Pradatorii au in general arme de atac si simturi foarte
dezvoltate.Acestea mai au de obicei culori protectoare si reactii de fuga.Pradatorii mari au putini dusmani ,spre deosebire de cei mici care pot deveni usor prada (de ex. vipera mananca soareci dar ea poate fi mancata de arici ) . Numeroase animale traiesc pe seama altora provocandu-le moartea ,acestea fiind parazitii iar animalele parazite sunt gazde .
Relatii interspecifice si intraspecifice la plante si
animale
Relatii interspecifice la plante
Relatiile parada pradator se stabilesc intre animalul pradator care se hraneste cu animalul prada. La plante, relatiile intraspecifice sunt mai putin evidente. Plantele se asociaza mai bine impotriva vantului sau a valurilor etc. De exemplu: o padure rezista mai bine la furtuni decat un singur copac; de asemenea o asociere de nuferi rezista mai bine la valuri decat o singura planta. Relatiile dintre unele specii de plante sunt foarte stranse .Aceste relatii sunt cele de simbioza. In lumea plantelor exista si relatii in care o specie de planta poate fi gazda pentru anumiti paraziti,aceasta relatie numindu-se relatie de parazitism. În orice ecosistem, vieţuitoarele stabilesc relaţii atât cu mediul abiotic cât şi cu celelalte vieţuitoare.Între indivizii din specii diferite se stabilesc relaţii interspecifice:de neutralism; de concurenta;comensalism; mutualism;parazitism;prada-pradator. Relaţiile de concurenţă sau competiţie corespund unei atitudini de întrecere, de concurenţă între doi indivizi din specii diferite pentru aceeaşi hrană (de exemplu, vulpea şi uliul sunt în competiţie pentru şoarece), pentru aceleaşi teritorii (de exemplu, între păsări este o competiţie pentru locul de cuibărit), pentru aceiaşi factori ecologici (de exemplu, într-o pădure de foioase, plantele ierboase intră în competiţie cu arborii pentru lumină şi apă); Relatiile de comensalism sunt de obicei pozitive in care o specie imparte hrana cu cealalta sau ii ofera adapost( de ex. pradatoarele mari si hienele sau rechinii si pestii pilot )