Relații interspecifice

Relațiile interspecifice se stabilesc între indivizi care aparțin unor specii diferite.
A. Relații interspecifice la plante
Acestea pot fi: neutre (0), favorabile (+), dăunătoare (-).
a) Relații de neutralism (0): speciile nu se influențează reciproc (ex.: un stejar și un ulm de pe același
perimetru din pădure nu se influențează reciproc).
b) Relații favorabile (+): benefice ambelor specii
 Relații de mutualism sau simbioză: ex.
 Micorizele = asocieri dintre unele ciuperci și rădăcinile unor arbori: ciupercile care
înconjoară rădăcina arborilor preiau apa cu sărurile minerale din sol și le transmit
rădăcinilor. Arborii le furnizează ciupercilor hrana necesară.
 Insecte polenizatoare

c) Relații dăunătoare (-): relația este favorabilă doar unuia dintre parteneri.
 Ex.: buruienile absorb apa și sărurile minerale din sol, în defavoarea plantelor cultivate
 Bacteriile, virusurile, ciupercile care parazitează plantele
 Torțelul (plantă fără frunze și cu tulpină lipsită de clorofilă) se încolăcește pe tulpinile de
lucernă, trifoi, viță de vie. Rădăcinile sale au haustori, care pătrund în vasele liberiene ale
plantelor parazitate și absorb seva elaborată.

B. Relații interspecifice la animale: neutralism, concurență, comensalism, mutualism,

parazitism, pradă-prădător.

 Relațiile de neutralism – speciile nu se influențează reciproc, deși trăiesc pe același teritoriu (ex.
Rațele sălbatice și lebedele)
 Relații de concurență: pentru hrană, adăpost (ex. Vrabia și pițigoiul- același loc de cuibărit)
 Relații de comensalism: rechinii și peștii pilot
 Relații de mutualism (simbioză): ex. Termitele și protozoarele din intestinul acestora, care
degradează celuloza.
 Relații de parazitism: ex. Purici-câini, limbric-om.
 Relații pradă-prădător