Sunteți pe pagina 1din 2

FORMULA STRUCTURALA Formula moleculara este suficienta numai pentru caracterizarea substantelor cu structura simpla.

In aceste cazuri,unei formule moleculare ii corespunde o singura formula structurala: C2 H4 H2 C=CH2 ; CH4 O H3 C- OH ; CH5 N H 3C- NH2 Formula structurala reprezinta numarul si felul atomilor componenti,tipul de legatura chimica,modul de legare a atomilor in molecula si configuratia moleculei.Pentru substantele organice cu structura simpla,formula structurala se stabileste pe baza formulei moleculare si a valentei elementelor componente.In cazul substantelor cu structura mai complexa formula structurala nu mai corespunde necesitatii de individualizare din cauza izomeriei. Izomeria este fenomenul existentei mai multor substante cu aceeasi formula moleculara,dar cu structura si deci proprietati diferite.Substantele care au aceeasi formula moleculara dar structura diferita se numesc izomeri. De exemplu,formulei moleculare C2 H 6O ii corespund doua formule structurale: CH 3 CH 2 OH H3 C O -CH3 Alcool etilic(lichid solubil in apa) Eter metilic(gaz putin solubil in apa) Pentru determinarea structurii unei substante organice obtinute in laborator sau izolate din produse naturale este necesara ,pe langa formula moleculara, si cunoasterea proprietatilor fizice si chimice. Cunoasterea structurii chimice permite aprecierea proprietatilor fizice si chimice,precum si stabilirea metodelor de sinteza. Structura chimica se reprezinta grafic prin formule plane(a),formule de propiectie(b),formule de configuratie(c),formule de conformatie(d) sau prin modele structurale(e,f).

Legtura chimic este fora care menine mpreun atomii n molecule. Aceasta: - determin structura i proprietile substaelor - este determinat de nveliul electronic exterior al atomilor. Atomii nu sunt stabili n stare liber, avnd nveliuri atomice incomplete n starea fundamental ei au tendina de a se lega ntre ei. Procesul de combinare a atomilor - formarea

legturilor chimice are loc spontan, cu degajare de energie. Starea final molecula, macromolecula sau reeaua este mai stabil dect atomii liberi i are energie mai mic. Formarea legturilor chimice este consecina a dou fenomene: - stabilitatea deosebit a configuraiei de gaz nobil a atomilor, - tendina atomilor de a-i ocupa ct mai complet orbitalele vacante. Molecula poate fi definit ca fiind un grup discret de atomi meninui mpreun prin legturi chimice. Din punct de vedere structural, substanele pot fi formate din: atomi, ioni, molecule (sau macromolecule) legate prin diferite tipuri de leguri chimice sau fore ntermoleculare. Structura chimic a substanelor comport mai multe - aezarea reciproc a atomilor - natura legturilor dintre atomi - influenele lor reciproce. Prin combinare chimic atomii i modific straturile exterioare de electroni, realiznd configuraii mai stabile, identice cu ale gazelor nobile sau apropiate de acestea. Exist tipuri generale de legturi chimice, adic dou modaliti de realizare a configuraiilor stabile ale atomilor: legtura ionic i legtura covalent Legtura ionic electrovalena(Kossel) Kossel n 1916 a elaborat teoria electronic a legturii ionice. Aceast legtur ia natere ntre elemente cu caracter chimic diferit, deci cu diferene mari de electronegativitate. Conform acestei teorii formarea legturii ionice presupune dou etape: - formarea ionilor - atracia electrostatic dintre ioni. Formarea ionilor are loc prin pierdere sau ctig de electroni: -metalele puternic electropozitive, cu un numr mic de electroni pe ultimul nivel fa de configuraia de gaz nobil (mai ales din grupele 1 i 2), cedeaz aceti electroni, trecnd n ioni pozitivi numii cationi. - nemetalele puternic electronegative cu deficit mic de electroni fa de configuraia de gaz nobil, primesc electroni, trecnd n ioni negativi numii anioni. La formarea combinaiilor ionice se degaj energie cu ct aceasta este mai mare, stabilitatea combinaiei este mai mare. Legtura covalent covalena (Lewis) Tendina de formare a octetului se realizeaz n acest caz, spre deosebire de legtura ionic, prin punere n comun de electroni, cu formare de perechi de electroni de legtur. Alte caracteristici importante sunt: - numrul covalenelor este egal cu numrul de electroni pui n comun (cuplai), - ia natere ntre atomi de acelai fel sau cu caracter chimic foarte apropiat (electronegativiti apropiate), - covalena n grupele principale este egal cu 8 minus numrul grupei aceasta reprezint chiar numrul de electroni necesari pentru completarea octetului, - atomii realizeaz octet prin punerea n comun de electroni. Regula octetului este riguros valabil practic numai pentru elementele din perioada a 2-a. n celelalte perioade se formeaz configuraii diferite : 10, 12, 14, 18 electroni. - prin legturi covalente se formeaz molecule.