EMIUAN COLCERU

MEMORATOR
DE ISTORIE
pentru pregAtirea
examenului de bacalaureat

Edilia a III-a

Editura Paralela 45
 Redactare: Bianca Vi$atr cuprins
Tehnoredactare: Aahiana Vliid€scu
Pregdtirc de tipa[ Marius Badea
Design coper6: Mirona Pintilie
I. Romanitatea romenilor in viziunea istoricilor
II. Secolul )O< inrre democratie Fi totalitarism. Ideologii Si
practici politice in Romdnia $i in Europa ................................ I I
Descrierea CIP r Bibliotecii NatioDale r Rominiei IIL Coastitutiile din
COLCERU, EMILIAN
M€morstor de islode pentru pregitire{ etamentrlui de IV. AutoDomii locale $i institutii centrale h spatiul romanesc
bacalaurert / Emilian Colceru - Ed. a 3-a" - Piteqti : Pamlela 45, (secolele D( XVUD
2020
rsBN 978-973-47-3 190-9 V. Stahrl rcman modem - de la proiect politic la realizarea

Rondniei Mari -.--......-------.

94
VI. Roma[ia postbelice. Stalinism, nalional-comunism $i
disidenli anticomunisti. Constructia democraliei
postdecembriste

VII. Spatiul romeDesc intre diplomatie 9i conflict ln Ev'ul Mediu

Coplright O EdituB Paralela 45, 2020
Pr€zenta lucrare foloseste denumfui ce coNtituie
hregistate, iar conlinu&l €sb prote,6t de legisl4ia
&€ptul de Foprietate int€l€cbaln-
9i la incepurul modernit{ii..-...........................-.-- ....................64
VItr. Rometria ti concerfirl euopean: de la,,criza orientalt' la
marile alianle ale secolului XX............................. ..................73
D(. Romenia in perioada R6zboiului Rece 82
mirci
Fivind
 I, ROMANITATEA ROilANILOR iN VIZIUNEA
ISTORICILOR

Ce este romanitatea romanilol?

Romanitatea romllnilor prcsupune descendetrta romanilor din
romad. Pe Ungi aceast?i idee cenhala" colceptul de romanitate a
romenilor tdmite la cel putin pahu idei conexe:
l. cotrtinuitatea unei populatii tomanizate pe teritoriul fostei
provincii Dacia;
2. unitatea tuturor teritoriilor locuite de romeni;
3. esenta latine a lmbii romane:
4. lraditii $i obicejud mo$tenite de la romani.
Problema romaniEtii rometribr este, a$adar, una extinsd. Orice
lucrare care abordeaz5 una dintre temele de mai sus se incadreaze
in problematica romanidtii romtuilor. Se poate intampla" de exemplu,
ca autorii se nu conteste latinitatea limbii, ci continuitatea daco-ro-
manilor pe teritoriul Daciei. Aceasti disputi priveste tot problema
romatitutii romeailor.

Cum a apirut poporul rcman?

in procesul s6u de formarc (etnogenezd, din limba greacd =
na$tere a poporului), poporul romdn a beneficiat, la fel ca oricare
alt popor romanic din Euopa" de contdbuliile elemertului autohton
(hacc-geto-dac) exist€nt inainte de cucerirca romane, a elemenhrlui
roman implementat mai ales in timpul stSpanirii Daciei de cdhe
romani $i a elemelhiui migator (in special slav), venit in Dacia
dupS secolul al III-lea.
Procesu'l de romanizate Greluarca de cdhe autohtoni a civiliza-
liei romane) a avut loc in trei etape:
 viafa pe teritoriul fostei provincii Dacia, ffrA sa atrage inse atenlia
1. hima este una initiala, inainte de cucedrea rcmaJE prin schim-
cancelariilor vecine, care erau preocupate de conducatorii politici.
burile culturale )i comerciale dinlre geto-daci ti romani
In absenla surselor scrise, unul din modurile de a dovedi conti-
2. Etapa decisivd a avut loc in timpul stdpenirii romane in Dacia
nuitatea unei populafii romanizate ir Dacia dupe secolul al IIIlea
(106 271), atunci cand tomanizarea a a\'ut un camcter sustinut,
este analiza dovezilor arheologice. Existd mai multe astfel de des-
bazal pe mai multi factod: adminishatia (folosirea Iimbii latine),
coperid care arate o locuire neinteruptd dupd retragerea aurelianA.
armata (care a stationat pe teritoriul Provinciei), colonigtii (adu$i
Una dinhe ele este Donariul de la Biertan, ce dateazl din secolul
din tot imperiul; multi dintre veterani - solda{i romani in retragere
al lvlea.
au preferat sA se stabileascl in Dacia).
Exisci insd $i doud sruse scrise din mileniul I caxe votbesc despre
3. DupI rctmgerea aureliane (anul 271) armata ti administralia
,,romani" la nord de Dundre. Prima ii apa4ine imp6ratului bizantin
au per5sit provincia, insd au rimas locuitorii deja stabili{i acolo:
Maudcius, carc, in hrctarea Strategikon (Arta militard) sctisd in
este ultima etapd a romanizirii, in care aceasta se extitrde $i in te-
secolul aMl-lea, mentioneazd ,,rcftgiatii rcmad". A doua, numiti
ritoriile locuite de dacii liberi, care nu au fdcut parte din Impe.iul
Roman.
i
Despre administrarea pelirlri, este scdsd de lnpiratul bizantin
Constantin al VIIJea Porlrogenetul in secolul al XJea gi face di,
Atezaxea slavilor in Peninsula Balcanice s-a realizat dupa des6-
ferenta intre ,,romani" (cei care ,,au venit din Roma $i poartd acest
verqirea procesului de romanizare. Slavii au conhibuit ti ei la for_
nume penl astezi") ti ,'Iomei" (locuitori ai Inpe ului Bizantin).
marea poponrlui romen pdn orgaoizarea politici gi prin anumite
De la sfrrgitul mileniului I, su$ele prciau denumirea popula-
elemente de civilizalie. Dupe 602, sursele mentioneazd o hecerc
masiv[ a slavilor la sud de Dun[re, ceea ce a dus la separalea ro- liilor romanizate din centrul $i estul Europei datd de slavi, aceea
de ,ylahi" (de unde mai t6rziu va veni gi numele de Valahia). Astfel,
manitdtii orientale (din partea de est a fostului Imperiu Roman) in
intr-o scrisoare a irnpemhrlui bizantin Vasile al [lea Macedoneanul,
doue: nord-dunexeana (daco-romenii) $i sud-dunireand (aromanii,
din secolul al Xlea, romatrii sunt rumiti ,,vlahi".
megleno-romenii, isho-romanii).
In secolul al >(Il-lea, cronicarul anonim al regelui Bela al Ungariei
povesteste, in lucrarea ,Fap lele ungurilor, cd, l^ lenirca acestora in
Surse cale atesti continuitatea daco-romani secolul al Ixlea, spatiul caeatic era locuit de ,,blachi", slavi gi
la nold de Dunele bulgari; in aceea6i lucrare este menlionat un conducetor, Gelu,
Problema romanitatii romanilor a fost fomulata de istorici din ,,quidam Blachus" (,,ttrt oarecare romin'). AceeaSi idee apare $i in
cauza faptului c6, din chiar perioada de formare a popomlui rom6n, crcnica Faptele hunilor $i ungurilor a \i Simon de Keza din se-
existe foade pu{ine surse care mentioneazd existenla lor la nord de colul al XIII-lea.
Dunire.
Dupe rehagerca aweliana (secolul al IIIlea) pend la formarea
Releriri la romanilatea tonanilorintre secolele
statelor medlevale omanetti (secolul al XMea), spatiul de la nord
al Xv-lea si al XVlll-lea
de Dudre este menlionat in sulse cu diversele nume ale popoa-
ln secolul al XIV-lea apar statele medievale Moldova gi Jara
relor migratoare (Gothia, Gepidia, Cumania etc.) care dominau
Romatreascd. Din acest moment sursele privitoare la romanitatea
politic zona. Autohtonii daco-romani qi-au desfrsurat in conthuare

6
locuitorilor lor lncep sd s6 inmult@sci Acest luclu se idampE $i
lo cootextul aparitiei cuentului cultural umanist.
in secolul al XV-le4 o serie de auto.i umanigti italieni (Poggio
Bmcciolini, Flavio Biondq Antonio Bdfini, Enea Silvio Piccolomini
viitorul paptr Pius al Il-lea) vorbesc desprc descendenta romane a
romanilor ditr spaiiul romaaesc.
in secolul al XVIlea umanismul se extinde pe intreg continen-
tul european. Carturarul Nicolaus Olahus , in lvcrarea sa Huhgaria'
vorbe$te despre mitatea locuitorilor din Terile Romane, ulma$i ai
romanilor. Cirturanrl sas Johantres Honterus rcalizeaz, o hartiin
care toate teritoriile de la nord de DDnire sunt hecute $rb un nume
comun (Dacia).
in secolul al X\{I-lea umanismul se rnspandette in Tdrile Romene.
Mai multi cronicari moldoveni (Grigore Urcche h Letopiselul
ldrii Moldorei, l/lkon Cosliniu De ,reamul moldorenilor) explici
faphrl ce rcmanii au origine romand. Ideea apaf,e $i la cronicarul
Tfii Romene$ti, Co$tantin Cantacuzino, la inceputul secolului al
Xvltrlea- Tot XVIILe4 Dimitrie Cant€mir,
la ftrcsputul secolului al
nmanist li precursor al Ilumioismului, exptca h Hro ic l vechimei
a romen-moldo-1)lahilar (1717llD),dt 1iin Descrierea Moldovei
(1714-1716), originea romani a romdnilor, folosind o argumed-
tatie complexd.
Secolul al X\{Illea este, ln Eruopq secolul Ih.rminismului, Ideea
romanititii romanilor este prczentati pe larg de reprezedantii
iluminismului rornanesc, membrii Scolii Ardelene: Gheorghe $incai,
ltt Hro ica romdnilot Si a mai mukor neamurt, Samuil Micu in
Istoria, tucnrib $i infittpldrile n nAilor sa:dPeir]uMalor 1n Istoria
pentru incep tul romAnilor tn Dacia.
La sfergitul secolului, ei rcd2rcttazd o petitie adresatd lmpe-
ratului de la Viena, numitd Supplet Libelllts l/alachorum,ln care
folosesc argum€ntul romanitatii lo( penhu a solicita drepturi poli-
tice h Transilvania aflati sub st?ipAnirea Imperiului Habsburgic
Nagterea f i dezvoltarea teoriei imigralioniste
Incd din secolul al XVIIJea au apirut primele lucrdri ale unor
autori carc contestd rchanitalea rcm:inilor. Un caz intercsant este
cel al istoricului maghiar Szamoskiizy Istvan, carc in scrierile sale
de la sfirgitul secolului al XVIlea afirmd cb romanii su umaqi
ai romanilot penfu ca la lnceputul secolului al XVIIlea s[ con-
teste acest luqu.
?n condiliile ln care, in secolul al XVII-lea, rom6nii folosesc
ideea romanit6lii ca argument peDtru drepturile politice, mai mulfi
eutori din Imperiul Habsburgic fomuleaztr o teorie nouii, confom
c6rei4 dupd retragerea aureliani, rom6nii s-ar fi format ca popor
la sud de Dundre, de unde au migrat ultedor spre nord. Aieastii
lcorie va pllffa ulrerior numele dE teorin imigralionitd. Inlre reple.
zentanlii ei se numdrd $i aushiacul Fra.Dz Joseph Sltlzer (Istoria
Daciei lTansalpine - Vien4 l7 8l),
Teoda este reluatd qi completati in secolul al )O<lea (,,secolul
nationalitefilor'). in 1867 are loc dualismul austro-ungar, iar
Transilvada este integlad in Regatul Uqgaxiei, pierzandu-$i auto-
nomia. Cefva ani mai tiLzirl in 1871, Robefi Roesler scde ludarea
Sludii romAne;ti, ia care reia &oria imigationistd.
In esent6, teoria imigralioniste' fomulat?i de Roesler, se bazeaza
pe urmatoarele idei:
. dacii au fost exteminali ca popor h urna rezboaielor cu
rcmanii, iar romanizarea nu a fost posibib in scurful timp al
oucedrii romane (165 de aif);
. toti locuitodi au pMsit Dacia dupe retragerca aureliand, deci
poporul roman s-a fomat la sud de DmEre;
. exis6 o asemdnarc intre limba romenb $i alte limbi de la sud
de Dun6re (limbile slave, albaneza), iar rom6nii srmt ortodoc$i,
la fel ca popoarele din sudul Dundrii;
. nu exist6 izvoare istodc€ caxe se ateste prezenla romanilor la
nord de Dunere inainte de secolul al )<Itrle4 deci rcmenii au ajuns
ulterior, avand ca ocupalie principah pestoritul.
 R;sounsul istoricilor romani
La Jfinlrut secolului al Xlx-lea si in secolul al Xx-lea' mai
mulli isto;ici rohani au combatut teoria imigmtio{isti, formuland
ko;ia co tinuitdlii. Unul dintre cei mai cunosculi combatanti ai
lui Roesler este A. D. xenopol in lucmlea Teoria lui Roesler'
Studiu asupra stdruinlei romAnilor i Dacia Traiand din 1884'
Principtlele idei ale lui xenopol sunt urm[toarele:
r oooorul romin este format din elemeDrul Faco-dacic ti din
eleminrul romat, la care se adauga inJluen1a slava:
r migragiile i-au impins pe daco-romani sprc munti, insd au
n...istat-leearud intre ooDulatia romani2ata de la nord $i de la sud
le Dunareftennenii ciegtmi de origine ladna din limba romtuia):
poporul romen are ca ocupalie principal5 agriculhrra;
. existi mai multe argumente arheologic€ $i toponimice pentru
continuitatea daci $i daco-romani la nord de DunEre dupd reha-
gerea aureliana;
. elementul roman este predominant ilr fornarea poponrlui rom6n
Exterminarea dacilor de cetre romani este conbAtuti $i de Bogdan
Petriceicu Hasdeu in fucture Pietit-au dacti? din 1860. Utr alt
autor care abordeazd ptoblema in secolul al XD(lea este Dimitrie
Onciul, care explicd fetul c[ poporul romen s-a format atat la
nord, cat $i la sud de Dunere.
La inceputul secolului al XXJea, o serie de a\i istorici romani
aduc noi arsumeDte in favoarea continuiGlii romiinilor: Vasile
Pdrvan (in licrarea licepufttrile vielii romanc la Surile Dundriil'
Nicolae Iorga (in Istoria romAkilor)' Gheorghe Bretianu (in
O enignd ti un miracol istoric, poporul rcmAn\.
Daia in secolul al XMlllea romanitalea incepea sd fie folositd
ca argument politic de cdtre romaai penhu ob{inerea de drepturi in
Transilvaniaiin condiliile ln care rominii erau defavorizali in ca-
drul Imperiului Habsburgic, ln secolele al Xlx-lea - al XX-lea'
disputa privind continuitat€a romiinilor a avut ca motiv lupta penhu
controlul asupra Transilvaniei dinhe Austro-Ungaria si Romatria'
10
rr. sEcoLUL )o( inrnr ormocuge gr
TOTALITARISM. IDEOLOGII SI PRACTICI
POLTTTCE it nOUArn gr ilr eunopl
Regimurile politice in Eulopa secolului al XX-lea
De-a lungul secolului al Xxlea, ln Euopa au funclionat trei
lipuri de regimuri politice: demoffatic, totalitar qi autoritar.
Begimul democratic
Regimul democratic (di1 greacl demos popot hatos - putere)
cste regimul in care tofi cedtenii participi la viata politice. in
$ecolul al Xxlea, acest tip de regim se lntehe$te sub forma de-
rnocratiei liberale, in caxe, ln regimurile liberale (caracterizate prin
rcspectarea drepturilor cetilenilor, separarea puterilor qi pluralis-
mul politic), se introduce votul unive$al.
Prin inhoducerea votului univercal, majodtatea statelor euopene
(cu excepjia Rusiei comuniste) au hecut la un regim democmtic
dup6 sfersitul Primului Rdzboi Mondial. Ca efect al crizei econo-
rnice ti al ascensiunii formafiunilor de exhemi, in multe din sta-
tcle europene au fost introduse, de-a lungul perioadei interbelice,
rcgimuri antidemocratice (totalitare sau autoritare). Au r5mas demo-
cratice, pand la declantarea celui de-al Doilea Rdzboi Mondial,
$tatele din vestul ti nordul Europei (Marea Britanie, Fmnla, Belgi4
Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia) qi un singur stat din estul
Europei (Cehoslovacia).
Dupe al Doilea REzboi Mondial, Euoba a fost impt4iut h doud:
statele cu rcgimul democraliei liberale in vest $i statele cu rcgim
totalitar comunist ln est. Aceastl situalie a dwat pen6 la pIAbuSi-
rea sistemului comunist in Europa, in 1989, atunci cand $i statele
din estul continentului au adoptat regimul democratic.
11