Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Factor al romanizării care concentrează toate aspectele esenţiale ale civilizaţiei romane:
a) viaţa economică; b) veteranii; c) oraşul; d) normele juridice.
3. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Drobeta, Napoca, Sucidava etc.:
a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie.
4. Veche aşezare dacică din stânga Dunării, care devine centru urban şi în timpul stăpânirii romane:
a) Tomis; b) Histria; c) Drobeta; d) Tropaeum Traiani.
5. Relaţie politică între Imperiul Roman şi un stat care recunoaşte autoritatea acestuia în schimbul asigurării protecţiei:
a) clientelat; b) vasalitate; c) suzeranitate; d) protectorat.
9. Perioada favorabilă propagării monoteismului creştin în spaţiul carpato-danubiano-pontic coincide cu domnia lui:
a) Constantin cel Mare; b) Domiţian; c) Teotim I; d) Vespasian.
10. Desăvârşirea romanizării la Dunărea de Jos a avut loc în intervalul cuprins între secolele:
a) III-IV; b) III-V; c) III-VI; d) III-VII/VIII.
11. În cei aproape 38 de ani ai domniei sale, Burebista se dovedeşte un priceput organizator şi brav comandant de oşti; totodată, el se afirmă ca iscusit
politician şi diplomat.
12. Elementele materiale şi spirituale ale modului de viaţă roman pătrund în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic; Dacia şi Moesia cunosc, în
secolele II-III d.Hr., o perioadă de progres general.
13. Pretutindeni în lumea romană, armata a reprezentat un factor esenţial în procesul de romanizare; Dacia, ca provincie de graniţă puternic militarizată,
constituia, în sistemul defensiv roman, o adevărată lance înfiptă în coasta lumii barbare sud-dunărene.
14. Dacia ocupă un loc special între provinciile europene ale Imperiului Roman, ea fiind ultima cucerită, dar prima abandonată; temeinicia şi
profunzimea romanizării Daciei este demonstrată de faptul că, aici, romanitatea nu numai că nu şi-a pierdut poziţiile din provincia traiană, dar
aproape şi le-a triplat, extinzându-se în întreg spaţiul dintre Tisa, Nistru, Dunăre şi Carpaţii Păduroşi.
15. Latinitatea limbii vorbite de autohtonii din spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost recunoscută de timpuriu de popoarele vecine; neamurile
germanice i-au numit w(a)lach, termen de la care derivă etnonimele vlah, olah, blach, valah etc.
16. După abandonarea Daciei de către Aurelian, romanitatea nord-dunăreană a păstrat o legătură permanentă, atât economică cât şi spirituală, cu
romanitatea sud-dunăreană; în secolul IV, creştinismul a pătruns masiv la nord de Dunăre, având un rol important în păstrarea romanităţii şi
desăvârşirea etnogenezei româneşti.
17. Părăsirea Daciei de către autorităţile imperiale şi stingerea vieţii urbane au avut drept consecinţă reconversia rurală a daco-romanilor; în limba română,
terminologia referitoare la viaţa urbană şi la căile de comunicaţie specifice acesteia este de origine latină.
18. În primul secol al erei creştine se consumă episodul dispariţiei regatului dac independent; în următoarele două secole, Dacia este organizată
ca provincie imperială romană.
19. Procesul de romanizare lingvistică şi culturală din secolele II-III d.Hr., când o mare parte a României actuale era inclusă în Imperiul Roman, a avut o intensitate
deosebită; limba latină a pătruns rapid în zonele urbane, dar şi la sate, în viaţa comunităţilor agricole care ocupau cea mai mare parte a teritoriului.
20. La data retragerii aureliene romanitatea triumfase, constituindu-se în premisă esenţială a etnogenezei româneşti; romanicii nord-dunăreni,
după retragerea aureliană, păstrează legăturile comerciale dar şi pe cele spirituale cu romanicii sud-dunăreni.
24. A. În provincia Dacia se produce fenomenul cunoscut sub numele de interpretatio romana. .
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum, Micia şi Căşeiu. .
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.
30. A. Reinstaurarea parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
B. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării.
C. Slavii rup frontiera dunăreană a Imperiului Roman, provocând ruperea romanităţii balcano-carpatice.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.