Istorie – materie bac

I. Romanitatea românilor

Factorii romanizării:
-armata: existau trupe auxiliare(cohorte si alae) așezați în castre și canabae. Legiuni: Legia
XIII Gemina și Legia IV Flavia Felix
-veteranii: vorbitori de latină care au făcut stagiul militar, primeau bani și pământ.
-religia: apar zeitățile romane ( Jupiter, Marte), vechile credințe (Zalmoxis), divinitățile
grecești (Zeus, Poseidon) = sincretism religios

De ce a fost abordat acest subiect?

 Formarea statelor Ț. Românească și Moldova – crește interesul pt români
 Luptele antiotomane – Cruciadele târzi
 Preocuparea umaniștilor români de a-și cerceta identitatea

Primele mențiuni (sec VII – XIII )

a) Sec VII – tratatul militar bizantin “Strategikon” (“ro-mani”)
b) Sec X – “Despre administrarea imperiului” – Constantin al VII-lea Porfirogenetul
(“romani”)
c) Sec XII – Ioan Kynnamos – “se zice că sunt coloni veniți de mult din Italia”
- “Gesta Hungarorum” – Anonymus – informații despre populația din spatiul
intracarpatic (“blachi”)
d) Sec XIII – „ Gesta Hunnorum et Hungarorum” – Simon de Keza – “vlahii”, păstori și
agricultori

Mențiuni sec XV – XVIII

 Sec XV :
- Antonio Bonfini (italian) – “românii sunt urmașii coloniei și ai legiunilor
romane din Dacia”
- Flavio Biondo (Italian) – românii “invocau cu mândrie originea lor
romană”
 Sec XVI :
 -
Nicolaus Olahus (român transilvănean) – “Hungaria” – susține unitatea de
neam, limbă, obiceiuri și religie a românilor (“Limba moldovenilor și a
valahilor a fost cândva romană, căci ei sunt colonii de romani”)
 Sec XVII :

-
Grigore Ureche (cronicar moldovean) - “Letopisețul Țării Moldovei” –
afirma descendența romană: “De la Rîm ne tragem”, face apropieri
etimologice între limba română și latină (pîne-panis, fămeia- femina), dar
vorbește și despre originea comună a moldovenilor, muntenilor și
ardelenilor (“sunt creștini și o semniție”)
- Miron Costin – “De neamul moldovenilor”- abordează problema originii
românilor (“numele vechiu și mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la
Roma”)
 Sec XVIII :
- Constantin Cantacuzino – “Istoria Țării Românești” – “toți aceștia dintr-o
fântână au izvorât si cură”
- Dimitrie Cantemir (domn al Moldovei) – “Hronicul vechimei a romano-
moldovenilor”- susținea originea comună a românilor.

Politizarea ideii romanității românilor:

- În secolul XVIII, românii din Transilvania aflați sub dominație habsburgică
(unguri) luptă cu scopul de a obține drepturi politice și naționale, susținând
că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei. Școala Ardeleană
redactează documentul “Supplex Libellus Valachorum”. (1791)
- Apare teoria imigraționistă care susținea ca românii s-au format la sud de
Dunăre și au imigrat la nord în Evul Mediu. Susținători : Franz
Sulzer cu “Istoria Daciei transalpine” și Christian Engel (austriac).

Secolul XIX:
- Datorită luptei românilor din Transilvania pentru drepturi, dualismul austro-
ungar a crescut. Ca urmare, Robert Roesler (austriac) realizează prima
teorie imigraționistă (roesleriană) sistematizată.

Teoria Roesleriană (imigraționostă):

-poporul român și limba lui s-au format la S de Dunăre și au emigrat la Nord.
- Argumente:
o Dacii au fost exterminați ca popor în urma războaielor cu romanii
o Romanizarea nu ar fi fost posibilă în 165 de ani de stăpânire romană
o În Dacia nu mai existau bărbați după retragerea aureliană
o Asemănări între limba română si albaneză (românii au conviețuit cu albanezii)
o Nu exista izvoare istorice care să ateste prezența românilor la N de Dunăre în sec XIII

Teoria Continuității (autohtoniei):

-Ca urmare, intelectualii români s-au unit și au creat această teorie a continuității în care
susțin romanitatea românilor
-Argumente (dovezi : logice, lingvistice, arheologice, toponimice, etc):
o Romanizarea nu s-a produs în 165 de ani, ci în 3 etape
o Aurelian a retras din Dacia doar armata și administrația
o Nu există izvoare istorice care să ateste prezența românilor la S de Dunăre înaintea
sec XIII
o Asemănarea între lb română și albaneză se datorează fondului comun tracic
o Românii sunt menționați în izvoarele medievale timpurii.

Susținătorii teoriei continuității :

 Sec XIX :
- Mihail Kogâlniceanu, Nicolae Bălcescu
- A.D. Xenopol (istoric român) – autorul primei sinteze a teoriei continuității
- Bogdan Hașdeu – “Pierit-au dacii?”
 Perioada interbelică (1918-1939):
- Vasile Pârvan – “Getica” (dovezi arheologice)
- Gheorghe Brătianu – “O enigmă și un miracol poporul român”

Regimul comunist- sec XX:

-În contextul apropierii României de URSS (Rusia) după Al Doilea Război
Mondial, istografia se modifică astfel:
A. Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)
- Se exagerează rolul elementului slav în etnogeneza românească
- “nainte de a fi român, trebuie să fii comunist!”
- Mihai Roller este însărcinat să rescrie manualele de istorie punând accent
pe elemental slav

B. Nicolae Ceaușescu (1965-1989)

 - Introducerea “protocronismului” care susținea originea dacică a poporului
și vitejia voievozilor în raport cu otomanii

Concluzii:
- România, Ungaria, Bulgaria fac parte din Uniunea Europeană, argumentul
întâietății istorice nu mai are valoare politică și nici consecințe pentru
drepturile cetățenilor.

ESEU:
Introducere: Prin romanitatea românilor se înțelege descendența romană a românilor, de
unde reies câteva idei adiacente: stăruința elementului roman, unitatea de neam, latinitatea
limbii române și esența romană a unor tradiții și obiceiuri.
Concluzie: În lumina acestor idei, astăzi, romanitatea românilor este un fapt istoric dovedit
științific și universal, acceptat atât de istografia românească, cât și de cea străină.

II. Autonomii locale și instutuții centrale

Românii erau organizați în obști sătești care erau conduse cnezi, juzi, sau voievozi.
Datorită necesității de apărare împotriva Imperiul Bizantin (romanii) și maghiari aceste obști
s-au unit și au creat formațiuni prestatale: cnezate, voievodate, jupânate, țări, codri etc.

 Autonomii locale:

!Observații:
- Spațiul intracarpatic= Transilvania
- Spațiul extracarpatic = Țara Românească, Moldova, Dobrogea
- Spațiul extracarpatic, la SUD de Carpați= Țara Românească
- = ||=||=||=||=||=||, la EST de Carpați= Moldova
- =||=||=||=||=||=||, între DUNĂRE și MARE= Dobrogea

A) Spațiul intracarpatic:

1. Transilvania – secolele IX-XI:

 Sec IX, cronica maghiară „Gesta Hungarorum”:
 - Voievodatul lui Glad, în Banat
- Voievodatul lui Gelu, în centru
- Voievodatul lui Menumorut, în Crișana
 Sec XI, Legenda Sf. Gerard:
- Voievodatul condus de Gyla, în centru
- Voievodatul condus de Ahtum, în Banat
B) Spațiul extracarpatic:

2. La Sud de Carpați - Țara Românească – secolul XIII :

 Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247)- act acordat de regele Ungariei cavalerilor Ioaniți:
- Voievodatul lui Litovoi
- Voievodatul lui Seneslau
- Cnezatul lui Ioan
- Cnezatul lui Farcaș
- Țara Severinului
3. La Est de Carpați - Moldova – secolele XII:
 Cronica lui Nestor (rusească):
- Țara bolohovenilor
- Țara brodnicilor
- Câmpul lui Dragoș
- Codrii Cosminului
- Ocoale
- Cobâle
4. Între Dunăre și Mare - Dobrogea – X-XI:
 Sec X:
- Jupânatul lui Gheorghe
- Jupânatul lui Dimitrie
 Sec XI, “Alexiada”, de Ana Comnena:
- Tatos
- Satza
- Seslav

Aceste formațiuni locale au dus la formarea Statelor Medievale Românești.

Statele medievale românești

 Țara Românească:
- “Descălecatul” lui Negru Vodă (considerat mit istoric) din Făgăraș
(Transilvania) la Câmpulung
 - Concret: Basarab I (sec XIV), când România avea relații de vasalitate cu
Regatul Ungariei. Regele Ungar (Robert de Anjou) oferă Banatul de
Severin în administrarea voievodului Basarab I. Raportul de vasalitate nu a
durat mult, deoarece Basarab nu dorește să se mai supună regelui Ungariei.

- Astfel, în 1330 are loc Bătălia de la Posada care se termină cu victoria lui
Basarab I, Țara Românească devenind stat independent.

- Urmașii lui Basarb I : Nicolae Alexandru întemeiază la Argeș prima

Mitropolie ortodoxă română (1359). Vladislav Vlaicu întemeiază a doua
Mitropolie ortodoxă la Severin.
- Concluzie : se menține consolidarea statului Țara Românească

 Moldova :
- Descălecatul lui Dragoș din Maramureș în jurul anului 1350, care
întemeiază o marcă de graniță cu rol de apărare împotriva tătarilor, supusă
Ungariei

- Descălecatul lui Bogdan din Maramureș în jurul anului 1360, care îi alungă
pe urmașii lui Dragoș, și câștigă o victorie împotriva Ungariei,
asemănătoare cu cea de la Posada. Astfel, Moldova se transformă într-n
stat independent, cu toate ca Ungaria a mai încercat să-și impună dominația.

- Urmașii lui Bogdan: Petru Mușat care întemeiază prima Mitropolie

ortodoxă din Moldova la Suceava în 1387. Roman I va fi “domn de la
munte până la mare” și va mări teritoriul Moldovei.
Concluzii: Țara Românească și Moldova au apăut pe harta politică a Europei în sec XIV ca
rezultat al eliberării de sub dominație străină, apariția instituțiilor politice și religioase,
crearea unor formațiuni politice teritoriale.

 Transilvania :
- cucerită de maghiari în secolele XI-XIII unde sistemul de guvernare a fost
influențat de Ludovic de Anjou, regele maghiar, dreptul la guvernarea țării
fiind acordat doar celor de religie catolică: ungurii, sașii, secuii.

- Transilvania a avut un parcurs anevoios, fiind:

a) Voievodat autonom în cadrul Ungariei până în 1541, dearece în 1526 are loc
bătălia de la Mohacs cu Imp Otoman și Ungaria a pierdut.
b) Principat autonom sub suzeranitate otomană până în 1699
c) Provincie a Imperiului Habsburgic (Austria, viitorul Imperiu Austro-Ungar)
  Dobrogea:
- S-a numit Țara Cavarnei în sec. XIII
- Conducători: Balica, Dobrotici, Ivanco
- În sec XIV, Mircea cel Bătrân o alipește de Țara Românească, dar o
cedează otomanilor (turci) în sec XV

 Instituții centrale românești

A. Domnia (Țara Românească și Moldova)

- Ereditar- electivă
- Domnitorul : conducea administrația, comanda armata, exercitarea justiției,
stabilirea privilegilor, stabilirea dărilor, bate moneda, înființarea
mitropoliilor/episcopii (politica internă), reprezenta țara, declara război,
încheia pacea, încheia tratate (politica externă)
- Voievodul (Transilvania): vasal regelui Ungariei, este ajutat de un vice-
voievod, avea cancelarie proprie, atribuții administrative, juridice, militare,
nu avea inițiativă în politica externă
- Principe (Transilvania): vasal Imperiului Otoman, atribuții administrative,
juridice,militare, nu avea inițiativă proprie în politica externă.
B. Sfatul Domnesc/Divan
- Boieri cu dregătorii (vornic, logofăt, stolnic, paharnic, etc.)
- Sfătuiau domnitorul
- Participau la: scaunul de judecată, încheierea tratatelor
- Cele mai importante dregătorii : Banul Olteniei (Ț. Rom.) și Portarul
Sucevei (Moldova)
C. Biserica
- Autocefală (se conducea singură)
- Supusă Patriarhiei de la Constantinopol
- Mitropolul: al doilea om în stat, sfătuia domnitorul, putea ține locul
domnitorului (vacanțe), participa la alegerea domnitorului

D. Armata
- Oastea cea mică: oastea domnitorului și cetele boierești
- Oastea cea mare: toți bărbații capabili să poarte arme.

ESEU:
Autonomii
Introducere: Formarea statelor medievale este rezultatul revoluției societății românești din
primele secole ale mileniului I. Acest proces a avut la bază mai multe elemente, cele mai
importante fiind însă autonomiile locale.
Concluzie: În lumina acestor idei, perioada Evului Mediu a reprezentat în istoria românilor un
moment semnificativ în obținerea independenței statale care va consolida Țara Românească,
Moldova și Transilvania.
Instituții
Introducere: Instituțiile centrale au avut rol important în organizarea politică, economică,
administrativă și socială a statelor medievale românești.
Concluzie: În lumina acestor idei, existența acestor instituții a favorizat relațiile interne și
externe ale statelor, dar și intrarea Țărilor Române în circuitul economic european.

III. Domnitori

În perioada medievală, până în secolul XIV, spațiul românesc era influențat de 3 state :
Ungaria, Hanatul tătarilor, Imperiul Bizantin (Grecia).
Din secolul XIV, Țările Române intra sub influența Imperiului Otoman (Turcia), dar nu devin
pașalâcuri turcești pentru că erau ortodoxe, ci intră într-un sistem de capitulații prin care au
anumite obligații față de Poartă (guvernul Imp. Otoman).
Datorită expansiunii Imperiului Otoman în Europa Centrală, având scopul de a ajunge la
Vienna, s-au format alianțe creștine numite “cruciadele târzii” care avea ca scop alungarea
otomanilor.

1) Mircea cel Bătrân (1386-1418)

 Domn al Țării Românești
 În 1388 alipește Dobrogea de Ț. Românească
 A încheiat diferite alianțe cu:
- Regele Poloniei Vladislav Jagello în 1389, alianță anti-maghiară, semnată
la Radom. A fost radificat anul următor la Lublin. Tratat de egalitate.
- Primul tratat antiotoman ,din Sud-Estul Europei, cu regele Ungariei,
Sigismund de Luxemburg, la Brașov în 1395 – sprijin în lupta antiotomană.
 1394/1395 bătălia de la Rovine, victorie prin atragerea oastei intr-o zona mlastinoasa,
îl înfrange pe sultanul Baiazid I și obține independența Ț. Românești.
 1396 bătălia de la Nicopole- alaturi de Ungaria și cavalerii occidentali= creștini sunt
înfrânți.
 La finalul domniei se implică în luptele pentru tron din Imperiul Otoman, susținând
urmașii greșiți, pentru că Mehmed I ajunge sultan, astfel Ț. Românească din 1416
acceptă plata tributului (taxe) și cedează Dobrogea Imp. Otoman.

2) Iancu de Hunedoara (1441-1456)

 Voievod al Transilvaniei
 Titluri :
- 1438: Ban al Severinului
- 1441: voievod al Transilvaniei
 - 1441: guvernator al Ungariei
- 1453: căpitanul general al Ungariei
 1443- Campania cea lunga prin care a cucerit orașele Niș și Sofia, obținând o pace
avantajoasă cu turcii la Seghedin, care este semnată în 1444 cu otomanii.
 1456 bătălia de la Belgrad prin care sultanul Mehmed II (cuceritorul
Constantinopolului) este înfrânt printr-un atac surpriză. Prin această victorie, Iancu a
oprit expansiunea otomană timp de aprox. 70 de ani
 La scurt timp moare de ciumă

3) Vlad Țepeș
 Domn al Țării Românești : 1448, 1456-1462, 1476
 Introduce o politică autoritară
 1459 încheie o alianță cu regele Ungariei, Matei Corvin, care i-a promis ajutor
împtriva turcilor, dar totul a fost o minciună.
 Vlad refuză plata tributului și organizează o campanie împotriva turcilor la S. Dunării.
 1462 Mehmed II vine în persoana în Ț. Românească, astfel armata lui ajunge la
Târgoviște
 Vlad, depășit numeric, aplică tactica tradițională și are loc Atacul de noapte , dar
greșește cortul iar sultanul nu este asasinat.
 Vlad fuge în Transilvania la aliatul său, Matei Corvin, care îl întemnițează, iar la
conducerea țării vine fratele său, Radu cel Frumos.
 1476 Ștefan cel Mare îl eliberează și revine la tronul Ț. Românești, dar este ucis la
scurt timp în urma unui complot boieresc.

4) Ștefan cel Mare (1457-1504)

 Domn al Moldovei
 1459 alianță cu regele Poloniei, semnată la Overchelăuți, prin care Ștefan primea
sprijinul Poloniei, iar în schimb recunoștea suzeranitatea regelui Poloniei. Prin aceasta
Ștefan obține extrădarea lui Petru Aron, care era o amenințare pentru tron.
 1469 refuză să plătească tributul otomanilor =) Soliman Pașa înaintează cu oastea în
Moldova în 1475, având loc bătălia de la Vaslui (Podul Înalt). Era o zonă mlăștinoasă.
Aceasta se încheie cu cea mai importantă victorie împotriva otomanilor
 1475 alianță cu regele maghiar, Matei Corvin. Caracter antiotoman, prin care era
recunoscută domnia lui Ștefan, Matei Corvin îi ceda cetățile Ciceu și Cetatea de Baltă.
 1476 bătălia de la Războieni, unde oastea otomană era condusă de Mehmed al 2-lea,
care se încheie cu o înfrângere pentru Molodva, dar cetățile nu devin pașalâcuri
turcești
 turcii ocupă Chilia și Cetatea Albă (1484-1487) ; Polonia si Ungaria renunță la
campania antiotomană, Ștefan rămânând singur,acceptă plata tributului
 1497 bătălia de la Codrii Cosminului prin care Ștefan îl înfrânge pe regele Poloniei,
eliminând suzeranitatea poloneză

5) Mihai Viteazul (1593-1601)

  Sec XVI are loc o explozie otomană
 Copil din flori, pentru a ajunge la tron avea nevoie de bani, așa că face un credit la
străini cărora le promite că le va da înzecit
 Se alătură în alianța antiotomană creștină: Liga Creștină
 1594 încetează plata tributului și îi ucide pe otomani și pe creditorii străini în răscoala
de la București
 1595 tratat de alianță la Alba Iulia cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei),
însă acesta este semnat de o delegație de boieri trimisă de Mihai, aceștia semnând că
acceptă suzeranitatea cestuia în schimbul sprijinului antiotoman.
 1595 Campanie militară în care sultanul dorește să transforme Ț. Românească în
pașalăc. Astfel, Mihai fiind depășit numeric îi atrage într-o zonă nefavorabilă, la
Călugăreni. Turcii au fost învinși, însă victoria lui Mihai a rămas nefructificată,
deoarece o oaste otomană mai venea spre Ț. Romînească și Mihai se retrage în munți
așteptând ajutorul principelui Transilvaniei.
 1595 îi înfrânge pe otomani la Giurgiu de unde obține recunoașterea domniei pe viață
și se reduce tributul.
 1598 Tratatul de la Mănăstirea Dealu antiotoman cu Imperiul Habsburgic și prin care
anulează alianța cu Sigismund Bathory. Împăratul oferea bani pt echiparea unei
armate ajutatoare pentru Mihai, recunoștea domnia ereditară, în schimb Mihai
recunoștea suzeranitatea acestuia.
 Unirea Țărilor :
- 1599 la conducerea Transilvaniei vine Andrei Bathory, împotriva căruia
Mihai organizează o campanie militară și îl înfrânge la Șelimbăr =) Mihai
preia Transilvania pe 1 noiembrie
- Martie 1600 armata lui Mihai intră în Moldova unde se afla Ieremia Movilă
supus turcilor și Poloniei =) Mihai ia sub stăpânire Moldova
 Septembrie 1600 maghiarii din Transilvania se revoltă împotriva lui Mihai și îl repun
la tron pe Sigismund Bathory
 În Molodva, Ieremia Movilă este repus pe tron de polonezi, iar la tronul Ț. Românești
este adus Simion Movilă
 1601 bătălia de la Guăslău care s-a terminat cu o victorie împotriva lui Bathory, Mihai
fiind ajutat de generalul Basta trimis din Imp. Habsburgic.
 1601 Mihai este ucis de Basta pe Câmpia Turzii.

! Mihai nu a făcut Unirea din perspectivă națională, ci din motive militare, strategice și
politice.

6) Spațiul românesc în secolele XVII – XVIII

 Crește influența habsburgică
 1699 prin Tratatul de la Karlowitz otomanii recunosc pierderea Transilvaniei în
favoarea habsburgilor
 În Țara Românească, Șerban Cantacuzino încheie alianțe cu Imp. Hbsburgic
împotriva otomanilor, continuate de Constantin Brâncoveanu
  Constantin Brâncoveanu încheie alianțe cu papalitatea și state creștine (Franța, Rusia,
Polonia) împotriva otomanilor =) 1701 obține protecția împărtului habsburgic, dar
Constantin este omorât de sultan.
 Moldova era amenințată de Polonia, așadar Constantin Cantemir încheie alianță cu
Imp. Habsburgic
 Dimitrie Cantemir încheie alianță cu țarul Rusiei
 1711 bătălia de la Stălinești, pe Prut, cu otomanii, în urma căreia Cantemir se
refugiază în Rusia pentru a nu fi omorât de sultan
 Criza Orientală:
- 1683 turcii sunt învinși la asediul Vienei, marcând decăderea Imp. Otoman
- Criza orientală este reprezentată de războaiele ruso-austro-turce date pe
teritoriul României

ESEU:
Introducere: Dacă până în secolul XIV spațiul românesc era influențat de trei mari puteri
Ungaria, Polonia și Hanatul Tătarilor, lucrurile aveau să se schimbe odată cu expansiunea
Imperiului Otoman.
Concluzie: În lumina acestor idei, (introducerea reformulată).

IV. Statul Român Modern

1. Domniile fanariote
- Între 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească – 1821 au venit la
conducere dpmni de origine greacă, locuitoti ai cartierului Fanar din
Constantinopol, numiți de otomani. Erau funcționari publici ai sultanului.
- Scop : consolidarea controlului asupra principatelor, fiind considerate
momentul de apogeu al dominației otomane
Caracteristici ale regimului fanariot:
- Domnii scurte
- Atribuțiile interne ale domnului erau limitate și nu mai avea atribuții în
politica externă
- Armata desființată
- Legăturile domnului cu alte state interzise
- Tronul și funcțiile publice se cumpărau
- Fiscalitate excesivă
- Grecizarea instituțiilor, a bisericii, culturii, învățământului
Reformismul domnesc (modernizarea în sec. XVIII):
 Modernizarea societății prin reforme : Constantin Mavrocordat (a domnit alternativ în
ambele principate), Alexandru Ipsilati
 - Constantin Mavrocordat (reforma administrativă, juridică, fiscală, socială
etc) : cea mai importantă a fost reforma socială prin care a desființat șerbia
în Ț. Rom. (1746) și Moldova (1749) prin care țărani au devenit liberi, dar
dependenți de boieri din punct de vedere financiar.
- Alexandru Ipsilati : 1775 reorganizează justiția țării prin Cartea
Domnească care separa puterea judecătorească de cea executivă.
Reformismul boieresc:
 În timpul războaielor dintre Rusia, Austria și Imperiul Otoman (ruso-austro-turce),
boierii români s-au grupat în “Partida Națională” și au elaborat proiecte politice
(memorii) care urmăreau:
- Întoarcerea la domniile pământene prin înlăturarea regimului fanariot
- Unirea Ț. Românești cu Moldova într-un stat independent aflat sub
protecția Rusiei și Austriei
- Acordarea funcțiilor pe merit, nu pe bani
- Drepturi și libertăți cetățenești
- Reînființarea armatei
=) recâștigarea puterii politice și limitarea puterii domnilor.
Proiecte politice din perioada regimului fanariot:
- Memoriul de la Focșani înaintat Rusiei și Austriei de boierii români (1772),
se cerea: unirea și independența Moldovei și Țării Românești sub un domn
pământean, protecția Rusiei, Prusiei și Austriei
- Memoriul de la Șistov înaintat Rusiei și Austriei de boierii români (1792),
se cerea: autonomie în raport cu Imp. Otoman, protecția Rusiei și Austriei,
neutralitatea țării, armata, alegerea domnului de către toate grupurile sociale
- Proiectul lui Dimitrie Sturdza – 1802 “Planul de obăduire aristo-
democraticească” prin care propunea rebulica.
- “Cererile norodului românesc” (1821) elaborate de Tudor Vladimirescu în
timpul revoluției din Țara Românească, se cerea: acordarea funcțiilor
publice după merit, nu cu bani, desființarea privilegiilor boierilor, armata,
libertatea comerțului.

2. Revoluția de la 1821 ( Tudor Vladimirescu)

- În 1821 în Țara Românească a avut loc o mișcare revoluționară condusă de
Tudor Vladimirescu, cu scopul redobândirii autonomiei.
- A avut loc în contextul crizei regimului fanariot, fiscalitatea excesivă,
acțiunile grecilor care doreau să iasă de sub dominație otomană
- Tudor Vladimirescu elaborează „Cererile norodului românesc”
- Consecințe : 1822 se revine la domniile pământene- Grigore Ghica (Ț.
Rom.) și Sandu Sturdza (Moldova)

3. Proiecte politice 1822-1847

 - După revoluție, boierii români au continuat să elaboreze proiecte politice,
deoarece doreau unirea, independența și modernizarea principatelor.
 În Moldova:
- 1822, Ionică Tăutu – „Constituția Cărvunarilor” (primul proiect de
constituție/proiect de lege fundamental) scris de boierii mici și mijlocii și de
intelectuali: separarea puterilor în stat, drepturi și libertăți cetățenești,
formarea Adunării Reprezentative numită Sfat Obștesc, domnia legii
 În Țara Românească:
- „Act de unire și independență „
- „Osăbuitul act de numire a suveranului românilor” (proiect de constituție):
drepturi și libertăți cetățenești, vot universal.

4. Regulamentele organice
- Context: între 1828-1829 s-a desfășurat un nou război între Rusia și Imp.
Otoman, acesta din urmă fiind învins acceptă Tratatul de la Adrianopol care
cuprindea prevederi importante pentru Principatele române, printre care
adoptarea unor legi fundamentale și Imp Otoman trebuia să respecte
autonomia Principatelor.
- Ele au fost elaborate în perioada ocupației rusești, intrând în vigoare în
1831 în Ț. Rom și în 1832 în Moldova cu rol de constituție.
- A avut rol în modernizarea politică, deoarece se baza pe principiul separării
puterilor în stat, astfel : puterea executivă (domn ajutat de un Sfat
administrativ), puterea legislativă (domn și Adunarea Obștească), puterea
judecătorească (Înaltul Divan Domnesc)
- Alte prevederi moderne: sistemul fiscal reorganizat, bugetul statului,
reorganizarea învățământului, arhivele statului, armata, etc.
- Consecințele adoptării: accentuarea controlului Rusiei asupra Principatelor
Române.

5. Revoluția de la 1848- programul politic pașoptist

- Numit și Primăvara Popoarelor, au avut loc revoluții în Țara Românească
și Moldova (sub suzeranitate otomană și protectorat rusesc), în
Transilvania, Bucovina, Banat (sub suzeranitate habsburgică)
 În Moldova (martie 1848)
- A durat 3 zile
- A fost oprită de domnul Mihail Sturdza
- “Petiția-Proclamație” la Iași, redactată de Vasile Alecsandri. A avut un
caracter moderat, se cere: respectarea Regulamentului Organic, abordarea
problemei agrare, reforme: politice, administrative, culturale, economice,
drepturi și libertăți cetățenești.
  În Transilvania (mai 1848)
- „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, la Brașov, redactat de
revoluționarii moldoveni refugiați. Cel mai radical document, se cere:
unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat independent,
împroprietărirea țăranilor fără despăgubire, organizarea instituțiilor pe baza
libertății și egalității.
 În Bucovina
- „Dorințele Patriei Naționale din Moldova”, elaborat de revoluționarii
moldoveni refugiați, cerea: unirea și autonomia Principatelor,
împroprietărirea țăranilor cu despăgubire, drepturi și libertăți, formarea unei
Adunări Obștești, secularizare.
 În Transilvania (aprilie 1848- august 1849)
- Revoluția a fost înăbușită de trupele rusești și austriece și s-a format o
rezistență condusă de Avram Iancu
- „Petiția Națională”, Blaj,elaborată de români, cerea : independența națiunii
române din Transilvania și desființarea iobăgiei fără despăgubire, utilizarea
lb. române în administrație, justiție și învățământ
 În Țara Românească (iunie-septembrie 1848)
- A fost înăbușită de trupele otomane și apoi rusești
- “Proclamația de la Islaz”, caracter moderat, cerea: eliminarea statelor din
politica internă, egalitate în drepturi, secularizare, împroprietărirea țăranilor
cu despăgubire, dezrobirea romilor, desființarea pedepsei crporale
Importanța proiectului pașoptist: a setat obiectivele perioadei următoare – unitate,
independență, modernizare și a cuprins principalele reforme care vor fi înfăptuite în a doua
jumătate a secolului XIX =) astfel, aceste proiecte au contribuit la crearea statului român
modern.

6. Crearea statului român modern (Mica Unire din 1859)

 Congresul de pace de la Paris și tratatul de la Paris (1856):

- Între 1853-1856 s-a desfășurat Războiul Crimeei (Criza Orientală) în care
Rusia a luptat împotriva Turciei (ajutată de Franța, Anglia, Sardinia). Rusia
a fost învinsă =) s-a organizat Congresul de la Paris unde s-a semnat
tratatul de pace care avea prevederi referitoare la Principatele Române.
- Prevederi: suzeranitatea otomană se menține, protectoratul rusesc se
înlocuiește cu garanția colectivă a Marilor Puteri, Rusia cedează Moldovei
sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), organizarea unor Adunări ad-
hoc.
- Consecințe: intensificarea mișcării unioniste din Principatele Române.
 Adunările Ad-Hoc (1857)
- Sunt adunări reprezentative, consultative, convocate la Iași și București
pentru a exprima părerea populației române despre viitorul Principatelor.
- Rezultatul discuțiilor a fost o rezoluție în care se cerea:
 I. Unirea principatelor într-un stat numit România
II. Autonomie
III. Statul sa fie condus de un principe străin dintr-o mare dinastie a Europei de religie
ortodoxă
IV. Neutralitate și inviolabilitate
V. Formarea Adunării Obștești din toate categoriile sociale

 Convenția de la Paris (1858)

- Rezoluțiile Adunărilor Ad-hoc au fost discutate de marile puteri în
Congresul de la Paris =) s-a adoptat Convenția de la Paris cu rol de lege
fundamentală (valabilă 1858-1864)
- Prevedea: unirea parțială, noul stat să se numească “Principatele Unite ale
Moldovei și Valahiei”, să aibă doi domni, două guverne, două parlamente,
două capitale, două armate cu un singur conducător (se puteau uni în caz de
primejdie), avea doar două instituții comune (Comisia Centrală, Înalta
Curte de Justiție și Casație, drepturi și libertăți cetățenești, vot cenzitar
- Se baza pe principiul separării puterilor în stat:
 Puterea executivă: domn și guvern
 Puterea legislativă: Adunarea Legislativă (elabora legile diferite) și Comisia Centrală
(elabora legile comune)
 Puterea judecătorească: Înalta Curte de Justiție și Casație
- Era păstrată suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri.

 Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

- Adunările elective alegeau domnul, astfel, cum în Convenția de la Paris nu
se prevedea că același domn nu poate fi ales în ambele Principate, la 5
ianuarie 1859 a fost ales domn Al. I. Cuza în Moldova și pe 24 ianuarie în
Țara Românească =) Marile Puteri au fost puse în fața faptului împlinit –
Mica Unire

 Importanța Micii Uniri :

- Are rol în obținerea independenței
- Nucleu pentru realizarea României Mari
- Determina modernizare prin reformele din 1859-1918

7. Consolidarea statului român modern (a doua jumătate a

secolului XIX)

a) Reformele lui Al. I. Cuza

 - S-a ocupat de unirea deplină: unificarea armatei, administrației, un sungur
guvern, o singură Adunare, capitala la București
- Conferința de la Constantionpol 1861- recunoașterea unirii Principatelor
Române
- 1863 guvernul condus de Mihail Kogâlniceanu a adoptat legea secularizării
averilor mănăstirești (pământul mănăstirilor trec în proprietatea statului)
- 1864 Cuza dă o lovitură de stat și dizolvă Adunarea Obștească (motiv: nu
au vrut să accepte reforma agrară =) apare puterea autoritară a domnului
- Apare “Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris” (noua lege
fundamentală) 1864-1866, prin care se trece la un regim autoritar
- Codul civil adoptat în 1864
- Legea rurală 1864 (desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor cu o
suprafață în funcție de nr vitelor pe care le aveau. Aceștia trebuia să
plătească despăgubiri timp de 15 ani). A avut caracter moderat,
caracterizată prin : suprafețe mici de teren, nr mare de țărani care nu au
primit, măsurătorile s-au realizat greu și abuziv.
- Legea instrucțiunii publice 1864 (învățământ primar gratuit și obligatoriu
egalitate între sexe). Legea sancționa părinții care nu aveau copiii la școală,
se acorda atenție în pregătirea cadrelor didactice. S-au înființat universități
la Iași și București.
- “Monstruația coaliție” (liberali radicali și conservatori)1863 împotriva lui
Cuza. Liberalii doreau modernizarea prin transformări radicale,
conservatorii doreau dezoltare lentă prin păstrarea tradițiilor, însă regimul
autoritar a lui Cuza nu i-a mulțumit pe niciunii =) 11 februarie 1866 are loc
abdicarea lui Al. I. Cuza

b) Carol I
- Aprilie 1866 – Plebiscit- populația cu drept de vot a decis aducerea unui
prinț străin
- Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914) a avut mai multe
obiective: consolidarea unirii Principatelor (recunoscute doar în perioada
domniei lui Cuza); consolidarea autonomiei și independenței (datorită
faptului ca Ț. Rom. Se afla sub suzeranitate otomană, Carol a trebuit sa
pupe mâna sultanului înainte de a ajuns la București); creșterea prestigiului
țării; reforme
- Constituția din 1866 - democratică - în vigoare până în 1923 (vezi capitolul
“Constituții”)

c) Războiul de independență
- Context: reizbucnirea Crizei Orientale (1875-1876). Statele din Balcani s-
au revoltat împotriva Imp. Otoman, fiind susținute de Rusia.
- După o serie de negocieri, România a încheiat la București o convenție
româno-rusă semnată între Mihail Kolgâlniceanu și baronul Sturt prin care
 permitea trecerea trupelor rusești prin teritoriul României, dar fără să fie
afectată integritatea teritorială și prin ocolirea Bucureștiului.
- În 1877 armatele ruse au traversat Dunărea spre Bulgaria. Asediul eșuat al
Plevnei i-a determinat să ceară ajutorul României, astfel în septembrie 1877
Plevna a fost cucerită de trupele româno-ruse =) Imp. Otoman este învins.
- Tratatul de la San Stefano(1878): încheiat doar între Rusia și Imp.
Otoman, care prevedea recunoașterea independenței Rom. Cu condiția de a
ceda Sudul Basarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad), în schimbul
Dobrogei,Detlei Dunării, Insula Șerpilor (notă: nici din punct de vedre
istoric, nici etnic, România nu avea drept asupra Dobrogei, este doar cerința
Rusiei în urma războiului), autonomia Bulgariei și Bosniei și Herșegovinei,
independența Serbiei și Muntenegru
- Tratatul de la Berlin: încheiat între Rusia, Imp. Otoman și România
prevedea Bulgaria principat autonom, independența acelorlași state, Bosnia
și Herțeovina intră sub administrație austro-ungară, iar României i se
recunoașterea independenței doar prin eliminarea art. 7 din Constituția din
1866 (acordarea de drepturi politice doar creștinilor) și cedarea S
Basarabiei.
- Independența este proclamată pe 9 mai 1877 înaintea războiului, dar a fost
recunoscută între 1878-1879
- Consecințele obținerii independenței: 1883- semnează un tratat de alianță
cu Austro-Ungaria, Germania și Italia(Puterile Centrale = Tripla Alianță în
care stă până în 1913) pt. că nu mai dorea apropieri cu Rusia; România
devine regat în 1881 și Carol 1 este încoronat pe 10 mai 1881.

d) Războaiele balcanice
- 1912 Serbia, Bulgaria, Grecia atacă Imperiul Otoman, România se declară
neutră
- 1913 Bulgaria atacă vecinii, cu toate că avea cele mai multe teritorii =)
România intervine, iar Bulgaria (susținută de Austro-ungaria = de aici
România nu mai face parte din Puterile Centrale) este înfrântă =) Tratatul
de la București prin care România obține Cadrilaterul (județele Dorostol și
Caliacra)
- Consecințe: la începutul sec. XX, România devine unul dintre cele mai
puternice state din Balcani.

e) Primul Război Mondial ( 1914 – 1918)

- 2 alianțe : Puterile Centrale (Germania, Austro-ungaria, Italia) și Antanta
(Franța, Anglia, Rusia, )
- Puterile Centrale s-au format în 1882, iar Antanta (Tripla Înțelegere) în
1907, atunci fiind semnat ultimul acord dintre țări.
- România își declară neutralitatea până în 1916
- Motivul izbucnirii războiului : atentatul de la Sarajevo (prințul moștenitor
Franz-Ferdinand al Austro-ungariei va fi ucis)
 - După moartea lui Carol 1 în 1914, tronul este preluat de nepotul său,
Ferdinand 1 (1914-1927)
- Cauza intrării României în P.R.M : eliberarea românilor din Transilvania,
Banat, Bucovina de sub stăpânire austro-ungară. A ales să se alăture
Antantei, deoarece aceasta îi oferea Bucovina și Transilvania.
- România este înfrântă la Turtucaia, foarte mult teritoriu intrând sub
stăpânire străină.
- 1917 victoriile obținute de români la Mărăști, Mărășești și Oituz

f) Marea Unire – Constituirea României Mari (1918- 1939)

- Context favorabil: apare dreptul popoarelor la autodeterminare în urma
Revoluției Bolșevice 1917 (popoarele alegeau cu ce țară doreau să fie),
Victoria Antantei, prăbușirea imperiilor.
 Basarabia:
- În contextul dreptului la autodeterminare, își proclamă autonomia prin
Congresul soldaților moldoveni 1917 și se constituie adunarea
reprezentativă Sfatul Țării – condus de Ion Inculeț
- Tulburările provocate de ruși au determinat Sfatul Țării să ceară ajutorul
trupelor române =) Rusia sechestrează tezaurul =) se proclamă
independența Basarabiei
- 27 martie 1918- Sfatul Țării a votat la Chișinău unirea Basarabiei cu
România.
 Bucovina:
- S-a desprins de Austro-ungaria în condițiile destrămării imperiului, își
declară autonomia, iar la conducere s-a format Consiliul Național Român
condus de Iancu Flondor
- 15 noiembrie 1918- la Cernăuți, Congresul general al Bucovinei a decis
unirea cu România
 Transilvania:
- În septembrie prin Declarația de la Oradea își proclamă autonomia, organul
de conducere fiind Consiliul Național Român Central
- Au avut loc negocieri cu guvernul maghiar care au eșuat, deoarece acesta
propunea doar autonomia, însă românii din Transilvania doreau
independența
- Consiliul Național Român Central a convocat ,la Alba Iulia, Marea
Adunare Națională pe 1 decembrie 1918, unde Vasile Goldis a dat citire
Rezoluției Unirii prin care a proclamat unirea Transilvaniei, Banatului,
Maramureșului și Crișanei cu România.
- Organele provizorii : Marele Sfat Național (legislativ) și Consiliul Dirigent
(executiv)
=) Recunoașterea internațională:
- Marea Unire s-a recunoscut prin tratatele semnate în cadrul Conferinței de
la Paris (1919-1920), unde a fost semnat Tratatul de la Versailles (tratat de
 pace, Germania era responsabilă de război, pierdea teritorii, Italia nu primea
nimic)
- Rusia nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România, dar a fost recunoscută
printr-un tratat semnat de Anglia, Franța, Italia, Japonia, România.
- Austria a recunoscut unirea Bucovinei cu România prin tratatul de la Saint-
Germain (1919)
- Bulgaria a recunoscut dreptul României asupra Cadrilaterului prin tratatul
de la Newilly
- Ungaria a recunoscut unirea Transilvaniei cu România prin tratatul de la
Trainon (1920).

V. Ideologii și practici politice

Statu-quo = principiu care vizează păstrarea unei situații existente = constantă

Caracteristicile regimului democratic :
- Principiul suveranității națiunii (puterea aparține națiunii)
- Principiul separării puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească;
scop: apărarea cetățenilor de eventualele abuzuri din partea instituțiilor
statului)
- Pluripartidism (existența mai multor partide care alternează la guvernare)
- Vot universal, direct, secret
- Drepturi și libertăți cetățenești
- Egalitatea în fața legii
Practici politice democratice:
- Organizarea periodică de alegeri libere
- Competiția electorală dintre partidele politice
- Acceptarea criticilor la adresa puterii
- Respectarea regulilor de funcționare a statului stabilite prin constituții
State democratice în perioada interbelică : Franța, Marea Britanie, SUA, Belgia, Olanda, etc.
Ideologii:
- De stânga: conservatori
- De dreapta: liberali
Marea Britanie:
- Stat democratic în perioada interbelică
- Se baza pe principiul separării puterilor în stat: legislativă (parlament
bicameral), executivă (guvern și monarh), judecătorească (instanțele de
judecată)
- Era aplicat principiul pluripartidismului și al alternanței la guvernare:
Partidul Conservator (Churchill) și Partidul Laburist.
Regimurile totalitare apar în Europa într-un context favorabil dat de sfârșitul Primului Război
Mondial (1918):
 Pierderi umane, materiale, teritoriale
 Sărăcia populației
 Traume
 Inflație și șomaj
 Dificultatea partidelor de a guverna
 Nemulțumirile legate de Tratatul de la Paris din 1919-1920 („Tratatul de la
Versailles”)
Caracteristicile totalitarismului:
- Monopartidism (se desființează partidele și se creează partidul unic)
- Încalcă principiul separării puterilor în stat
- Încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
- Cultul personalității (manifestat prin venerarea excesivă a conducătorului
prin intermediul ziarelor, televiziunii, posturilor radio, etc)
- Exercitarea monopolului puterii
- Poliție politică (Gestapo-Germania, OVRA-Italia, CEKA-Rusia,
Securitatea-România)
Practici politice totalitare:
- Manipularea populației prin propagandă
- Eliminarea opoziției politice
- Menținerea controlului prin teroare
- Cenzura
- Fraudarea alegerilor sau suspendarea acestora
- Îndoctrinarea și crearea „omului nou”.

Comunismul (extremă stângă)

În 7 noiembrie 1917 bolșevicii preiau puterea în Rusia printr-o revoluție, astfel primul stat
comunist din lume este URSS. Lenin este conducătorul acestui stat care scrie „Tezele din
Aprilie 1917”. Acesta instaurează monopartidismul : Partidul Comunist al Uniunii Sovietice,
controlul asupra economiei și naționalizarea întreprinderilor. Moare în 1922.
Stalin (1924-1953)
- antidemocratic
- Reprezintă clasa proletară (muncitoare)
- Poliție politică : CEKA, NKVD, KGB
- Teroare
- Economie centralizată și planificată
- Industralizare forțată
- Colectivizare
- Eliminarea opoziției politice
- Închisoarea Gulag
Regismul comunist s-a extins și în alte state din Europa, însă a avut loc o criză în sistemul
sovietic, ultimul lider fiind Mihail Gorbaciov care a impus reformele perestroika si glasnost
însă a fost prea târziu, deoarece în 1989 comunismul se va prăbuși în toată Europa.

Fascismul (extremă dreaptă)

Termenul vine de la fascele = putere
A apărut în Italia datorită nemulțumirii italienilor față de Conferința de la Paris (1919-1920),
deaorece cu toate că Italia se afla de partea taberei victorioase, Antanta, care îi promisese
Istria și Dalmația, aceasta a fost tratată ca și o țara înfrântă : „victoria mutilată”.
În 1922 are loc Marșul asupra Romei prin care Benito Mussolini preia puterea
S-a caracterizat prin:
- antidemocratic
- Reconstituirea Romei Antice
- Antisemitism
- Rasism
- Monopartidism : Partidul Național Fascist
- Cultul personalității: „Il Duce”
- Anticomunism
- Teroare
- Formarea Italiei ca stat corporatist : sindicatele au fost înlocuite cu
corporațiile, în care muncitorii și patronii acestora trebuiau să colaboreze
pentru a rezolva conflictele de muncă
- Poliție politică : OVRA
- Organizații paramilitare: „Cămășile negre”
În 1936 a avut loc războiul din Etiopia („Războiul Murdar”) și s-a constituit Axa Berlin-
Roma. În 1939 Italia invadează Albania. În 1940 intră în Al Doilea Război Mondial. Îi dă un
ultimatuum Greciei și cucerește Egiptul pentru a ajunge la Marea Mediteraneană.
Pe 4 iunie 1944 Aliații eliberează Roma de regimul fascist și cu toate că Mussolini fuge spre
Elveția deghizat în soldat german este prins și ucis în 1945.
Regimuri fasciste: Franco (Spania), Antonescu (România), Salazar (Portugalia), Horthy
(Ungaria), etc.

Nazismul (extremă dreaptă)

A apărut ca reacție la Conferința de la Paris 1919-1920, deoarece Germania a fost
învinovățită pentru P.R.M chiar dacă nu ea l-a declanșat, astfel pierzând mult teritoiu,
zăcăminte, Alsacia, Lorena și Estul-Poloniei.
În 1933 Adolf Hitler câștigă alegerile, fiind singurul conducator totalitar care ajunge la putere
pe cale democratică. Acesta își expune ideile și principiile în lucrarea „Mien Kampf” (1925).
Caracteristici :
- Atidemocratic
- Antisemitism (politică de stat=ura față de evrei)
- Rasism
- anticomunism
- Cultul personalității : „Further”
- Rasă superioară : arienii
- Crearea spațiului vital : cucerirea teritoriilor vecine și exterminarea
populațiilor din acestea
- Monopartidism : Partidul Nazist
- Poliție politică : Gestapo, SS
- Lagăre de exterminare pentru evrei: Auschwitz
În 1939 Hitler a atacat Polonia și declanșează cel de al Doilea Război Mondial. Nazismul s-a
prăbușit în 1945.

Introducere: Secolul XX a fost numit prin excelență de istoricul Eric Hobsbwn Secolul
Extremelor, în care Europa a pendulat între democrație și totalitarism.

În România
Partide politice democratice:
Partidul Național Liberal (PNL)
- Cel mai important partid al perioadei interbelice
- Folosea tactica “prin noi înșine”
- Se baza pe teoria neoliberalismului
- Lideri : Ion. I. C. Brătianu, I.G. Duca, Vintilă Brătianu
Partdul Național Țărănesc (PNȚ)
- S-a format în 1926
- Se baza pe „politica porților deschise” (accesul liber al capitalului străin în
economie)
- Dorea să mențină Romania ca țară agrară
- Lideri: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ștefan Cicio-Pop
Extremă dreaptă: Liga Apărării Naționale Creștine (A.C. Cuza-1923), Partidul Național
Creștin (Octavian Goga-1935), Legiunea Arhanghelului Mihail (Z. Codreanu-1927), Garda
de Fier (1930), Partidul „Totul pentru țară” (1934)
Extremă stângă: Partidul Comunist (1921)
- Fidel Moscovei
 - Împotriva Marii Uniri
- Susținea distrugerea democrației și instaurarea comunismului
- 1924 a fost interzis acest partid
- Primul lider: Gheorghe Cristescu
Mișcarea Legionară:
- Naționalism
- Antisemitism
- Xenofobie
- Propagandă antidemocratică
- Asasinate (ex: I.G. Duca, Nicolae Iorga)
- 1940-1941 ajunge la guvernare alături de Ion Antonescu, care impune un
regim de dictatură militară.

Regimul autoritar
Între 1925-1926 are loc o criză dinastică, deoarece Carol al II-lea renunță la tron, iar România
este condusă de regele Mihai I sun autoritatea unei regențe.
Carol al II-lea a revenit la tron în 1930 și se pregătea pentru instaurarea regimului autoritar:
încuraja tensiunile dintre partide, discredita Parlamentul.
1938 se impune regimul autoritar printr-o nouă constituție, care prevedea: subordonarea
guvernului față de rege, scăderea puterii legislative, monopartidism, restrângerea dreptului
de vot (persoanele de peste 30 de ani), ultilizarea propagandei.
1940 regele Carol al II-lea a abdicat și monarhia autoritară s-a prăbușit.

VI. România în relații internaționale interbelice

În perioada interbelică, în relațiile internaționale, România a urmărit:

- Să creeze alianțe
- Să-și mențină teritoriile obținute după P.R.M.
- Protecție împotriva statelor revizioniste URSS, Bulgaria și Ungaria
- Păstrarea păcii la nivel internațional
1921 se formează Mica Înțelegere între România, Iugoslavia și Cehoslovacia. Avea caracter
defensiv, scop: apărarea integrității teritoriale, combaterea revizionismului Bulgariei și
Ungariei.
1926 – România încheie tratate de alianță cu Franța și Italia.
1928 – România aderă la Pactul Briand-Kellog (inițiat de Franța și SUA), scop: interzicerea
războiului în rezolvarea neînțelegerilor dintre state.
1934 – se semnează la Atena Înțelegerea Balcanică între România, Iugoslavia, Grecia,
Turcia. Scop: protejarea granițelor, protecția față de revizionismul bulgar și italian.
1939 – se semnează Pactul Ribbentrop-Molotov între Germania și URSS, scop: împărțirea
sferelor de influență în Europa (URSS emitea pretenții teritoriale asupra Basarabiei).
Pierderi teritoriale ale României în 1940:
- Basarabia, N Bucovinei, Ținutul Herței erau cedate URSS-ului
- Germania și Italia au impus României Dictatul de la Viena (arbitraj politic),
prin care Rom. Ceda Ungariei N-V Transilvaniei
- Cadrilaterul este ceda Bulgariei în urma tratativelor de la Craiova.

VII. Al Doilea Ră zboi Mondial

- A încept în 1939 când Germania a invadat Polonia și a declarat război

- A avut loc între Aliații (URSS, SUA, Anglia, China) și Axa (Germania,
Japonia, Italia)
- 1941-1944 România se alătură Axei pentru a recupera Bucovina și
Basarabia, Ținutul Herței
- După ce le-a eliberat, ruptă în aceeași tabără în bătălii în Crimeea, la
Stalingrad și Caucaz
- 1944-1945 armata Roșie ajunge în România și țara trece de partea Aliaților,
după ce Antonescu este înlăturat de la putere.
- România luptă până în 1945 alături de URSS pentru eliberarea Ungariei,
Cehoslovaciei și Austriei.
- Tratatul de Pace de la Paris (februarie 1947): România primea înapoi doar
N-V Transilvaniei și România nu era considerată participantă la război.

VIII. Europa postbelică (a doua jumă tate a secolului al

XX-lea)

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a reușit să tranșeze confruntarea dintre
democrație și totalitarism:
 - În Europa Occidentală, cu mici excepții, s-au menținut regimuri
democratice
- În Europa Centrală și de Est (Ungaria, Bulgaria, România, Iugoslavia,
Polonia, Cehoslovacia, Germania, Albania) s-au impus regimuri comuniste.
Aceste țări se aflau în sfera de influență a URSS prin CAER (Consiliul
economic de ajutor reciproc) din 1949, Tratatul de la Varșovia (1955)-
Alianță militară între țările comuniste împotriva NATO.

IX. Comunismul în România

Instaurarea regimului comunist
 În februarie 1945 reprezentatul URSS din România îi cere regelui Mihai I înlocuirea
guvernului democratic cu guvernul lui Petru Groza =) în martie are loc “greva regală”
(regele refuza să semneze legile noului guvern), dar nu a avut succes.
 1945 – legea eupurării instituțiilor statului
 În noiembrie 1946 au loc alegerile parlamentare: deși au câștigat partidele
democratice, PCR a falsificat voturile (prin intermediul primului-ministru Teohari
Georgescu) și a fost declarat câștigător. (“Nu contează cine cu cine votează, contează
cine numără voturile” – Stalin).
 1947 – partidele PNL și PNȚ au fost desființate (de exemplu: înscenarea de la
Tămădău 1946) și liderii acestora arestați.
 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost obligat să abdice =) abolirea monarhiei.
Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)
- Monopartidism : Partidul Muncitoresc Român (partid unic)
- Adoptarea Constituției din 1948
- S-au înlăturat vechile elite politice și intelectuale.
- 1948 – poliția secretă/politică : Securitatea
- Promova lupta proletarilor
- Apropierea de URSS cu care încheie în 1948 un tratat de “prietenie” prin
care România accepta controlul sovietic
- 1949 România devine membră CAER și intră în Tratatul de la Varșovia
Economia: naționalizată, planificată (planuri anuale, cincinale), industrializată, colectivizată
Naționalizarea forțată:
- Impusă din 1949
- Toate întreprinderile, băncile, firmele intrau sub proprietatea statului
- Desființarea proprietății private
Industrializarea forțată:
- Impusă în 1949
- A fost domeniul cel mai dinamic al economiei socialiste
 - Au fost înființate întreprinderi mixte numite SOV-ROM care priveau
interese sovietice (se făcea un schimb de materii, însă doar România
trimitea)
- Mecanizare, electrificare, automatizare, chimizare
- Au luat ființă combinatele, care consumau multe materii prime și energie,
în Galați, Slatina, Călărași
Colectivizarea forțată:
- Impusă în 1949
- Limitarea proprietății private în agricultură și aducerea sub controlul
statului
- Desființarea categoriei sociale de țărani înstăriți
- Cine se împotrivea colectivizării : arestări, condamnări, confiscări,
închisoare
- Au luat ființă gospodăriile agricole, ex: CAP
- A fost încheiată în 1962 cu procentul 96%, cel mai mare procent dintre
statele comuniste
În 1958 are loc retragerea trupelor sovietice din România =) destalinizare treptată, eliberarea
deținuților politici, apropierea de Occident.
Regimul național-comunist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989)
Prima etapă (1965-1971):
- 1965 partid unic: Partidul Comunist Român
- Adoptarea constituției: Republica Socialistă România
- Reluarea legăturilor occidentale (inclusiv Iugoslavia)
- 1966 decretul împotriva avorturilor, pentru a crește populația României
- 1968 are loc „Primăvara de la Praga” unde țările membre ale Tratatului de
la Varșovia au invadat Cehoslovacia, însă Ceaușescu a refuzat să participe
și a criticat țările comuniste.
- A facut vizite în Franța. Marea Britanie, SUA
- 1969 președintele SUA vizitează România cu scopul ca România să fie
mediator între ea și China.
A doua etapă (1971-1989):
- Revoluția culturală după model chinezesc și nord-coreean
- Exacerbarea cultului personalității
- Dictatura personală
- Propagandă, cenzură, neostalinism
- Reluarea industrializării forțate (Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa
Poporului)
- 1980 achitarea datoriei externe integral (prin raționalizarea alimentelor și a
comustibilului pe cartele)

Disidența anticomunistă
 i. În timpul lui Dej
- Represiunea comunistă a început încă din 1945, manifestându-se prin
măsuri dure împotriva partidelor politice tradiționale PNL, PNȚ. Opoziția
era acuzată de colaborare, dușmani ai poporului sau fascism. Opozanții
intelectuali (Iuliu Maniu, Ion Manolache, Radu Rosetti, etc) erau
condamnați la muncă forțată sau în lagăre.
- Între 1948-1864 au avut loc deportări ale unor comunități (ex: germani,
sârbi) și se utiliza tortura în închisorile de reeducare (Jilava, Gherla, Sighet)
- Datorită colectivizării forțate a avut loc o revoluție țărănească prin care
oamenii refuzau să se înscrie în formele colective și să predea cotele
obligatorii. Acești opozanți erau deportați și/sau executați.
- 1948 Lucrețiu Pătrășcanu, fost lider comunist, a fost arestat și executat
- 1952 Aripa Moscovită a fost înlăturată (Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari
Georgescu – agenți sovietici)
ii. În timpul lui Ceaușescu
- Revolta minerilor din 1970-1980 din Valea Jiului
- Disidență: Paul Goma, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, etc. – Scrisoarea
celor 6 (1989)
iii. Înlăturarea regimului
- 1989 regimurile comuniste au căzut în toată Europa
- Decembrie 1989 populația s-a revoltat împotriva regimului
- 21 Decembrie : Ceaușescu convoacă un meeting care s-a transformat în
manifestație anticomunistă
- 22 Dec. : liderul este părăsit de Securitate și fuge spre Târgoviște
- 25 Dec. : cei 2 soți sun executați
- FSN condus de Ion Iliescu preia puterea