Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

În secolul I inaintea erei noastre s-a dezvoltat civilizația geto-dacă în

Epoca Fierului.
Amenințarea romană directă asupra Daciei are loc în timpul lui
Burebista 82-44 î.e.n., întemeietorul Statului Dac. Dacia avea poziție
geostrategică, numeroase resurse de aur, argint și grâne, dar și o armată
puternică.
Împăratul Domițian atacă Dacia în campaniile din 87 și 88, iar în 89
se încheie un Tratat de Pace prin care Dacia devenea Regat Clientelar
Romei.
Împăratul Traian atacă Dacia în campaniile din 101-102 și 105-106. În
106 o parte din Dacia este cucerită de romani și este transformată în
Provincie Romană. (Dacia Traiana.) Astfel, începând cu anul 106 are loc
procesul de ROMANIZARE propriu-zisă.
Romanizarea reprezintă un factor istoric complex ce se desfășoară
pe mai multe secole și se caracterizează prin pătrunderea civilizației
romane într-un teritoriu cucerit,având ca finalitate învățarea limbii latine, a
tradițiilor și obiceiurilor romane și îndepărtarea treptată a limbii locale, a
idiomului local.
Romanizarea concretă are loc din 106 până în 274, odată cu
Retragerea Aureliană. Împăratul Aurelian a retras din Dacia în perioada
271-275 armata și administrația, nu și populația locală.
Între secolele IV-VI, la Nord de Dunăre s-a răspândit creștinismul prin
intermediul misionarilor. Astfel, cateva simboluri creștine reprezentative
din Dacia sunt Donariul de la Biertan în secolul IV și Crucea de Aur de la
Histria în secolul VI. Totodată sunt amintiți termeni creștini de origine
latină precum: biserică, cruce, înger și Dumnezeu, respectiv basilica,
crucifix, angelus, Domine Deus.
În primul mileniu creștin, teritoriul de la Nord de Dunăre a fost
străbătut de numeroase popoare migratoare precum: hunii,avarii, gepizii,
bulgarii, slavii.
 Slavii în 602 au pătruns pe teritoriul Nord Dunărean, unde au fost
asimilați. În schimb, la Sud de Dunăre ei au format popoare slave.
(bulgari,sârbi,croați,etc.)
Slavona a avut un rol important pentru lumea balcanică, așa cum
limba latină a avut un rol important în Europa Occidentală. Limba slavonă
devine limbă liturgică, fiind susținute liturghiile în biserică, mai apoi
devenind limbă de cancelarie, toate documentele oficiale fiind redactate în
limba slavonă. În secolul VIII se încheie procesul de etnogeneză, având
următoarea structură:
a) substratul geto-dac 10%, 180 de cuvinte+derivatele lor
b) stratul latin 60% din cuvinte
c) adstratul slav 20%
*restul de 10% reprezintă cuvinte împrumutate din epoca medievală

Etimologia termenului de VLAH

Pentru prima dată,termenul de VLAH a fost folosit de către

generalul Caesar în opera De Bella Gallico, amintind un trib celt cunoscut
sub numele de VOLCAE, însemnînd că acest trib era vorbitor al limbii
latine.
Germanii au intrat în contact cu romanii și au preluat acest termen
WALKER, referindu-se la Peninsula Italică. Slavii au intrat în contact cu
germanii în secolul IX și au preluat acest terment de VLAH, care a
însemnat pentru ei străin, neslav, vorbitor de limbă latină. Acest termen
este folosit pentru locuitorii Nord Dunăreni.
Termenul a cunoscut mai multe variante precum: VLAH în Europa
de Est (la ruși și la slavii sudici), VALAHUS în Europa de Vest și
BLAK,OLAH,ULAH, în Ungaria.
Românii au fost menționați în operele medievale, bizantine, maghiare,
otomane, slave, persane sub denumirea de VLAHI.
Cronicarii secolelor VII-XIII

* Cea dintâi atestare a elementului romanic apare în secolul VII în

opera militară bizantină cunoscută sub numele de Strategikon, scrisă de
Împăratul bizantin Mauricius, în care românii sunt desemnați sub numele
de romani.
În secolul IX este amintită opera geografului armean Moise Chorenati
în care este menționată țara BALAH.
Tot în secolul IX o cronică turcă Oguzname amintește țara
ULAKILOR.
În secolul X Împăratul Bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul
în lucrarea Despre Adiministrarea Imperiului amintește: „se spune că sunt
români pentru că sunt numiți de la Roma și poartă această denumire până
în prezent ”. El îi numește pe români „romani”, iar pe bizantini „romei”.
* În secolul XI, istoricul persan Gardizi, în opera „Podoaba istoriilor”
îi amintește pe români între Dunăre și „un munte mare” -probabil Munții
Carpați.
* În același secol, în „Sfaturile și Povestirile” lui Kekaumenos sunt
amintiți românii dintre Dunăre și Sava-românii Sud Dunăreni.
* În secolul XII , în opera „Gesta Hungarorum”sunt amintiți voievozii
români Gelu, Glad și Menumorut de către Anonymus, Glad fiind numit
BLACH- adică român.
* În secolul XIII cronicarul maghiar Simon De Keza, în opera „Gesta
Hunnorum et Hungarorum” îi amintește pe români ca fiind „păstorii
romanilor”.

Cronicarii din secolele XV-XVIII

În această perioadă de timp românii sunt prezentați în diferite opere

bizantine, maghiare, slave; istoria românilor intrând în conștiința Europei.
 În sec XIV are loc procesul de centralizare statală, fiind întemeiate
statele medievale românești: Țara Românească, Moldova și Dobrogea.
În secolul XV se dezvoltă Umanismul și Renașterea care au scos în
evidență cultura și civilizația romană.
În secolul XIV Imperiul Otoman pătrunde în Europa având ca
obiectiv cucerirea părții Vest Europene. Umaniștii italieni din secolele
XIV-XV au încercat să demonstreze latinitatea românilor pentru a integra
direct Țările Române în Cruciada Antiotomană.
^^ Umaniștii italieni Poggio Bracciolini și Flavio Biondo îi
menționează pe români ca vorbitori de limbă latină.
^^ Enea Silvio Piccolomini este un cronicar de secolul XV care a
devenit papă sub numele de Papa Pius al II-lea 1458-1464. El a trimis
călugări Dominicani și Franciscani în Spațiul Românesc pentru a cerceta
latinitatea poporului român. Acesta prezintă denaturat termenii de
VALAHI și VALAHIA făcând legătură între aceștia și numele generalului
roman Flaccus, probabil cântat de Ovidius. Astfel derivând termenii de
vlach-Valachia din flaci-Flaccia.
În secolul XVI este menționat cronicarul român Nicolaus Olahus
(Vlahul), care a avut demnități în Regatul Maghiar (fiind Vicerege al
Ungariei). În opera „Hungaria” 1536 menționează unitatea de neam, limbă
și religie a românilor.
Ioan Honterus, originar din Brașov, a realizat in 1542 o hartă a
Daciei în care sunt menționați toți românii.
În secolul XVI apar primele cărți tipărite în limba română. Diaconul
Coresi, în „Psaltirea” sa din 1570 justifica apariția tiparului și a cărților în
limba română: „mai toate neamurile au cuvântul lui Dumnezeu în limba
lor, numai noi, runânii, n-avem”.

Secolul XVII reprezintă apogeul culturii medievale românești prin

cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce.
Câteva opere de seamă din vremea acestor cronicari sunt „De Neamul
Moldovenilor” (Miron Costin), „O Samă de Cuvinte” (Ion Neculce) și
„Letopisețul Țării Moldovei” (Grigore Ureche), unde apare celebra
expresie: „De la Râm ne tragem”.
* În secolul XVIII, în Țara Românească, în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu se remarcă activitatea stolnicului Constantin
Cantacuzino. Opera principală „Istoria Țării Românești”, realizează o hartă
a Țării Românești la Padova, În Italia.
* Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domn al Moldovei (1710-
1711).
Până la domnia lui Cantemir, istoricii români trebuiau să cerceteze în
bibliotecile occidentale pentru a-și demonstra latinitatea. Odată cu operele
lui Cantemir, istoricii străini sunt cei care studiază oepre românilor pentru
a demonstra latinitatea acestora.
Prin operele lui Cantemir istoria românilor întră în istoria universală.
În opera „Descrierea Moldovei” se prezintă parțial caracterul latin al
românilor.
Cea mai importantă operă privind latinitatea românilor a fost ”Hronica
Româno-Moldo-Vlahilor”, cu 343 de foi în manuscris, varianta
românească.

Cantemir a dezvoltat Teoria Puristă în care a afirmat că geto-dacii au

fost exterminați în luptele cu romanii. (primul care a afirmat acest act a
fost istoricul Eutropius.)
Traian a adus în Dacia coloniști numiți de la Roma, care știau o
limbă latină pură.
Cantemir greșește deoarece geto-dacii nu au fost exterminați, iar
Traian a adus coloniști din tot Imperiul Roman, care știau o limbă latină
populară/stricată.
Această interpretare greșită a fost preluată de Școala Ardelenească
(secolul XVIII) și Școala Latinistă (secolul XIX).
Cauzele care au dus la apariția teoriei imigraționiste:

Românii din Transilvania în secolul XVIII au cerut drepturi politice,

economice, sociale, la fel ca maghiarii, sașii și secuii.

Activitatea episcopului Ioan Inochențiu Micu-Klein (sau Ioan

Inochenție Micu Clain): A fost unicul reprezentant al românilor în
Dieta/Parlamentul Transilvaniei. A realizat un proiect politic numit
SUPPLEX LIBELLUS 1744, înaintat Împărătesei Maria Tereza, în care se
prezintă viața grea a românilor din Transilvania. Acest document este
trimis la Roma, iar Ioan Inochențiu trebuie să dea socoteală în fața Papei.
Ajuns la Roma, nu i s-a permis să se mai întoarcă în țară.
Răscoala Țărănească a lui Horea, Cloșca și Crișan 1784 împotriva
Împăratului Iosif al II-lea, care, un an mai târziu a desființat iobăgia în
Transilvania.
Activitatea Școlii Ardelene (cu reprezentanți precum Gheorghe Șincai,
Petru Maior, Samuel Micu, Ioan Budai Deleanu).
Cel mai important document politic din Transilvania a fost
SUPPLEX LIBELLUS VALAHORUM 1791, tipărit la Cluj de către
Școala Ardeleană, în care s-au cerut drepturi și libertăți, dar și desființarea
denumirii jignitoare de „tolerați”.

În aceste condiții, autoritățile maghiare au dezvoltat Teoria

Imigraționistă. Istoricul austriac Franz Sulzer 1781 în „Istoria Dacilor
Transalpini” afirma că românii nu au origine latină. Odată cu Retragerea
Aureliană 271-275, pe lângă armata și administrația romană s-a retras și
toată populația daco-romană la Sud de Dunăre între Tracia și Moesia, între
bulgari și albanezi. Aici au îmbrățișat creștinismul și au reveint la Nord de
Dunăre în secolul XIII, găsindu-i acolo pe maghiari.
Teoria Imigraționistă a fost dezvoltată de către ROBERT ROESLER
în 1871 în opera „Studii Românești. Cercetări cu privire la istoria veche a
României”.
 – geto-dacii au fost exterminați în războaiele cu românii
– toponimia dacică ar fi dispărut
– romanizarea nu se putea produce în 165 de ani
– după Retragerea Aureliană toată populația a ajuns la Sud de Dunăre
– românii sunt un popor de păstori nomazi
– în perioada secolelor III-XIII -„Mileniul Întunecat” nu avem
informații despre prezența Românilor la Nord de Dunăre
Combaterea Teoriei Imigraționiste:

Istoricii români și străini au combătut Teoria Imigraționistă cu

informații de ordin istoric, arheologic, numismatic, cartografic, în care se
prezintă și demonstrează latinitatea românilor.
Marele savant Bogdan Petriceicu Hașdeu a criticat în operele sale
atât teoria imigraționistă, cât și teoria puristă, care au susținut exterminarea
geto-dacilor în războaiele cu romanii. În opera „Pierit-au Dacii?” 1860
Hașdeu promovează Teoria Circulației Cuvintelor. El afirma că sunt
cuvinte mai puțin utilizate de către un popor, ele fiind depozitate în
dicționare, iar alte cuvinte sunt utilizate mai des. Astfel, se pot alcătui fraze
întregi prin cuvinte de origine latină, dar nicio propoziție cu cuvinte de alte
origini.
Totodată a scris și opera „ETIMOLOGICUM MAGNUM
ROUMANIE”, ajungând până la cuvântul „bărbat”.
Cel mai mare contestatar al lui Robert Roesler a fost A.D. Xenopol. A
fost membru corespondent al Academiei Franceze. Opera sa cea mai
importantă a fost „Istoria românilor din Dacia Traiana” (după 106). În
opera „Teoria lui Roesler” 1884, el aduce argumente în favoarea
continuității românești. El a combătut teoria lui Roesler care afirma că
românii sunt un popor de păstori nomazi având credința că: „Un popor de
păstori nomazi s-ar fi strămutat din calea unei năvăliri, ci nu ar fi răman pe
loc reușind să-i asimileze.”
 În secolul XIX a apărut și s-a dezvoltat Școala Latinistă. Corifeul
(cel mai important reprezentant) al Școlii Latiniste a fost August Treboniu
Laurian. A.T. Laurian a realizat un dicționar al limbii române 1871-1876,
în care a înlocuit cuvintele de origine dacică și slavă cu cuvinte de origine
latină. Astfel, a ieșit un dicționar artificial, necunoscut de popor, care a dus
la discreditarea Școlii Latiniste.
Până la mijlocul secolului XIX a fost acceptată în plan științific Teoria
Puristă.
La începutul secolului XX apar evenimente importante care au dus
la formarea României Mari. Istoricii români au adus noi argumente prin
cercetări istorice și arheologice care să dovedească latinitatea românilor.

Istorici:
Nicolae Iorga: 1871-1940=cel mai mare istoric român, opera sa
principală fiind „Istoria românilor în 9 volume”

Vasile Pârvan: cel mai mare arheolog român; este primul autor al unei
hărți arheologice a României. Opere importante: „Getica”, „Începuturile
vieții romane la Gurile Dunării”.

Gheorghe Brătianu: 1937 cu opera „Oenigmă și un miracol istoric:

Poporul Român”, în care prezintă latinitatea românilor.

În perioada comunistă distingem două modalități de interpretare a

romanității:
-în perioada stalinistă 1948-1965 se exagerează rolul slavilor în
formarea poporului român. Un exemplu relevant este falsul istoric Mihail
Roller care în 1947 în „Istoria României” scrie despre rolul Statului
Kievean în întemeierea Statelor Medievale Românești.
-în perioada național-comunistă 1965-1989 se revine la simbioza
dintre Daci și Romani. La scurt timp, după 1971, se pune accentul pe
civilizația geto-dacă, iar romanii sunt văzuți drept asupritori. Se pune
accentul pe arheologie în cercetarea istorică, dar având anumite limite,
întrucât arheologia descoperă obiecte, dar nu le și interpretează.
După 1989, odată cu prăbușirea comunismului apar numeroase opere
istorice despre originea românilor. Un exemplu este Lucian Boia cu opera
„Istorie și mit în conștiința românească”.
După 2007, odată cu intrarea României și Bulgariei în Uniunea
Europeană, disputa în jurul continuității a fost eliminată. (U.E. Nu acceptă
dispute politice/teritoriale/ideologice între țările membre.)
Așadar, poporul român este un popor neo-latin care s-a bazat pe
Vechime, Latinitate și pe Continuitatea de locuire până în prezent.
REGIMURILE TOTALITARE IN SEC. XX
Termenul de totalitarism a aparut in sec. XX si este o forma de
organizare in care statul controleaza toate activitatile economice, politice,
sociale.
Omul politic italian Giovanni Giolliti afirma la sfarsitul PRM ca
“Democratia a trecut ultima si cea mai grea dintre probe si triumfa acum
in intreaga lume”. Giolliti se insela deoarece inca din timpul
Razboiului Mondial in 1917 a aparut Primul Regim Totalitar adica
regimul comunist in Rusia. In deceniile urmatoare au aparut alte regimuri
totalitare precum fascismul si nazismul.
Regimurile totalitare s-au consolidat si au ajuns la maturitate in anul
1930.

Caracteristicile regimurilor totalitare

Regimuri totalitare de extrema
dreapta - fascismul si nazismul
Regimuri totalitare de extrema stanga
– comunismul
Regimurile totalitare au caracteristici
comune:
- existenta unui partid unic: Partidul Comunist in Rusia, Partidul
Fascist in Italia, Partidul National-Socialist in
Germania ---- au fost eliminate toate partidele concurente iar adversarii
politici au fost inlaturati si condamnati
- existenta unui lider puternic care se putea identifica chiar si cu statul
(Regimul stalinist, regimul hitlerist, regimul ceausist) ---- se dezvolta
cultul personalitatii conducatorului (exagerarea calitatilor unui lider
politic cu ajutorul propagandei prin mass-media)
- existenta unor institutii represive precum Politia Politica (in Italia =
OVRA, in Germania = GESTAPO, in URSS =
CEKA -> NKVD -> KGB) ---- au fost eliminati adversarii politici cu
ajutorul justitiei care era subordonata factorului politic
- au aparut lagarele de concentrare, de munca si de exterminare; in
Germania au provocat holocaustul prin aplicarea Solutiei Finale in
ianuarie 1942, iar in URSS se numeau Gulag.
- existenta unei singure ideologii politice ---- fascismul si nazismul de
extrema dreapta si marxism-leninismul in Rusia.
Deosebiri
In Italia erau miscarile corporatiste
In Germania predomina ura de rasa
In URSS predomina ura de clasa sociala

ITALIA FASCISTA
Italia a facut parte din randul statelor invingatoare in PRM. In urma
Tratatului de pace de la Paris-Versailles din 18 ianuarie 1919, Italia nu a
primit teritoriile cerute la inceputul razboiului (dorea sa controleze
Bazinul Marii Mediterane).
Pe plan intern: guvernul liberal italian nu a facut fata instabilitatii
politice, slabirii institutiilor statului, scaderii economice, falimentului,
somajului si inflatiei; exista teama fata de instaurarea unui regim
comunist in Italia care ar fi distrus clasa de mijloc, dar si marile firme si
intreprinderi italiene. Aceste firme au preferat sa finanteze centrul dreapta
(adica liberalii) si extrema dreapta impotriva instaurarii comunismului.
 In aceste conditii a aparut si s-a dezvoltat un partid extremist si de
dreapta numit Partidul Fascist in 1919 condus de Benito Musolini. Fascia
in traducere inseamna “manunchi de nuiele” care simbolizeaza unitatea
de grup dar fascia reprezinta si insemnele puterii Imperiunui Roman.
La 29 octombrie 1922 are loc Marsul spre Roma in care regele Victor
Emanuel al III-lea, pentru a evita un Razboi Civil, inlatura guvernul
liberal si il impune pe Mussolini ca prim-ministru.
Se dezvolta un regim dictatorial:
Partidul fascist va avea majoritate parlamentara iar Mussolini, puteri
dictatoriale
in stat.
1925 - se infinteaza Tribunalul Suprem - erau arestati toti adversarii
politici ai regimului primind ani grei de inchisoare
- inlatura Politia Politica OVRA
1926 - se dezvolta legile corporatismului; au disparut miscarile
sindicaliste, iar statul pune o mai mare presiune pe mediul de afaceri si pe
muncitori.
Mussolini a luat masuri sustinute de catre populatie: a acumulat
capital financiar, dezvolta infrastructura - scoli, spitale, sosele - a luat
masuri impotriva Mafiei.
Dezvolta cultul personalitatii conducatorului - IL DUCE
Apar organizatii fasciste - populatia matura: DOPOLAVORO; copii si
tineretul: AVANGARDISTII / BALLILA
Italia a intrat in razboi nepregatita, de aceea, popularitatea lui
Mussolini a scazut foarte mult. In iulie 1943 Italia capituleaza. Mussolini
va fi arestat si asasinat de catre patriotii italiei in 1945.
Pe plan extern: in perioada interbelica, in 1935 Italia ataca Etiopia
incalcand statutul Societatii Natiunilor (razboiul scos inafara legii si
definirea agresorului). In 1936 se formeaza axa Berlin-Roma-Tokyo iar in
1939 Italia ataca Albania.
 REGIMUL NAZIST (GERMANIA NAZISTA)
Germania a pierdut PRM si a fost acuzata de toate pierderile umane
si materiale din razboi.
La 18 ianuarie 1919 are loc Tratatul de Pace de la Paris-Versailles in
care Germania:
- -a pierdut teritorii - Alsacia si Lorena (13%)
- -12 % din populatie
- -48 % miereu de fier
- - agricultura si industrie
- -s-a desfintat Imperiul Colonial German
- -armata a ramas in total 100.000 de soldati fara arme de distrugere in
masa: tancuri, mitraliere - fara sistem de recrutare
- -fara Stat Major al Armatei
-!trebuia sa plateasca uriase despagubiri de razboi mai ales catre
Franta - Germania nu avea capacitatea economica de a plati datoria
externa, de aceea ea este reeșalonată pe mai multi ani.

In 1923 Armata Franceza patrunde in Germania in zona

carbonifera a RUHR-ului. Minerii germani au refuzat lucrul, iar invazia
franceza a fost criticata de opinia publica internationala.
Pe plan intern: Germania era condusa de Republica de la Weimar care in
1919 dezvolta o Constitutie.
Germania a cunoscut, la fel ca si Italia, instabilitate politica,
faliment economic, somaj, inflatie, tensiuni sociale si teama instaurarii
regimului comunist, de aceea, a avut loc Revolutia Spartachista de la
Berlin din 1918.
Inflatia:
1914 - $1 = 4 marci;
1919 - $1 = 9 marci;
1921 - $1 = 1milion de marci;
nov. 1923 - $1 = 4,2milioane de marci

In aceste conditii, a aparut si s-a dezvoltat un partid extremist

si de dreapta in 1919 numit Partidul National-Socialist condus de Adolf
Hitler. Hitler critica intreaga clasa politica germana care trebuia sa fie
inlocuita cu un singur partid si un lider puternic. Evreii, in conceptia sa
erau raspunzatori de toate problemele Germaniei.
Incearca sa dea o lovitura de stat, esueaza, este condamnat la inchisoare
unde in 1925 va scrie cartea Mein Kamph (lupta mea) in care a dezvoltat:
- teoria rasei superioara (rasa ariana) - rase inferioare (rasa galbena -
chineza, rasa neagra, rasa slava, romii si evreii) - teoria Spatiului Vital cu
extindere catre Rasarit pentru Imperiul de 1000 de ani (al III-lea Reigh)

Marea Criza Economica Mondiala din perioada 1930 a afectat

economia americana dar si economiile europene, inclusiv cea a
Germaniei. Are loc o instabilitate politica care a favorizat dezvoltarea
unor partide extremiste.
In alegerile parlamentare din 1932 Partidul National-Socialist a ocupat
locul I. Conform Constitutiei, presedintele germaniei Paul von
Hindenburg il nominalizeaza pe Adolf Hitler la 30 ianuarie 1933, cancelar
al Germaniei (pe cale democratica)
In martie 1933, Hitler va avea majoritate parlamentara, de aceea
Republica de la Weimar se desfinteaza.

Se dezvolta un regim dictatorial:

- infiintarea Politiei Politica GESTAPO
- sunt eliminati adversarii politici inclusiv din propriul partid
La 29-30 iunie 1934 a avut loc Noaptea Cutitelor Lungi in care seful
Sigurantei Germane, Ernest Roehm este asasinat din ordinul lui Hitler, iar
politia germana intra sub influenta cancelarului.
La 2 august 1934 presedintele Hindemburg moare, iar Hitler devine
Presedinte si Cancelar devenid Fuhrer (conducator suprem). Se dezvolta
cultul personalitatii conducatorului fiind ajutat de o propaganda abila. In
functia de presedinte, Hitler va stapani doua mari institutii: Armata si
Justitia. Hitler dorea “un imperiu de 1000 de ani” iar simbolul nazist era
svastica (care reprezinta infinitatea cat si ciclul nasterii si al mortii)

Regimul nazist a aplicat masuri antisemite:

- pana in 1935 evreii au fost identificati, izolati, scosi din viata
publica si trebuiau sa poarte insemne distincte (Steaua lui David)
- in 1935 au avut loc Legile de la Nurenberg (care era capitala
ideologica a Germaniei naziste) in care evreii si-au pierdut drepturile
politice si civile in stat.
- tot in 1935 Legile purificarii sangelui german in care au fost
interzise casatoriile intre germani si evrei.
Etapele persecutiilor: identificare, izolare, deportare, exterminare
9-10 noiembrie 1938 Noaptea de Cristal in care au fost ucisi evrei, le-
au fost sparte magazinele si au fost profanate sinagogele (bisericile lor)
In 1939 Germania ataca Polonia (avand a 2-a comunitate evreiasca in
Europa ca marime dupa URSS) izbucnind Al Doilea Razboi Mondial.
Autoritatile naziste au hotarat in ianuarie 1942 in Conferinta de la
Wansse sa aplice Solutia Finala: exterminarea in masa a evreilor prin
lagarele de la Auschwitz, Treblinka, Maidanek, Belzek. S-a dezvoltat
holocaustul care a dus la uciderea a 6 milioane de evrei.

Pe plan extern: Germania a avut numeroase succese diplomatice

profitand de Politica de conciliere a Angliei si
Frantei
- in 1935 se introduce serviciul militar obligatoriu
- in 1936 se formeaza axa Berlin-Roma-Tokyo
- in 1937 Germania anexeaza Austria (tara de origine al lui Hitler)
- in septembrie 1938 prin Acordul de la Munchen Germania ocupa
regiunea sudeta din Cehoslovacia (avand 3 milioane de etnici germani)
- in martie 1939 ocupa toata Cehoslovacia
 - la 23 august 1939 se incheie Pactul sovieto-german cunoscut si sub
numele de Ribentrop-Molotov in care cele 2 puteri si-au impartit sferele
de influenta in Europa (Rusia dorea estul si Germania vestul Europei)

REGIMUL COMUNIST IN RUSIA

La inceputul sec. XX Rusia era o monarhie condusa de
Romanovi (dinastia romanovilor) ultimul țar fiind Nicolae al II-lea.
Pe plan extern: in 1907 a incheiat o alianta cu Anglia si Franta facand
parte din Antanta.
In 1914 Rusia intra in razboi luptandu-se pe mai multe fronturi
(frontul de est, de sud-est). Rusia a intrat in razboi nepregatita militar
suferind cele mai mari pierderi umane si materiale (timp de 3 ani) In
aceste conditii, la 25 octombire / 7 noiembrie 1917 Partidul Comunist
condus de Vladimir Ilici Lenin (1870-1924) da o lovitura de stat la
Petrograd si preia puterea in Rusia.
Se instaureaza Primul Regim Totalitar al sec XX
- se infinteaza Politia Politica CEKA
- au fost eliminati adversarii politici
- se promoveaza ideologia marxist-leninista - Karl Marx este
ideologul regimului comunist care a pus bazele socialismului stiintific. In
1848 apare lucrarea Manifestul Partidului Comunist prin care afirma ca
puterea in stat trebuie sa fie preluata pe cale revolutionara de catre
proletariat (muncitori) de la burghezie. Aceasta revolutie poate avea loc
mai ales in tarile dezvoltate acolo unde burghezia este foarte bine
organizata. Lenin a preluat aceasta teorie afirmand ca revolutia poate
avea loc si in tari mai putin dezvoltate precum Rusia.

In perioada 1918-1921 are loc Razboiul Civil intre fortele

monarhiste (albii) care au fost ajutate de state precum Anglia, Franta,
SUA, Japonia, atat direct prin trimiterea de trupe cat si indirect prin sume
mari de bani si fortele comuniste (rosii)
care au fost condusi atat de Vladimir Ilici Lenin cat si de Leon
Trotki (deoarece a infiintat Armata Rosie) Fortele comuniste au
castigat Razboiul Civil folosind:
- masuri dure impotriva populatiei civile
- rechizitionarea bunurilor agricole ale taranilor
- “Exportul de revolutie” dezvoltat de Leon Trotki
- infintarea Politiei Politice CEKA care trebuia sa elimine toti
adversarii politici

In 1921 Rusia dezvolta o noua politica economica numita NEP prin

care permitea o anumita liberalizare a comertului. In scurt timp a aparut o
clasa de mijloc a taranilor instariti numiti KULACI.
In 1922 se formeaza URSS avand in componenta Rusia, Ucraina,
Bielorusia, Transcaucazia.
In 1924 Lenin moare (de atac cerebral) nelasand un succesor la
conducerea tarii. Apare o lupta pentru putere intre Membrii Biroului
Politic format din Kirov, Trotki,Buharin, Kameniev, Zenoviev, Stalin.
La conducerea tarii va veni Iosif
Vissarionovici Stalin (1924-1953). Va
consolida regimul totalitar prin:
- infiintarea Politiei Politice NKVD
- infiintarea unui sistem de lagare si penitenciare (Gulag)
- in plan economic: dezvolta directiile de nationalizare, colectivizare
a agriculturii (1929) si industrializare fortata Stalin, in perioada 1936-
1939 a instaurat “Marea Teroare” - au fost epurate toate categoriile
sociale de elementele considerate impotriva statului sovietic: milioane de
oameni au avut de suferit luand drumul Gulagului sovietic. (ex) au fost
inlaturati 20 de mii de ofiteri din Armata Rosie si s-a desfiintat Statul
Major al Armatei.

PERIOADA POSTBELICA
Dupa 1945 singurul Mare Regim Totalitar care a supravietuit
razboiului este Regimul Comunist.
 URSS-ul va deveni a II-a Mare Putere a lumii dupa SUA deoarece:
- a avut contributia cea mai mare la infrangerea Germaniei Naziste
- Armata sovietica a cucerit numeroase state din Europa Centrala si de Est
ajungand pana la Berlin
- in 1945 Rusia era o Mare Putere Militara
- Ideologia comunista a fost considerata atractiva de unele tari din afara
Europei - in Asia (China, Coreea de Nord si
Vietnam) si America latina (Cuba)
In 1953, dupa moartea lui Stalin, la conducerea URSS-ului va
veni Nikita Hrușciov (secretar general al PCUS in 1953-1964 si prim-
ministru al URSS in 1958-1964)
La Congresul XX al PCUS din 1956, Hrușciov tine un discurs in
care a condamnat cultul personalitatii conducatorului lui Stalin, a
dezvaluit crimele comise din ordinul acestuia , existenta Gulagului, avand
loc procesul de Destalinizare.

Mai multe state comuniste au dorit sa dezvolte un Regim

Democratoc insa au fost invinse de armatele sovietice - RDG in 1953 si
Republica Poloneza si Republica din Ungaria in 1956
Republica din Ungaria a fost singura inabusita de sange de trupele
sovietice, Romania a fost de acord cu acesta interventie militara dovedind
ca este o tara fidela Rusiei. Astfel, in 1958, Armata Rosie se retrage din
Romania (fiind prima tara comunista din care se retrage)
In timpul conducerii lui Leonid Brejnev in 1968 are loc Reviolutia din
Cehoslovacia cunoscuta si ca Primavara de la Praga.
Romania, desi tara membra a Tratatului de la Varsovia, nu a
participat la aceasta agresiune. Mai mult, Nicolae Ceausescu, in august
1968 condamna aceasta interventie afirmand ca Romania va riposta
militar in cazul unei agresiuni sovietice (mari unitati militare au fost
trimise la granita cu URSS-ul iar din 1969 va dezvolta propria industrie
de armament)
 In perioada 1985-1991 la conducerea URSS-ului va veni Mihail
Gorbaciov.
Acesta, pentru redresarea
tarii dezvolta 2 mari cerinte: -
PERESTROIKA (reforme
democratice)
- GLASNOST (transparenta in luarea deciziilor politice)
Consecinte:
- in 1989 prabusirea regimurilor comuniste din Sud-estul Europei
(singura pe calea violenta in Romania) - in 1991 URSS se destrama
iar Gorbaciov demisioneaza din toate functiile de condicere.

REGIMURILE DEMOCRATICE IN SEC XX

Termenul de democratie provine din limba greaca de la demos -
popor si cratos -putere (adica puterea in mana poporului)
In Antichitate s-a dezvoltat democratia ateniana (Dracon, Solon,
Cristene, Pericle) care a dezvoltat legi, institutii, reforme, fiind o
democratie directa.
In epoca moderna
democratia s-a consolidat
prin:
- Declaratia Drepturilor din
Anglia 1689
- Declaratia de Independenta a SUA 4 iulie 1776
- Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului din Franta 1789
Consolidarea democratiei s-a realizat in sec. XX prin
resprectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.
1948 - sub influenta ONU se dezvolta Declaratia Universala a
Drepturilor Omului
1950 - sub influenta Comisiei Europene se dezvolta Conventia
Europeana a Drepturilor Omului
 In sec 18 se dezvolta drepturile civile (iluminismul sau epoca luminilor)
- libertatea persoanei, dreptul la cuvant, egalitate in fata legii si separarea
puterilor in stat
In sec 19 se dezvolta drepturile politice (dreptul la vot si aparitia
partidelor politice)
In sec 20 se dezvolta drepturile sociale (dreptul la educatie, la sanatate,
la vot, dezvoltarea miscarilor sindicaliste)

Caracteristicile regimurilor democratice:

- pluripartitismul (existenta mai multor partide politice) - PNL, PNT,
PSD in Romania
- dezvoltarea unor constitutii democratice - Constitutia Romaniei din
1938
- dezvoltarea votului universal - Romania 1918, Marea Britanie 1918,
SUA 1920
- respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
- independenta justitiei
PRM a fost castigat de Antanta iar o prima consecinta a fost desfintarea
marilor imperii coloniale (Imp. Tarist, Imp. Otoman...). Au aparut
numeroase state democratice precum Romania Mare, Polonia,
Cehoslovacia --- Se dezvolta Principiul autodeterminarii statale.
In sec. XX se dezvolta principii democratice:
- principiul suveranitatii nationale
- principiul separarii puterilor in stat
- principiul responsabilitatii ministeriale (orice act al domnului are
putere daca este contrasemnat de ministerul de specialitate. Se aplica
principiul constitutiei britanice: “Regele domneste dar nu guverneaza”)

Statul, in timpul razboiului a limitat anumite drepturi si libertati

cetatenesti, inclusiv in state democratice precum Anglia, Franta, SUA.
Dupa razboi, statul vrea sa controleze toate activitatile economico-sociale
pentru a redresa economiile de dupa razboi.
Electoratul, prin vot, au adus la putere partidele de dreapta: Partidul
Conservator - Anglia, Blocul National-Franta, Partidul Republican - SUA
Partidul Republican in SUA - protectionista in plan economic si
puretană cu accente xenofobe in plan social.
FRANTA
In plan intern: 1918-1940 a fost Republica a III-a existand o
anumita instabilitate politica, refacere economica, tensiuni sociale. In anii
20 se dezvolta Blocul National care a strans partide de centrul dreapta si
de centrul stanga ducand la instabilitate politica dar a avut ca scop
impiedicarea ajungerii la putere a extremei drepte sau a extremei stangi.
Pe plan extern: Tratatul de Pace de la Paris-Versailles 1919 in care
Franta a obtinut din partea Germaniei teritorii (Alsacia si Lorena),
populatie aferenta, uriase despagubiri de razboi. In 1919 se infiinteaza
Societatea Natiunilor in care Franta este membra fondatoare avand ca
obiectiv consolidarea pacii si securitatii mondiale.
S-a remarcat diplomatul Aristide Briand care in 1928 a dezvoltat
Pactul Briand-Kellogg --- scoaterea razboiului in afara legii si definirea
agresorului.
O mare personalitate a politicii franceze a fost Șharles de Gaulle
care a fost presedintele Frantei din 1959-1969, el dorind ca Framta sa fie
o republica prezidentiala pentru a creste prerogativele presedintelui.
In 1962 Constitutia se modifica in sensul in care presedintele nu
mai este ales de Parlament ci de catre popor prin vot universal.
In 1986, pentru prima data, are loc o coabitară la putere intre un
presedinte de stanga Franqois Mitterand si un prim-ministru de dreapta
Jaque Chirac.
GERMANIA
In perioada 1918-1933 Germania a fost condusa de Republica de la
Weimar iar in august 1919 dezvolta o Constitutie democratica.
In 1945 Germania va fi impartita in doua: RDG (sub influenta
Rusiei) si RFG (sub influenta SUA)
 RFG-ul a cunoscut o dezvoltare politica, institutionala, economica,
sociala fiind respectate drepturi si libertatile cetatenesti.
Se remarca in plan politic cancelarul crestin-democrat Konrad
Madenawer care dezvolta o Constitutie in 1949. O mare personalitate
politica a Germaniei postbelice a fost cancelarul crestin-democrat
Helmuth Kohl (a condus in perioada 1982-1998). Sub mandatele sale, in
1989 a cazut Zidul Berlinului iar in 1990 are loc unificarea Germaniei.

MAREA BRITANIE
După război a rămas o mare putere colonială, având
posesiuni(teritorii)/domenii britanice în Asia, Africa, America. Pe plan
intern se dezvoltă partidele:
-partidul Liberal
-partiduc Conservator
-partidul Laburist (primul ministru deține puterea reală în stat, deoarece
principiul constituțional britanic afirmă
"regele domnește, dar nu guvernează")
În perioada 1920-1922 Anglia a fost guvernată de o coaliție condusă de
David Lloyd George.
O mare personalitate politică a Angliei a fost Winston Churchill, având
două mandate din partea Partidului Conservator. ~În 1940-1945 a avut
primul mandat- cu o contribuție majoră la înfrângerea Germaniei Naziste
~In 1951-1955 al doilea mandat
În perioada postbelică s-a remarcat guvernul Conservator condus de
către Margarethe Thatcher în anii 1979-1988. În vremea domniei sale are
loc privatizarea unor întreprinderi, consolidarea lirei sterline, o activitate
intensă în cadrul U.E. și creșterea prestigiului pe plan extern a Angliei.