Temperatura minima a Universului

V-aţi întrebat cât de jos poate coborî temperatura pe Terra? Dar cât de rece este spaţiul cosmic? Care
este cel mai rece loc din univers? Ce este zero absolut, ce valoare are el şi ce se întâmplă cu materia
ajunsă la această temperatură extremă?

Atunci când măsurăm temperatura, în fapt înregistrăm energia cinetică medie a particulelor ce constituie
lucrul măsurat. Căldura este, simplu spus, vibrația ori mişcarea particulelor. În cazul lichidelor ori gazelor,
ciocnirea moleculelor, care se mişcă mult mai liber decât în solide, duce la o creştere a căldurii. Astfel,
atunci când încălziţi o cană cu apă în cuptorul cu microunde ori pe aragaz, ceea ce faceţi este ca prin
bombardarea cu microunde ori prin intermediul flăcării aragazului să determinaţi o „răzvrătire” a
moleculelor de apă care, lovindu-se haotic unele de altele, produc (echivalează cu) încălzirea lichidului.

În cazul solidelor situaţia este un pic diferită. Atomii sunt prinşi ferm într-o structură matriceală ce nu le
permite mişcări ample, dintr-o parte în alta a solidului. Atunci când solidul devine fierbinte, atomii
acestuia intră într-o stare de agitaţie teribilă, agitaţie ce se concretizează într-o radiaţie electromagnetică
din gama undelor infraroşii pe care o simţiţi atunci când vă apropiaţi mâna de un metal încins, de
exemplu.

Ce este „zero absolut”?

În timp ce căldura este rezultatul mişcării particulelor unei substanţe, zero absolut este starea materiei
ale cărei molecule ori atomi au încetat să se mai mişte. Nimeni nu a reuşit să creeze în laborator această
stare a materiei şi legea a treia a termodinamicii afirmă că nici nu este posibil de atins o valoare atât de
mică a temperaturii. Nicăieri în universul cunoscut temperatura nu este atât de scăzută.

Cât de rece este universul?

Cea mai scăzută temperatură înregistrată pe Pământ a fost de -89,4 C în Vostok (staţie rusească din
Antarctica) în anul 1983. După cum aţi observat cu ocazia unei vizite într-o zonă de munte (ori una la
câmpie, dacă locuiţi la munte), temperatura terestră se modifică în funcţie de altitudine. De vă veţi
aventura pe Everest, veţi observa cum pe măsură ce avansaţi cu urcuşul, temperaturile de vară din
Bucureşti devin repede uitate. Iar de aţi putea urca pe o frânghie adânc în depărtarea spaţiului extra-
terestru, aţi observa cum temperaturile devin din ce în ce mai scăzute, coborând mult sub zero grade
Celsius. La 10.000 de metri, altitudinea la care evoluează în mod normal avioanele de pasageri,
termometrul consemnează o temperatură în jur de -75 C. În spaţiul gol interstelar aţi putea experimenta
temperaturi de numai 2,7 K (-270,3C), iar dacă aţi atinge zona din spaţiu denumită Boomerang Nebula
(aflată la 5 mii de ani lumină depărtare de Pământ), aţi putea spune că aţi ajuns în cel mai friguros loc al
universului cunoscut, la numai un grad K peste zero absolut. De ce nu avem zero absolut în spaţiu?
Pentru că există o radiaţie termică fundamentală, produs al momentului naşterii universului, Big Bangul,
care este prezentă în tot universul şi care este responsabilă de acea căldură de numai 2,7 K, aşa cum am
arătat mai sus.

E posibil de atins zero absolut?

Se consideră, în genere, că zero absolut este imposibil de atins. Întrucât schimbul de temperatură în
natură se face de la cald la frig, de ce devin mai reci atomii, de aceea căldura din vecinătate este atrasă
de zona rece. O altă dificultate este chiar actul măsurării lui zero absolut, pentru că odată intrat în
contact cu lucrul măsurat, între termometru şi lucru are loc un schimb termic ce face imposibilă o
măsurătoare corectă.

Pe de altă parte, trebuie spus că la temperaturi foarte scăzute apar comportări stranii ale materiei.
Fenomene ca superconductivitatea ori efecte descrise de mecanica cuantică afectează mişcarea şi starea
atomilor, fizicienii nefiind încă lămuriţi referitor la toate bizareriile lumii subatomice la 0 K.