Jos; d) Terra Blacorum;
9. Din nevoi militare și politice, țaratul vlaho-bulgar se orientează spre o consolidare a legăturilor cu:
11. în secolul al XIII-lea, autonomiile românești din Transilvania aveau importante funcții de apărare a
granițelor.; Regatul maghiar le recunoște autonomia.
12. Autonomiile locale ale acestor țări românești situate în zonele de margine ale Transilvaniei, încetează
odată cu dispariția dinastiei arpadiene în 1308.; în secolele XIV- XV, „țările” vor fi organizate sub
forma unor districte românești conduse de demnitari numiți de coroană.
13. în perioada în care a scris Anonymus exista conștiința unei anteriorități a românilor în Transilvania și
a unor formațiuni politice în stare să opună rezistență ungurilor.; O confirmare indirectă a acestor
realități o aduce „Cronica lui Nestor” din secolul al XIII- lea.
14. Vreme de câteva sute de ani, izvoarele istorice consemnau evenimentele politice (inclusiv militare)
sau istorice.; Ele se refereau și la aspectele etnice ale populațiilor menționate.
15. în secolul al XIII-lea, întreg spațiul românesc avea să fie marcat de marea invazie tătară.; în exteriorul
Carpaților tătarii se confruntă cu un așa-numit Mișelau, probabil Seneslau.
16.Dominația mongolă instituită în zonă a făcut apel, în guvernare, la reprezentanți din rândul populației
romanești.; In condițiile creșterii puterii mongolilor, aceștia au profitat de situația dobândită, în scopul
definirii unor autonomii românești care au stat la baza viitoarelor state medievale.
17.în 1366, Carol Robert de Anjou decide ca stăpânirea pământului să se facă numai pe baza unui act scris
emis de rege și era condiționată de apartenența la catolicism.; Nobilii români care doresc să-și păstreze
8
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
statutul acceptă catolicismul și treptat se maghiarizează.
18.Formațiunile politice, cu precădere din zona Argeș sau de pe Valea Oltului, stau la baza viitorului stat
românesc de la sud de Carpați.; De la începutul secolului al XIII-lea, se poate urmări felul în care, pe
mai multe etape, se desfășoară procesul desprinderii formațiunilor românești de sub autoritatea
maghiară.
19.Spre sfârșitul veacului al XIII-lea și la începutul celui următor, voievozii Transilvaniei își asumă
prerogative sporite față de coroana maghiară.; Angevinii au readus Transilvania la statutul de
voievodat vasal regelui Ungariei.
20.Voievodatul din Țara Hațegului și nordul Olteniei avea o situație economică înfloritoare.; Fratele lui
Litovoi, Bărbat, este prins și obligat să se răscumpere „cu o sumă nu mică de bani”.
21. A. Leustachius;
B. Mercurius;
C. victoria de la Posada;
9
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
27. A. dispare domnia pământeană;
B. ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării;
C. Alexandru Ipsilanti;
10
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
a) Banat; b) Crișana; c) centrul Transilvaniei; d) Tisa;
9. în Transilvania, în virtutea relațiilor vasalice care îi legau de regele Ungariei, nobilii unguri dețineau:
11.Diploma ioaniților indică și un anume statut politico-juridic al acestor „țări”, prin cele două termene
folosite: „cnezat” și „voievodat”.; Cnezatele lui Ioan și Farcaș erau vasale regelui Ungariei, iar
voievozii Litovoi și Seneslau, păstrându-și autonomia politică, depindeau de Țara Sever inului.
12.Bărbat este prins și obligat să se răscumpere, spun documentele, „cu o sumă nu mică de bani”.; El este
obligat să recunoască suzeranitatea maghiară.
13. în cazul Țării Românești, construcția statală a beneficiat de aportul populației românești din
Transilvania.; Tradiția păstrată de cronicile muntene vorbește de un „descălecat” al lui Negru Vodă,
pornit cu ai săi din Țara Făgărașului pe la 1290.
14. Orașul Câmpulung, unde s-ar fi așezat Negru Vodă, devine prima capitală a Țării Românești.; Tot
acolo este construită și necropola domnească.
15. Aportul populației românești din Transilvania la apariția primul stat medieval românesc, a fost reținut
de tradiția istorică prin termenul (cronicăresc) „descălecat”.; în cazul Țării Românești, tradiția istorică
nu are acoperire în documente.
16. „Descălecatul de la Câmpulung” a fost urmat de întemeierea țării.; Pe la 1300, Basarab unește
teritoriilor oltene ale voievodatului lui Litovoi cu cele ale voievodatului argeșean al lui Seneslau.
17. în 1324, Basarab se recunoștea vasal al regelui Carol Robert de Anjou.; în documentele cancelariei
maghiare Basarab este numit „voievodul nostru transalpin”.
18. în 1366, Ludovic de Anjou decide ca stăpânirea pământului să se facă numai pe baza unui act scris
emis de rege și era condiționată de apartenența la creștinism.; Nobilii români care rămân credincioși
propriei confesiuni religioase își pierd statutul privilegiat și decad în rândul țăranilor.
11
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
19. Basarab se oferă să-i plătească regelui 7 000 de mărci de argint, echivalând cu 74 kg aur.; Forța
economică a voievodului muntean poate fi legată și de controlul segmentului final al drumului
comercial care lega Europa Apuseană și Marea Neagră.
20. La Posada românii îi surprind și îi masacrează pe unguri, al căror rege scapă cu greu.; Victoria
consfințea sfârșitul suzeranității maghiare și independența primului stat românesc, Țara Românească,
și demonstra forța noului stat.
POPHIS CAUSTIC
A APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
12
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
28. A. un document al cancelariei papale vorbește despre „puternicii acelor locuri”;
B. lupta de la Posada;
C. dispariția dinastiei arpadiene;
1. Cronica notarului anonim al regelui Ungariei Bela al III-lea, a fost scrisă probabil prin secolul:
13
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
2. Cronica notarului anonim oglindește evenimente de la începutul secolului:
7. Amintea că, la trecerea lor prin Carpații Păduroși, spre Panonia, ungurii i-au găsit acolo pe români și
pe slavi:
11. înlăturarea totală a suzeranității maghiare asupra teritoriului de la sud de Carpați are loc la cumpăna
secolelor XIII-XIV.; Afirmarea independenței față de regatul maghiar se facea în contextul colaborării
românilor cu pecenegii, bulgarii și sârbii.
12. Elementul decisiv al constituirii statelor medievale românești l-a reprezentat înlăturarea dominației
teritoriale a Regatului ungar.; în cazul Țării Românești, construcția statală a beneficiat de aportul
populației românești din Transilvania, reținut de tradiția istorică prin termenul (cronicăresc) „descălecat”.
14
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
13. Regele Andrei al III-lea desființează autonomia Țării Făgărașului.; Pe la 1290, Negru Vodă își stabilește
capitala la Câmpulung.
14. Orașul Câmpulung, unde s-ar fi așezat Negru Vodă, poartă amprenta elementului transilvan.; Prima
reședință a Țării Românești reprezenta și sediul unei comunități catolice, alcătuită din sași și unguri.
15. în cazul Țării Românești, construcția statală a beneficiat de aportul populației românești din Transilvania.;
Realitatea unui descălecat de la nord de Carpați pare a fi sugerată chiar de numele de Basarab, de origine
cumană, consemnat în documente în Țara Bârsei.
16. Pe la 1300, Basarab și-a luat titlul de „mare voievod”.; Ceilalți voievozi din cuprinsul țării i-au recunoscut
întâietatea puterii sale.
17. Factorul de putere reprezentat de regatul maghiar nu putea fi ignorat de tânărul stat de la sud de Carpați.;
în 1324 Basarab se recunoștea vasal al regelui Carol Robert de Anjou.
18. Basarab era numit de Carol Robert de Anjou „voievodul nostru transalpin”.; Regalitatea maghiară
înregistra procesul de unificare înfăptuit la sud de Carpați.
19. în 1366, regalitatea maghiară ia o serie de măsuri dure împotriva românilor.; Adunările cneziale ale
românilor capătă un rol semnificativ.
20. Pentru a evita distrugerile războiului, Basarab se oferă să restituie regelui Banatul Severinului.; Carol
Robert acceptă oferta și armata maghiară aparent victorioasă se întoarce spre Transilvania.
1
5
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
1
6
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
TEST NR. 6
1. La marea invazie tătară din 1241, românii încercaseră să apere trecătorile transilvănene
împreună cu:
2. Bula papală ce menționa existența unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă, a fost emisă
de papa:
1
7
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
1. .Basarab l-a asociat la tron pe fiul său Nicolae Alexandru.; Basarab cucerește sudul Moldovei actuale,
ceea ce explică numele de Basarabia extins apoi asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru.
12. Nicolae Alexandru creează prima mitropolie a Țării Românești.; Se puneau bazele organizării unei
biserici proprii, cât și afirmarea poziției de independență a țării.
13. Afirmarea poziției de independență a țării a fost continuată de către Vladislav Vlaicu.; Un al doilea
scaun mitropolitan a fost întemeiat la Severin în 1370.
14. Tendințele agresive ale statelor vecine, în special cnezatele rusești Kiev și Halici, au determinat
necesitatea structurării autonomiilor românești pentru asigurarea apărării comunităților.; La nord de
Moldova, letopisețele rusești semnalează în secolul al XlII-lea pe cnezii bolohoveni.
15. Pozițiile Hoardei de Aur în sud-estul Moldovei au fost menținute până în preajma anului 1370.;
Circumstanțele politice au împiedicat apariția formațiunilor prestatale românești în partea de sud-est a
spațiului carpato-nistrean.
16. Formațiunile prestatale românești au găsit condiții pentru constituirea lor în regiunile de vest, nord și
centrale ale Moldovei.; Unirea acestor formațiuni a fost favorizată de lupta regalității maghiare pentru
înlăturarea dominației turce și de succesele lui Basarab.
17. în cazul Țării Românești, tradiția istorică a „descălecatului” nu are acoperire în documente.; în cazul
Moldovei „teoria descălecatului” poate fi demonstrată.
18. Dependența lui Dragoș și a urmașilor săi Sas și Bale de coroana ungară, a contravenit aspirațiilor
clasei conducătoare autohtone și a determinat hotărârea acesteia de a înlătura suzeranitatea Ungariei.;
S-a alăturat mișcării din Moldova, Bogdan din Cuhea care a ajuns conducătorul forțelor locale de
rezistență.
19. Cronica domniei lui Ludovic, scrisă de Ioan de Târnave, semnalează eșecul expedițiilor repetate
întreprinse de oștile Regatului ungar.; în 1364-1365 suzeranitatea maghiară este înlăturată și statul
moldovean se constituie ca entitate de sine stătătoare.
20. Geografia armeană a lui Moise Chorenati menționează în secolul al IX-lea, „Țara Balak”.; în secolul
următor, vechea cronică turcească menționează o țară „Ulak iii” la est de Carpați.
1
8
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
1
9
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
CAU
30. A. diplomele regelui maghiar Ludovic I de Anjou;
B. statul moldovean se constituie ca entitate de sine stătătoare;
C. domnia lui Lațcu;
1. La marea invazie tătară din 1241, în exteriorul Carpaților tătarii se confruntă cu:
20
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
11. Victoria de la 1330 consfințea sfârșitul suzeranității maghiare și independența primului stat românesc.;
Urmașii lui Basarab se vor intitula „singur stăpânitor”, și mai apoi domn și mare voievod.
12. Nicolae Alexandru își ia, în 1359, titlul de „samodîrjeț”.; Erau respinse pretențiile politice și încercările
de mai bună integrare a voievodatului muntean în sfera de influență și chiar de dominație directă
maghiară.
13. După noi confruntări, Vladislav Vlaicu se recunoaște din nou vasal al regelui Ungariei.; Primește ca
feude Severinul și Făgărașul, inaugurând astfel o îndelungată tradiție de stăpânire munteană asupra
acestor regiuni integrate regatului maghiar.
14. Presiunea triburilor turce nomade și tendințele agresive ale statelor vecine au determinat necesitatea
structurării autonomiilor românești de la est de Carpați pentru asigurarea apărării comunităților.; Sunt
menționate diverse forme de organizare: țări, codrii, câmpuri și ocoale.
15. Din secolul al XIII-lea, teritoriul Moldovei se afla sub dominația tătarilor.; Pe aici trecea și importantul
drum comercial care lega zone din Europa Centrală (Polonia) cu Marea Neagră.
16. Și în cazul Moldovei, construcția statală a beneficiat de aportul populației românești din Transilvania.;
Inițiativa regelui maghiar Ludovic I de Anjou de a apăra hotarele răsăritene ale Ungariei a condus la
crearea unei mărci de apărare în nordul Moldovei.
17. Descălecatul lui Bogdan din 1359 sau în jurul anului 1360 a marcat un moment important în procesul
emancipării statului românesc de la est de Carpați de sub suzeranitate ungară.; Cronica domniei lui
Ludovic, scrisă de Ioan de Tâmave, semnalează eșecul expedițiilor repetate întreprinse de oștile
Regatului ungar și rezultatul final al luptei, transformarea Moldovei într-un stat independent.
18. Regatul ungar urmărea să desființeze autonomiile românești din Maramureș și să le înlocuiască cu
instituția comitatului.; Exponentul rezistenței maramureșene a fost Bogdan din Cuhea, care s-a alăturat
mișcării din Moldova.
19. Marca de apărare condusă de voievodul Dragoș din Maramureș s-a numit Moldova Mică.; De pe valea
Moldovei, cu capitala la Baia, statul s-a întins în vremea lui Bogdan, înglobând treptat alte formațiuni,
alte țări sau Valahii.
20. La est de Carpați, tradiția istorică localizează Țara Sipenițiului în jurul anului 1000.; După invazia din
1241-1242, regiunile unde sălășluiau triburile turanice au fost preluate de către mongoli.
2
1
22.APOPHIS CAUSTICregatului ungar;
A. dispariția APOPHIS CAUSTIC
APOPHIS
CAU^
B. sunt semnalate Adunările de Stări în Țara Românească și Moldova;
C. dreptul de a alege principele a fost legiferat de către Dietă;
22
POPHIS CAUSTIC
A APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
2
3
APOPHIS CAUSTIClorga; b) A.D. Xenopol; c) C.C.
a) Nicolae APOPHIS CAUSTIC
Giurescu; d) Gheorghe Brătianu; APOPHIS CAUSTIC
11. Nicolae Alexandru își ia în 1359 titlul de „autocrat” și creează prima mitropolie a Țării Românești,
dependentă de Constantinopol.; Țara Românească se înzestra cu instituțiile supreme ale statului de
sine stătător, puterea laică autocrată și puterea ecleziastică direct legată de Constantinopol.
12. Domnia lui Petru Mușat a marcat un pas important în direcția afirmării internaționale.; în 1378, Petru I
depune jurământ de vasalitate regelui Poloniei, Vladislav I lagello.
13. Sub Roman I Moldova a devenit stat riveran Mării Negre.; Roman I se intitula „domn din munte până
la mare”.
14. Un act papal din secolul al XIV-lea afirma că Moldova era o parte a națiunii române.; Se recunoștea
astfel identitatea de origine a românilor din Țara Românească și Moldova.
16. Din secolul al X-lea datează mențiunile unor formațiuni politice în Dobrogea.; Jupan Gheorghe este
atestat în complexul de la Basarabi.
17. Din secolul al X-lea Dobrogea reintră în sfera de dominație bizantină.; Dobrogea devine Thema
Paristrion.
18. în secolul al XI-lea, Ana Comnena îi pomenește, în lucrarea „Alexiada”, pe Tatos, Seslav și Satza.; Ei
erau de origine română.
19. Izvoarele menționează în teritoriul dintre Mangalia și Vama, „Țara Cărvunei” sau „Țara Cavamei”.; în
secolul al XIII-lea se va întemeia un stat independent, cu centrul la Caliacra, condus de Balica.
20. Dobrotici și-a întins stăpânirea asupra întregului teritoriu dintre Dunăre și Mare.; El este considerat
întemeietorul statului dobrogean.
24
POPHIS
A CAUSTICreligios și militar al teutonilor
22. A. ordinul APOPHIS CAUSTIC
atinge apogeul; APOPHIS CAUSTIC
B. este construită biserica Strei din Călan, jud. Hunedoara;
C. este menționat Gelu;
25
POPHIS
A CAUSTIC
Marcați APOPHISpe
litera corespunzătoare răspunsului CAUSTIC
care îl considerați corect: APOPHIS CAUSTIC
a) țara „Ulak iii”; b) Câmpul lui Dragoș; c) „Țara Balak”; d) pe cnezii bolohoveni;
a) țara „Ulak iii”; b) Câmpul lui Dragoș; c) „Țara Balak”; d) pe cnezii bolohoveni;
a) Câmpul lui Dragoș; b) Codrii Herței; c) Țara Sipenițiului; d) Câmpul lui Vlad;
26
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
10. După invazia din 1241-1242, regiunile unde sălășluiau triburile turanice au fost preluate de:
11. Nicolae Alexandru își ia în 1359 titlul de „singur stăpânitor” și creează prima mitropolie a Țării
Românești.; Prin acțiunile lui Vladislav Vlaicu s-a desăvârșit din punct de vedere instituțional crearea
Țării Românești ca stat de sine stătător.
12. Sub Roman I sunt înlăturate ultimele resturi ale dominației tătare și prin înglobarea teritoriilor din
sudul țării.; Moldova a devenit stat riveran Mării Negre.
13. Lațcu a continuat politica de independență a statului, intrând în legătură directă cu Roma.; Patriarhul îi
recunoștea titlul de duce al Moldovei.
14. Domnia lui Petru Mușat a marcat un pas important în direcția organizării statale.; Sunt centralizate
instituțiile statului.
15. Petru Mușat inaugurează principala direcție de politică externă a Moldovei pentru viitoarea perioadă.;
A stabilit la Suceava și reședința domnească.
16. Din secolul al X-lea datează mențiunile unor formațiuni politice în Dobrogea.; Jupan Dimitrie este
consemnat într-o inscripție de la Mircea Vodă.
17. Ioan Tzimiskes a ocupat teritoriul dintre Dunăre și mare.; In 971 este înființată Thema Paristrion.
18. In secolul al XI-lea, pecenegii, uzii și cumanii au invadat timp de trei secole Dobrogea.; In secolul al
XIII-lea, teritoriul danubiano-pontic a trecut sub stăpânirea vremelnică a Asăneștilor și apoi a
conducătorilor celui de-al doilea Țarat bulgar.
19. In urma participării la un război civil în Imperiul Bizantin, Dobrotici a primit titlul de „strateg” și apoi
cel de „despot”.; Dobrotici a întreținut legături cu voievozii Țării Românești.
20. Ivanco se desprinde din sfera stăpânirii bizantine.; El bate monedă proprie.
21. A. Autonomiile românești din nordul Peninsulei Balcanice au fost supuse unui puternic asalt de
anihilare din partea Imperiului Bizantin;
B. maghiarii s-au stabilit în Pannonia;
C. s-a desăvârșit din punct de vedere teritorial și instituțional Țara Românească;
2
7
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC AP0PH|
SCAU$J
28
AP0P HIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
28. A. conducător care primește titlul de „strateg” de la Imperiul Bizantin;
B. este atestat Satza;
C. secuii sunt deja maghiarizați;
7. Pozițiile Hoardei de Aur în sud-estul Moldovei au fost menținute până în preajma anului:
29
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
a) „puternicii acelor locuri”; b) „mai-marii pământului”;
c) „voievodul nostru transalpin”; d) „pădurea românilor și pecenegilor”;
9. Documentul cancelariei papale care vorbea despre „puternicii acelor locuri” este din anul:
1. .Ivanco dispărea în luptele cu turcii.; Domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân, intervine în
Dobrogea și o ia în stăpânire.
12. în 1417 sau 1420 Dobrogea este cucerită de turci.; Rămâne sub stăpânire otomană până la 1877.
13. Mircea cel Bătrân intervine în Dobrogea și o ia în stăpânire.; întreg spațiul românesc de la „marea cea
Mare” la Severin este astfel unificat.
14. Pecenegii, uzii și cumanii au invadat timp de trei secole Dobrogea.; Ana Comnena îi pomenește, în
lucrarea „Alexiada”, pe Tatos, Seslav și Satza, de origine probabil pecenegă.
15. în secolul al XIII-lea, teritoriul danubiano-pontic a trecut sub stăpânirea lui Ioan Asan al II-lea.;
Izvoarele menționează pe la 1320 în teritoriul dintre Mangalia și Vama, „Țara Cărvunei” sau „Țara
Cavarnei”.
16. în centrul și răsăritul Europei, ultimele invazii se prelungesc până în secolul al XIII-lea.; Marea
invazie tătară din 1240-1241 a pulverizat cnezatele și voievodatele românești preexistente, dar a
dezorganizat și regatul ungar.
17. Un document din 1332 al cancelariei papale vorbea despre „puternicii acelor locuri”.; Din 1 secolul al
XIV-lea, teritoriul Moldovei se afla sub dominația tătarilor. |
18. Hatmanul era dregător în Țara Românească însărcinat de domn cu comanda oștirii.; Conflictul dintre
Biserică și puterea laică este cunoscut sub numele de „lupta pentru învestitură”.
19. Universitatea sașilor era o unitate politico-administrativă formată din șapte scaune săsești și două districte
ale românilor.; Cavalerii loaniți erau un ordin călugăresc militar al Sfântului Ioan de Ierusalim, întemeiat
în secolul al XI-lea pentru a oferi asistență pelerinilor care mergeau la Locurile Sfmte.
20. în secolele XI-XII este impulsionat procesul de constituire și de maturizare a formațiunilor politice din
Transilvania.; Ele se confruntă cu tendințele expansioniste ale regatului maghiar.
30
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă:
21. A. Ludovic de Anjou decide că stăpânirea cu titlu nobiliar era condiționată de apartenența la catolicism;
B. Transilvania devine Mare Principat;
C. apariția unui arhiepiscopat la Vicina;
23. A. dreptul de a alege principele a fost legiferat de către Dieta întrunită la Cluj;
B. Ungaria răsăriteană devine pașalâc;
C. Banatul e transformat în pașalâc;
31
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
C. dreptul de a alege principele a fost legiferat de către Dieta întrunită la Cluj;
8. Marca de apărare în nordul Moldovei condusă de voievodul Dragoș a fost întemeiată în anul:
32
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
Analizați conținuturile enunțurilor și marcați cu:
a. Dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație cauzală între ele;
b. Dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există relație cauzală între ele;
c. Dacă primul enunț este adevărat și al doilea este fals;
d. Dacă primul enunț este fals și al doilea este adevărat.
11. în Transilvania, regalitatea maghiară își impunea autoritatea prin intermediul nobililor unguri,
deținători de fiefuri.; Unii dintre ei se bucură de autonomie.
12. După trecerea primului șoc al invaziei mongole, regii angevini încearcă să recâștige terenul pierdut la
sud de Carpați.; în 1247, în Țara Severinului, îi instalează pe cavalerii ioaniți.
13. în cazul Țării Românești și al Moldovei, construcția statală a beneficiat de aportul populației românești
din Transilvania.; Tradiția istorică a păstrat amintirea participării românilor de peste Carpați la
întemeiere în legenda „descălecatului”.
14. Au existat condiții pentru apariția formațiunilor prestatale românești în regiunile de vest, nord și
centrale ale Moldovei.; Pe aici trecea și importantul drum comercial care lega zone din Europa
Centrală (Polonia) cu Marea Neagră, ceea ce a favorizat în mare măsură unificarea economică, a
acestui spațiu.
15. Procesul de întemeiere a Țării Românești a avut într-o primă etapă unirea formațiunilor politice în
cadre teritorial-politice unitare.; Lupta împotriva tătarilor și a Regatului ungar, au determinat
concentrarea formațiunilor politice prestatale în jurul uneia mai puternice.
16. După noi confruntări, Vladislav Vlaicu se recunoaște din nou vasal al regelui Ungariei, de la care
primește ca feude Severinul și Făgărașul.; în 1364-1365, în același timp cu conflictele care aveau loc
între Muntenia și Ungaria, suzeranitatea maghiară este înlăturată și statul moldovean se constituie ca
entitate de sine stătătoare.
33
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
17. în opinia istoricului K. Horedt extinderea autorității ducale și apoi regale maghiare asupra
Transilvaniei s-a produs în patru etape.; în jurul anului 1200 maghiarii ating linia Carpaților
Răsăriteni și Meridionali.
18. Creștinarea ungurilor după anul 1000, a însemnat și preluarea formelor de organizare politică
ale lumii apusene.; Regii maghiari impun comitatele, scaunele săsești și secuiești.
19. Un alt mijloc folosit de către maghiari pentru a-și impune stăpânirea asupra Transilvaniei a fost
colonizarea teritoriului cu populații de alte etnii.; Secuii, de origine turcică, au fost progresiv
deplasați spre sud-estul Transilvaniei pe măsura extinderii puterii regatului.
34
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
26. A. marea invazie mongolă;
B. desființarea themei Paristrion;
C. regele maghiar Andrei al II-lea înființează o marcă de apărare;
30. A. izvoarele menționează nucleul în jurul căruia se va întemeia un stat independent, cu centrul la
Caliacra;
B. pecenegii, uzii și cumanii invadează Dobrogea;
C. Dobrogea reintră în sfera de dominație bizantină;
1. Pozițiile Hoardei de Aur au fost menținute până în preajma anului 1370 în:
3. Marca de apărare în nordul Moldovei condusă de voievodul Dragoș a fost întemeiată între anii:
35
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
a) începutul secolului al Xl-lea; b) sfârșitul secolului al Xl-lea;
c) începutul secolului al XH-lea; d) sfârșitul secolului al XH-lea;
10. A intrat în legătură directă cu papalitatea, care îi recunoștea titlul de duce al Moldovei:
11. în cazul Țării Românești și al Moldovei, construcția statală a beneficiat de aportul populației
românești din Transilvania.; Elementul decisiv al constituirii statelor l-a reprezentat înlăturarea
dominației teritoriale a Regatului ungar.
12. Aristocrații români se opun tendințelor regalității maghiare de a le limita autonomia.; Regii
maghiari decid să colonizeze în Transilvania alte neamuri.
13. Creștinarea ungurilor după anul 1000, a însemnat și preluarea formelor de organizare politică
ale lumii apusene.; Prezența în documente, la 1111, a unui Mercurius princeps Ultrasilvanus,
primul demnitar laic, arăta intenția maghiarilor de a încorpora administrativ și juridic
Transilvania.
14. Secuii, de origine turcică, au conviețuit cu românii.; în cronicile maghiare medievale se spune
că aceștia ar fi preluat de la români scrierea.
15. în regiunile în care s-au așezat, sașii au găsit o populație românească numeroasă.; „Bula de aur” a
sașilor menționează dania „pădurii românilor și cumanilor”.
36
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
16. Regatul ungar dorea să oprească invaziile cumanilor din Câmpia Dunării în Transilvania.;
în 1211, regele Andrei al II-lea a instalat în Țara Bârsei Ordinul Cavalerilor Teutoni.
17. Ungurii au trecut la asimilarea etnică și confesională a popoarelor.; în secolul al XI-lea, secuii erau
deja maghiarizați.
18. Sudul Transilvaniei a fost adus sub controlul efectiv al Regatului ungar cu concursul elementului
germanic.; Viața urbană a Transilvaniei a cunoscut un puternic impuls.
19. Sașii erau supuși direct voievodului transilvan.; în schimb, teutonii erau supuși direct regelui ungar.
20. Teutonii acționează încă din primii ani pe cont propriu atât la nord de Carpați, cât și la sud.; în 1225
armata regală îi alungă din Transilvania.
37
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
27. A. apare Marea Adunare a Țării în Țara Românească și Moldova;
B. domn în perioada căruia Adunarea Stărilor și-a definit atribuțiile în mai mare măsură;
C. Adunările stărilor privilegiate în spațiul extracarpatic sunt convocate frecvent;
30. A. principe căruia Dieta i-a acordat largi posibilități de a dispune de domeniile nobilimii;
B. primele măsuri de recenzare a populației de pe teritoriul Transilvaniei arată în mod constant o
majoritate românească;
C. Banatul facea parte din principatul Transilvaniei sub suzeranitate turcească;
1. Inițiativa înființării unei mărci de apărare în nordul Moldovei a aparținut regelui maghiar:
38
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
a) Simon de Keza; b) Anonymus; c) Niketas Choniates; d) Ioan de Tâmave;
11. La 1111 este atestat Mercurius princeps Ultrasilvanus.; Maghiarii doresc să încorporeze administrativ
și juridic Transilvania.
12. Creștinarea ungurilor după anul 1000 a însemnat și preluarea formelor ecleziastice ale lumii apusene.;
La 1111 este atestat primul episcop catolic al Transilvaniei, „Simion Ultrasilvanus”.
13. Ungurii au trecut la asimilarea etnică a popoarelor cucerite.; Regii maghiari colonizează în
Transilvania pe secui și sași.
14. Secuii au fost instalați în Bihor, apoi în zona Tâmavelor și în Subcarpații răsăriteni.; Sașii s-au instalat
în principal în regiunea Orăștiei, a Sibiului, a Târnavelor și în sud-estul Transilvaniei.
15. Viața urbană a Transilvaniei a cunoscut un puternic impuls datorită sașilor.; Aveau să întemeieze
Sibiul, Brașovul, Sighișoara, Bistrița.
16. Regatul ungar urmărea să deschidă calea expansiunii Regatului ungar la sud și răsărit de Carpați.; în
1211 regele Andrei al Il-lea a instalat în Țara Bârsei Ordinul Cavalerilor Teutoni.
39
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
CAUST|C
17. Teutonii acționează încă din primii ani pe cont propriu atât la nord de Carpați, cât și la est.; Pe la
jumătatea celui de-al treilea deceniu al veacului al XIII-lea, armata regală îi alungă din Transilvania.
18. întărirea autorității regale maghiare asupra Transilvaniei a fost marcată de tendința generală de
reducere a autonomiilor locale în favoarea unor instituții centrale și locale.; Regii maghiari impun
comitatele, scaunele săsești și secuiești.
19. Pe plan administrativ-teritorial, Transilvania era împărțită în comitate, scaune și districte.; Scaunele
și districtele sașilor din Transilvania erau conduse de doi juzi.
20. Comitatul Sibiului, condus de un comite regal, a fost compus din șapte scaune.; El era numit Sieben
Stuhle.
40
POPHIS CAUSTIC
A APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
26. A. domnia lui Roman I;
B. recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la Constantinopol;
C. Vladislav Vlaicu întemeiază a doua Mitropolie la Severin;
4
1
5. A inaugurat principala direcție de politică externă a Moldovei pentru o lungă perioadă:
11. Regatul ungar urmărea să facă prozelitism creștin în rândul populației românești sau turanice.; în 1211
regele Andrei al II-lea a instalat în Țara Bârsei Ordinul Cavalerilor Teutoni.
12. Orașele săsești erau conduse de un consiliu format din jurați și coordonat de un primar.; Cele 7 scaune
locuite de sași și două districte au format „Universitatea sașilor”.
13. Scaunele secuilor erau conduse de un căpitan și un jude.; Districtele erau teritoriile autonome locuite
de români, conduse de juzi, cnezi sau voievozi.
14. întărirea autorității regale maghiare asupra Transilvaniei a fost marcată de tendința generală de
reducere a autonomiilor locale în favoarea unor instituții centrale și locale.; In comitate existau
adunări ale stărilor privilegiate, adunări ale nobilimii, iar la nivelul voievodatului se adunau
congregații generale ale nobilimii.
15. Instituția principatului nu s-a dovedit viabilă în Transilvania.; La 1176 izvoarele îl menționează pe
primul voievod al Transilvaniei, „Leustachius Voyvoda”.
4
2
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
16. în secolul al XIII-lea, cucerirea și organizarea Transilvaniei de către unguri par a fi încheiate.; în jurul
anului 1200 se atinge linia Carpaților Răsăriteni și Meridionali.
17. Preluată de învingători, instituția voievodatului avea să rămână întruchiparea autonomiei Transilvaniei în
raport cu regalitatea ungară.; Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei, fiind numit de acesta în
funcție.
18. Voievodul Transilvaniei avea atribuții administrative, judiciare, militare, dispunea de o cancelarie proprie
și era secondat de un vicevoievod.; Pe măsura colonizării Transilvaniei regalitatea limitează puterea
voievodului.
19. Voievodatele locale, cnezatele, districtele, scaunele sașilor și secuilor, vor imprima Transilvaniei o
dezvoltare deosebită de restul regatului maghiar în tot timpul cât a făcut parte din acest stat.; Transilvania
nu s-a contopit niciodată deplin cu Regatul Ungariei.
20. Conducerea voiedodatului se baza pe colaborarea „stărilor” sau „națiunilor” privilegiate: nobilimea (în
special maghiară), patriciatul (orășenii bogați - în special sași) și fruntașii secuilor.; Fruntașii românilor au
făcut inițial parte dintre stările privilegiate.
43
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
26. A. un document papal vorbește despre confiscarea bunurilor episcopiei Cumaniei;
B. își obține independența primul stat medieval românesc;
C. domnia lui Balica;
1. în opinia istoricului K. Horedt extinderea stăpânirii maghiare asupra Transilvaniei s-a produs în:
4. Pentru a-și impune stăpânirea asupra Transilvaniei regii maghiari au colonizat pe:
44
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
a) mongolă; b) germană; c) turcică; d) maghiară;
11. Regatul ungar urmărea să facă prozelitism catolic în rândul populației românești sau turanice.; în acest
sens se remarcă înființarea episcopiei Milcoviei sau a cumanilor, colonizarea cu germani a 15
localități în Țara Bârsei.
12. Fruntașii românilor au făcut inițial parte dintre stările privilegiate.; Ei participă la Congregația din
1291 și apoi, în 1355.
13. Din secolul al XIV-lea fruntașii românilor sunt excluși dintre stările privilegiate.; Prin victoria de la
Posada Țara Românească își afirma independența față de regatul ungar.
14. Supremația lui Ludovic I asupra Moldovei era contestată.; în 1366, prin mai multe diplome, el
hotărăște ca nobilii români care doresc să-și păstreze statutul, trebuie să accepte catolicismul.
15. Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice și-au văzut amenințate privilegiile de către dinastia bizantină
Anghelos.; în 1185 ei se răscoală sub conducerea fraților Petru și Asan.
45
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APQPHIS CAU$T|(;
16. Marea invazie tătară a dezorganizat regatul ungar.; Sunt create condiții favorabile afirmării politice
la sud și la răsărit de Carpați.
17. Diploma teutonilor indică și un anume statut politico-juridic al formațiunilor menționate.; Ele sunt
menționate cu termenii de „cnezat” și „voievodat”.
18. Regele maghiar considera că Basarab și-a nesocotit obligațiile vasalice.; In 1330 era declanșată o
campanie împotriva Țării Românești condusă chiar de Carol Robert de Anjou.
19. Cauza neînțelegerilor dintre Basarab și regalitatea maghiară a fost Banatul de Severin.; într-o
trecătoare, nelocalizată cu exactitate, românii îi surprind și îi masacrează pe unguri.
20. Reglementările din 1366 ale lui Ludovic I au avut drept consecință o diminuare semnificativă în
importanță a adunărilor cneziale.; Multe adunări cneziale acționează împotriva abuzurilor
autorităților, invocă vechile libertăți românești sau aleg delegați care să susțină cauza în fața
regelui, voievodului sau comitelui.
46
APOPH IS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
1. Conform istoricului K. Horedt, în a patra etapă a cuceririi Transilvaniei maghiarii au ajuns la:
2. Fiind sprijiniți de papalitate în extinderea catolicismului spre răsărit, regii unguri aveau calitatea de:
4
7
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
a) al XV-lea; b) al XIV-lea; c) al XII-lea; d) al XIII-lea;
9. Bula „Andreanum” preciza că nu putea fi înstrăinat prin danii teritoriul din zona:
11. în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, la sud și la răsărit de Carpați românii își consolidau
independența.; în Transilvania se producea evoluția inversă, aceasta fiind tot mai profund integrată în
structurile regatului ungar.
12. în ciuda eforturilor de încorporare desfășurate de către regalitatea maghiară, Transilvania și-a păstrat,
în tot cursului evului mediu, individualitatea.; Transilvania era singura regiune din Regatul Ungariei
care purta denumirea de voievodat.
4
8
| CAUSTIC
APOPH S APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
13. în ciuda eforturilor de încorporare desfășurate de către regalitatea maghiară, Transilvania și-a păstrat,
în tot cursului evului mediu, individualitatea.; Voievozii erau singurii care aveau un titlu identic cu cel
al conducătorilor Țării Românești și Moldovei.
14. Românii își păstrează o autonomie relativă și o organizare proprie, sub conducerea cnezilor și
voievozilor în zonele centrale ale Transilvaniei.; în contextul acțiunii de centralizare politică și de
restaurare a autorității regale maghiare, aceste autonomii sunt tot mai restrânse.
15. Spre sfârșitul veacului al XIII-lea și la începutul celui următor, voievozii Transilvaniei își asumă
prerogative sporite.; Roland Borșa convoacă la Deva, în 1288, prima Adunare Obștească (Congregația
generală), la care participă nobili din cele 7 scaune, clerul superior, orășenii și reprezentanții țărănimii
libere.
16. Autonomiile românești din nordul Peninsulei Balcanice au fost supuse unui puternic asalt de anihilare
în secolele XI-XIII, din partea Imperiului Bizantin.; Acestea au făcut trecerea de la țară la stat.
17. în secolele XII-XIII, grupurile privilegiate ale societății transilvane, nobilii maghiari, sașii și secuii se
constituie treptat în stări.; Datorită structurii prevalent etnice a stărilor, ele vor fi denumite oficial
„nationes” (națiuni).
18. în secolul al XIII-lea, se conturează din ce în ce mai clar formațiunile politice ale românilor din
exteriorul arcului carpatic.; în 1234, o bulă papală, dată de papa Grigore al XI-lea menționa existența
unor elemente de ierarhie bisericească ortodoxă, ceea ce implica și o organizare politică.
19. Invazia mongolă și constituirea unui stat mongol, la care se adaugă criza din interiorului regatului
maghiar, a frânat expansiunea acestuia în afara arcului carpatic.; Voievodul Litovoi (cel de la 1247 sau
un urmaș cu același nume) se ridică împotriva suzeranității maghiare.
20. Expansiunea maghiară a fost însoțită de o adevărată cruciadă.; Regii unguri aveau în papalitate un
sprijin real în extinderea catolicismului spre răsărit.
49
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
a) ACB b) BCA c) ABC d) BAC
50
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
TEST NR. 17
1. Conform istoricului K. Horedt, în a cincea etapă a cuceririi Transilvaniei maghiarii au ajuns la:
51
APOPH|
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC SCAUS^
c. Dacă primul enunț este adevărat și al doilea este fals;
d. Dacă primul enunț este fals și al doilea este adevărat.
11. Regii unguri aveau în papalitate un sprijin real în extinderea catolicismului spre răsărit.- Ei aveau
calitatea de regi apostolici.
12. începând cu secolul al XV-lea principatul Transilvaniei este confruntat cu pericolul otoman.; Un rol
major în oprirea temporară a pericolului turcesc l-a jucat lancu de Hunedoara.
13. Un rol major în oprirea temporară a pericolului turcesc l-a jucat lancu de Hunedoara.; Politica lui
lancu de Hunedoara față de turci va fi continuată de fiul său, regele Matia Corvinul al Ungariei.
14. Pe măsura colonizării Transilvaniei regalitatea limitează puterea principelui.; lancu de Hunedoara a
acționat pentru a spori gradul de autonomie al Voievodatului Transilvaniei față de Regatul Ungariei.
15. Conducerea voiedodatului se baza, încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea, pe colaborarea „stărilor”
sau „națiunilor” privilegiate.; Roland Borșa convoacă la Deva, în 1288, prima Adunare Obștească.
16. în 1526 armata maghiară este înfrântă de turci la Mohacs.; Ungaria răsăriteană devine pașalâc.
17. în 1541 Transilvania se organizează ca un principat autonom sub suzeranitate otomană.; Dieta avea
dreptul de a-1 alege pe principe care era confirmat și învestit cu semnele puterii de Poarta Otomană.
18. Transilvania, Făgărașul și comitatele din Partium au alcătuit Principatul autonom al Transilvaniei.;
Principatul și-a păstrat instituțiile proprii.
19. Principele Transilvaniei hotăra în probleme de politică externă.; începând din secolul al XV-lea,
problemele mai importante de politică externă erau dezbătute și hotărâte, în principiu, în Dieta țării.
20. Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) a inaugurat politica de consolidare a absolutismului princiar.;
Principatul se confrunta cu țelurile expansioniste ale Habsburgilor.
52
APOPH|
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC SCAUS^
24. A. domnitor care a construit Cozia;
B. domnitor care a construit Voroneț;
C. domnitor care a construit Trei Ierarhi;
53
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAM
5
4
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
10. Scaunele și districtele sașilor din Transilvania erau conduse de:
11. La începutul secolului al XVII-lea, Principatul se confrunta cu țelurile expansioniste ale Habsburgilor.;
Dieta i-a acordat principelui largi posibilități de a dispune de domeniile nobilimii.
12. Prin pacea de la Karlowitz, Poarta recunoaștea oficial trecerea Transilvaniei sub stăpânire habsburgică.;
La 4 decembrie 1699, a fost acordată Diploma Leopoldină care a constituit baza juridică a
administrației austriece.
13. Dieta Transilvaniei a fost un factor permanent de coguvemare alături de principe.; Din a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea Transilvania devine Mare Principat, împăratul Habsburg având și titulatura de
principe.
14. Românii nu mai faceau parte din 1437 din sistemul națiunilor privilegiate.; Diploma Leopoldină din
1691 îi considera pe români ca fiind „tolerați”.
15. Promisiunile din Diploma leopoldină (1701), care îi număra pe uniți între privilegiați, au fost onorate.;
în secolul XVIII Școala Ardeleană a contribuit la redefinirea identității românești în jurul originii latine
și la întărirea ideii naționale române.
16. Constituirea statelor medievale românești a însemnat și un transfer de putere politică din partea
cnezilor și voievozilor locali în favoarea conducătorului ales.; Domnii Țării Românești și Moldovei și-
au asumat titlul de mare voievod.
17. Domnii Țării Românești au fost foarte apropiați de monarhia imperială bizantină.; Ei au exprimat în
mod ferm o autocrației de esență divină.
18. Domnii Moldovei au fost în raporturi apropiate cu regatul polonez.; Ei au preluat caracteristici ale
monarhiei de stări, pe ansamblu mai dependentă de elitele politice boierești.
19. Domnia autocrată se afirmă ca domnie de drept divin.; în titulatura domnilor se introduce înaintea
numelui cuvântul „Io”.
20. In succesiunea la tron nu exista dreptul primului născut.; Basarab își asociază la domnie pe fiul Nicolae
Alexandru.
5
5
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
CAUSTlcdragoman al Porții;
C. sfatul domnesc începe să fie numit cu termenul turcesc de divan;
56
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
30. CAUSTlc
A. este menționat Ahtum;
B. creștinarea ungurilor;
C. al doilea țarat bulgar;
6. Administrativ-teritorial, Țara Maramureșului, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului erau:
57
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
CAUSTlc
Analizați conținuturile enunțurilor și marcați cu:
a. Dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație cauzală între ele;
b. Dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există relație cauzală între ele;
c. Dacă primul enunț este adevărat și al doilea este fals;
d. Dacă primul enunț este fals și al doilea este adevărat.
11. Diploma Leopoldină din 1691 îi considera pe români ca fiind „tolerați”.; Unirea cu Roma este
acceptată de cea mai mare parte a românilor transilvăneni în schimbul promisiunilor de a li se
conferi drepturi similare cu ale celorlalte națiuni.
12. Domnii Țării Românești și Moldovei și-au asumat titlul de „mare voievod”.; Titlul exprimă atât
funcția militară a conducătorului, cât și supremația sa în raport cu ceilalți voievozi.
13. Domnii Țării Românești au exprimat în mod ferm o autocrației de esență divină.; în 1359,
Vladislav Vlaicu s-a intitulat „domn autocrat” (singur stăpânitor).
14. Domnia autocrată se afirmă ca domnie de drept divin.; în titulatura domnilor se introduce
formula bizantină „din mila lui Dumnezeu”.
15. Candidatul la tron trebuia să fie „os de domn”.; Oricare dintre descendenții Basarabilor și a
Mușatinilor era considerat vrednic de domnie.
16. Domnul era ales pe baza principiul ereditar-electiv.; Unii domni își asociază la domnie pe unul
din fii încă din timpul vieții.
17. Mitropoliile celor două țări extracarpatice au avut un rol important în consolidarea autorității
domnești.; Domnul devenea „cel ales de Dumnezeu” prin ceremonia religioasă a ungerii de
către mitropolit.
18. Domnul avea atribuții militare.; Domnii Țării Românești și Moldovei și-au asumat titlul de
„mare voievod”.
19. Calitatea de „mare voievod” însemna și prerogative fiscale.; Domnul percepea birul.
58
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
20. Mihai Viteazul a eșuat în acțiunea lui de restabilire a autorității domnești.; Imperiul Otoman
instaurează controlul asupra domniei, alegerea domnitorilor fiind însoțită de confirmarea din partea
Porții.
59
28. A. Ladislau Kan;
B. Adunarea Obștească la care participă nobili din cele 7 comitate, clerul superior, orășenii și
reprezentanții țărănimii libere;
C. „Simion Ultrasilvanus”;
2. Conform istoricului K. Horedt, în prima etapă a cuceririi Transilvaniei, maghiarii au ajuns la:
6
0
ApOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
7. Mercurius și Simion sunt atestați în anul:
11. în secolul al XV, dominația otomană asupra Țărilor Române se accentuează.; Autoritatea domnului
începe să se restrângă, iar boierii încep să exercite o tutelă asupra sa.
12. în concepția otomană, domnia a devenit, încă din a doua jumătate a secolului al XV-lea o funcție
administrativă.; Domnul era considerat un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia
administrativă otomană.
13. De la sfârșitul secolului al XVI-lea dependența față de Poarta otomană se accentuează.; „Oastea cea
mare” nu a mai fost chemată sub arme.
14. Marii boieri erau mari proprietari de pământuri.; Sfatul domnesc avea rolul de a-1 consilia pe domn și
era la început compus din marii boieri.
15. Tendința generală, în secolele XV-XVI, era de întărire a autorității domnului în raport cu marea
boierime.; Din Sfatul domnesc au început să fie eliminați, treptat, boierii fără dregătorii.
16. în secolul al XVIII-lea, concurența pentru ocuparea tronului, ca și sporirea continuă a obligațiilor față
de Poartă au condus la o creștere excesivă a fiscalității.; După aprecieri generale, un sfert din veniturile
principatelor erau preluate de Poartă.
17. In perioada fanariotă, principala funcție a statului devine cea fiscală.; S-a generalizat sistemul
venalității dregătoriilor, numărul acestora crescând foarte mult.
18. în perioada fanariotă, dispare funcția externă a principatelor.; Țările Române erau considerate de
Poarta Otomană și de celelalte puteri europene drept teritorii autonome în cadrul Imperiului Otoman.
19. în perioada fanariotă, politica externă era total subordonată turcilor.; în aceeași perioadă dispare oastea
țării.
61
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
20. în intervalul 1711/1716-1821 domnii sunt aleși de Poartă dintre grecii din Fanar.; Boierii români
pământeni se grupează în „partida națională”.
22. A. regiunile unde sălășluiau triburile turanice au fost preluate de către mongoli;
B. cronica lui Ioan de Târnave;
C. creștinarea ungurilor;
27. A. domnul Alexandru Moruzi îl primește pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă din București;
B. Alexandru Ipsilanti, prima domnie în Țara Românească;
C. Alexandru Ipsilanti, domn al Moldovei;
62
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
a) ACB b) BCA c) ABC d) BAC
4. Vornicul era:
5. Logofătul era:
6. Spătarul era:
63
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
CAUSTic
8. Activitatea diplomatică, primirea solilor străini și ceremonialul primirii lor se aflau în grija:
11. în secolele XIV-XVI domnia a avut un rol esențial în lupta antiotomană, reușind să păstreze
autonomia statală.; Domnii erau aleși dintre boierii pământeni.
12. în primele secole de după întemeiere, veniturile domniei proveneau din beneficiile aduse de
drumurile comerciale care strabăteau spațiul românesc.; în condițiile în care Marea Neagră a
devenit un lac turcesc, comerțul internațional nu mai aducea beneficiile anterioare ceea ce a condus
la o creștere excesivă a fiscalității.
13. în secolul al XVIII-lea s-a generalizat sistemul venalității dregătoriilor.; Se constată ascensiunea
socială a oamenilor care acumulaseră un anumit capital, bănesc sau funciar, dar care prin naștere nu
aparțineau boierimii.
14. Domnii fanarioți reformează sau înființează o seamă de instituții în spațiul social, edilitar sau al
învățământului.; Constantin Mavrocordat s-a preocupat de dezvoltarea învățământului,
reorganizând Academia Românească de la Sfanțul Sava.
15. Numirea domnilor fanarioți era condiționată sau măcar influențată de plata unor sume de bani
considerabile.; Sume mai mici se plăteau doar la prelungirea domniilor.
16. Fanarioții încearcă să reglementeze cuantumul si modalitățile de plată ale contribuțiilor către
domnie.; Aceste măsuri au avut întotdeauna rezultatele scontate.
17. Mitropolitul era subordonat instituțiilor centrale.; El putea fi desemnat sau îndepărtat de principe.
6
4
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
18.întemeierea primelor mitropolii de către Patriarhia din Constantinopol au dat legitimitate Bisericii
Ortodoxe Române.; Mitropolitul Moldovei avea calitatea de exarh al plaiurilor.
19.în secolul al XVIII-lea, domnul semna tratate, declara război și încheia pace.; Principalele acte ale
domniei nu aveau putere dacă lipsea consimțământul marilor boieri din Sfat.
20.în timpul regimului fanariot rolul Adunării Stărilor a scăzut semnificativ.; Sub o formă modernizată,
instituția va renaște între 1831 și 1848 sub numele de Adunarea Norodului.
65
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
a) șase războaie între marile puteri; b) cinci războaie între marile puteri;
c) șapte războaie între marile puteri; d) opt războaie între marile puteri;
6. Adunarea Stărilor și-a definit atribuțiile în mai mare măsură în vremea lui:
7. Ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în:
66
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
10. Organ de conducere convocat periodic mai ales în probleme fiscale și administrative:
11. Deținerea unei dregătorii în aparatul domnesc echivala cu înnobilarea.; între secolele XV- XVI, se
constată ascensiunea socială a oamenilor care acumulaseră un anumit capital, bănesc sau funciar, dar
care prin naștere nu aparțineau boierimii.
12. Mitropolitul Țării Românești avea calitatea de exarh al plaiurilor.; Ortodocșii români din Ungaria erau
reprezentați de mitropolia de la sud de Carpați.
13. Adunările stărilor privilegiate au cunoscut aceeași evoluție ca în Occident.; în vremea lui Matei
Basarab, au apărut conturate deosebirile dintre Sfat domnesc al marilor boieri, Soborul - fețele
bisericești și Adunarea a toată țara - care cuprindea pe reprezentanții tuturor stărilor privilegiate
îndreptățite să participe.
14. Intre domnie și biserică, în Evul Mediu a existat o colaborare. Domnul îl numea pe mitropolit iar
acesta era principalul sfetnic în Sfatul Domnesc.
15. Domnul putea retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie) sau îi putea condamna
la moarte.; Domni precum Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare au reușit să întărească autoritatea domniei în
raporturile cu marea boierime.
16. Pe măsură ce dominația otomană se accentuează, autoritatea domnului începe să se restrângă iar
boierii încep să exercite o tutelă asupra domnului.; Aceștia controlează viața politică prin susținerea
unor candidați la tron sau prin încheierea unor înțelegeri cu alți suverani creștini sau chiar cu turcii.
67
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
AP
OPHISCA
17. Campaniile otomane și înfrângerea turcilor la Viena în 1683 au influențat politj Ca domnilor Constantin
Brâncoveanu în Țara Românească și Șerban Cantacuzino j n Moldova.; Ei au încercat refacerea
autorității domnești, dar evoluția instituției domniei românești a fost întreruptă de instaurarea
domniilor fanariote.
18. Adunările stărilor privilegiate au devenit parteneri ai puterii centrale în procesul de luare a deciziilor
încă din secolul al XIV-lea.; în timpul regimului fanariot a scăzut semnificativ rolul acestei instituții.
19. Biserica catolică s-a organizat ca o instituție suprastatală, Papa considerându-se superior suveranilor
laici.; Conflictul dintre Biserică și puterea laică este cunoscut sub numele de „lupta pentru
învestitură”.
20. Postelnicul avea în grijă camera de dormit a domnului.; Tributul sau haraciul era taxa plătită de Țările
Române Imperiului otoman în schimbul păcii.
68
C începe domnia împăratului bizantin Vasile al II-lea;
6
9
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS
5. „Manual de legiuiri” a fost redactat de:
10. Statutul politic al Transilvaniei în cadrul Imperiului Habsburgic a fost stabilit prin:
11. în caz de vacanță a tronului, conducerea țării revenea marilor boieri.; în Țara Românească se impune
familia Craioveștilor care domină viața politică între 1480-1520.
12. Calitatea de „mare voievod” presupunea că domnul percepea birul.; în primele secole de după
întemeiere, fiscalitatea era relativ redusă.
13. Din punct de vedere politic, secolul al XVIII-lea aduce un element nou în Transilvania, și anume
Unirea cu Roma.; Promisiunile din Diploma leopoldină, care îi număra pe uniți între privilegiați, din
punct de vedere politic, indiferent de statutul lor social (inclusiv țăranii), nu au fost niciodată onorate.
14. întemeierea statelor medievale românești în secolul al XIV-lea a fost rezultatul a trei tendințe istorice,
conform lui Nicolae lorga.; La scurt timp după constituirea lor, regimul politic a evoluat spre formula
monarhică în tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu trăsături specifice societății românești.
15. Dieta Transilvaniei era continuare a „congregațiilor” celor trei națiuni medievale-, Dreptul de a alege
principele a fost legiferat de către Dieta întrunită în anul 1541.
16. Principele Gabriel Bethlen a inaugurat politica de consolidare a absolutismului princiar.; Dieta întrunită la
Cluj în anul 1543 i-a acordat largi posibilități de a dispune de domeniile nobilimii.
70
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
17. Angevinii au readus Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei.; lancu de Hunedoara
acționat și pentru a spori gradul de autonomie al principatului față de Regatul Ungariei.
18. în comitate se adunau congregații generale ale nobilimii.; Acestea discutau și rezolvau în principal
probleme judiciare.
19. Un rol major în oprirea temporară a pericolului turcesc l-a jucat lancu de Hunedoara, voievod al
Transilvaniei.; Instituția voievodatului avea să rămână întruchiparea autonomiei Transilvaniei în raport cu
suzeranitatea otomană.
20. însemnele domniei erau coroana, buzduganul și spada.; Semnificativă pentru autoritatea domnului este
opera politică a lui Mircea cel Bătrân, reprezentat în fresca de la Cozia, ctitoria sa, cu însemnele
imperiale.
71
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
72
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
4. Un factor extern ce a contribuit Ia constituirea statelor medievale românești a fost:
10. Pe măsura consolidării puterii centralizatoare a domnilor, rolul cel mai important revine:
11. Până în secolul al XlII-lea, zona nord-dunăreană a fost dominată de fenomenul migrațiilor.; Hanatul
Hoardei de Aur și-a exercitat dominația îndeosebi asupra zonei intracarpatice.
12. In cadrul obștilor sătești locale apare o categorie privilegiată (boierimea sau nobilimea), din rândul
căreia se vor desprinde viitorii cnezi sau voievozi.; Cercetările arheologice au permis cunoașterea
numelor unora dintre conducători.
13. Unii conducători din Dobrogea sunt atestați prin documentele bizantine.; Jupan Dimitrie este
consemnat într-o inscripție de la Mircea Vodă.
14. în anul 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană.; în fruntea ei se afla
un principe, ales de sultan și confirmat de o adunare reprezentativă numită Dietă.
15. în secolele VII - IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească.; La
începuturile existenței sale, obștea se baza pe unii membri, numiți în documente jupan, cneaz,
voievod cu atribuții militare, juridice, sociale.
73
APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIQ
16. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Imperiului Habsburgic se extinde în sud-estul Europei.; După lupta
de la Mohacs, Transilvania cunoaște o modificare a statutului ei politic.
17. După secolul IX, procesul de maturizare politică a obștilor sătești a cunoscut o nouă etapă,
desfășurată însă pe fundalul continuității elementului autohton.; N. lorga a numit aceste structuri
„romanii populare”.
18. Colonizarea sașilor și secuilor în Transilvania accentuează caracterul multietnic al regiunii.; Românii
devin minoritari, dar își continuă viața organizați în districte.
19. Invazia mongolă și constituirea unui stat mongol cu capitala pe Dunăre a frânat expansiunea
maghiarilor în afara arcului carpatic.; în contextul menționat, voievodul Litovoi și fratele său Bărbat
se ridică împotriva suzeranității maghiare.
20. Congregațiile generale ale nobilimii era convocate inițial de către regele maghiar.; Ele dezbăteau
diverse probleme, îndeosebi de ordin judiciar.
23. A. maghiarii au început cucerirea spațiului cuprins între Tisa, Crișuri și Someș;
B. este atestat Imperiul cumanilor;
C. principatul independent condus de către Balica;
74
/XPOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC APOPHIS CAUSTIC
30. A. s-a desăvârșit din punct de vedere teritorial și instituțional crearea Țării Românești ca stat de sine
stătător;
B. Suceava devine capitala Moldovei;
C. sultanul acordă dietei dreptul de a alege principele;
1. Primele realități politice românești din spațiul balcanic sunt amintite în izvoarele:
11. Dieta Transilvaniei se întrunea anual, sau chiar de mai multe ori într-un an.; Ea a fost un factor
permanent de coguvernare alături de principe.
12. Din secolul al XH-lea,Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom sub suzeranitatea regatului
medieval maghiar.; Transilvania dispunea de o organizare politică și administrativ-teritorială proprie.
13. La baza evoluțiilor din sânul obștii sătești a stat dezvoltarea economică.; în cadrul comunităților apare
diferențierea socială.
7
6
14. în primul mileniu al erei creștine, istoria românilor a evoluat între Imperiul Noii Rome și
populațiile migratoare.; Pentru romanitatea occidentală a fost o perioadă caracterizată prin
dezvoltarea și consolidarea obștilor sătești daco-romane și apoi vechi românești, cu o organizare
internă proprie, ca a altor popoare.
15. Basarab reia raporturile cu Ungaria în contextul necesității de a duce o luptă comună pentru
eliminarea tătarilor din regiune.; El cucerește nordul Moldovei actuale, ceea ce explică numele de
Basarabia extins apoi asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru.
16. în spațiul românesc procesul de constituire a statului a fost favorizat de factori interni.; Prezența
cumanilor și a tătarilor a împiedicat extinderea stăpânirii Regatului Ungariei peste Carpați.
17. Cnezatele Kiev și Halici manifestau tendințe agresive pentru spațiul intracarpatic.; în anul 1211,
regele Andrei al II-lea a instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni.
18. Uns de mitropolit, domnul adoptă cu coroana și titlul de marele voievod.; Prin ungere, domnii
deveneau conducători politici „din mila lui Dumnezeu”.
19. Patriarhul de la Constantinopol le transfera domnilor harul divin și confirma sprijinul divinității
pentru puterea lor.; Introducerea în titulatura domnului a cuvântului Io, afirmă răspicat sursa
divină a puterii domnești.
20. Ca urmare a creșterii influenței Porții, domnia a început să nu mai fie considerată un atribut
exclusiv al voinței divine.; Din a doua jumătate a secolului al XV-lea, domnia a devenit o funcție
administrativă.
7
8