Numele și prenumele: Fulga Adrian-Gabriel

Grupa: MS14

Seminar 3
➢ Răspuns (feedback)

Un feedback este o buclă între cauză și efect. Există două tipuri de feedback : pozitive
și negative.
Feedback-urile pozitive sunt amplificatoare.
Feedback-ul negativ este stabilizator.

Feedback-ul pozitiv nu întotdeauna face Pământul mai cald, deoarece mai cald este un
număr pozitiv un feedback pozitiv ar putea face Pământul să fie și mai rece dacă noi am
contribui în acest sens (fără poluare).
Revin la exemplul chiuvetei (seminar 1): dacă inițial aceasta este goală și deschidem
robinetul, chiuveta va acumula apă până s-ar atinge starea de echilibru. Dacă apoi adăugăm o
găleată cu apă, apa se scurge până la reatingerea stării de echilibru. Astfel, nivelul apei în
chiuvetă s- a stabilizat prin acest feedback negativ.
Există, un feedback negativ în controlul temperaturii Pământului, datorită faptului că
de lumina IR care părăsește Pământul depinde temperatura Pământului. Cu cât este mai cald
Pământul cu atât mai repede va emite energie în spațiu în funcție de 𝜀 ∙ 𝜎 ∙ 𝑇 4 . De exemplu,
dacă Pământul ar fi zero absolut (cum a fost la început) și apoi primește energie solară,
Pământul s-ar încălzi până atinge o temperatură de echilibru. Sau, dacă pe Pământ ar cădea o
multitudine de meteoriți, inițial s-ar încălzi, dar în timp se va răci până când se atinge
temperatura de echilibru. Acestea sunt exemple de feedback-uri negative.

➢ Albedo
Într-un sistemul climatic, cel mai simplu feedback pozitiv este cel al albedoului de gheață.
Reamintesc, albedo reprezintă fracția de lumină care este reflectată înapoi în spațiu.
Atunci când lumina vizibilă ajunge pe o suprafață înghețată, se reflectă înapoi în spațiu, dar
nu crește energia calorică globală. Deci, cu cât albedoul planetei este mai înalt, cu atât planeta
este mai rece, pentru că nu folosește acea lumină pentru a-și alimenta propria energie termică,
doar o emite în spațiu. Gheața și zăpada sunt foarte reflectante, astfel dacă suprafața terestră
este acoperită cu zăpadă, aceasta va reflecta lumina vizibilă înapoi în spațiu și va avea un albedo
înalt (atmosfera superioară) .
Când temperatura este ridicată și este cald, atunci lumina va atinge pământul mai
întunecat și va fi absorbită, deci vom avea un albedo inferior (troposferă). Dacă acea lumină
este absorbită în această situație, va încălzi pământul.
Deci, trecând dintr-o stare rece la o stare caldă, topirea gheții tinde să fie amplificată.
Acest lucru funcționează și pentru gheața oceanică, deoarece aceasta este foarte reflectantă, iar
oceanul este unul dintre cele mai joase suprafețe (și are albedo) pe Pământ. Dacă gheața se
topește, lumina se va reflecta în spațiu. Dacă topești gheața, lumina va fi absorbită în ocean și
se adaugă brusc la bugetul energetic (căldură) al Pământului.

1
 ➢ Vapori de apă
Feedback-ul vaporilor de apă este pozitiv și are un impact important asupra climei
Pământului, prin creșterea concentrației de CO2. De fapt, dacă nu am avea feedback-ul
vaporilor de apă, nu ar are ave loc încălzirea globală. Feedback-ul vaporilor de apă dublează
sensibilitatea Pământului prin modificarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră. În acest caz,
variabila de stat sunt vaporii de apă și dacă concentrația vaporilor de apă este extrem de mare,
se modifică rata de evaporare. Ciclul hidrologic are un feedback negativ care stabilizează suma
de vapori de apă în aer.
Dacă soarele ar avea o intensitate mai mare (ar fi mai luminos) sau dacă, în scenarii,
adăugăm mai multe gaze cu efect de seră, cantitatea de vapori de apă se modifică, încercând să
mențină starea de echilibru. Dacă se adaugă și GES sau intensitatea soarelui crește, implicit
temperatura crește de la sine, ceea ce determină creșterea cantității vaporilor de apă, deoarece
aerul mai cald poate reține mai mulți vapori de apă care se mișcă această direcție pe curbă de
presiune. Dar vapori de apă sunt si ei gaze cu efect de seră, astfel încât vor determina creșterea
și mai mult a temperaturii, deci amplifică temperatura. Acesta este un feedback, deci o buclă
de cauză și efect.
Important este să știm când de termină acest lucru. De aceea este importantă diagrama
de fază. Punctul triplu este starea unui corp pur în care fazele gaz, lichid și solid coexistă
în echilibru termodinamic. Pe diagrama de fază presiune-temperatură punctul triplu se află la
intersecția curbei de echilibru solid-lichid (topire/solidificare) cu curba de echilibru lichid-gaz
(condensare/evaporare). Curba de echilibru lichid-gaz începe în punctul triplu și se termină
în punctul critic, dincolo de care dispare distincția dintre fazele lichidă și gazoasă; substanța
devine un fluid supercritic.

Fig.1: Diagrame de fază presiune-temperatură pentru două substanțe: una fără anomalie de
densitate, cealaltă cu anomalie (apă)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_triplu

2
 S-ar putea să vă întrebați unde se termină acest lucru? Se poate vedea pe diagramă că
acolo unde temperatura este destul de ridicată și există o mulțime de vapori de apă, starea de
agregare poate lichid+ vapori. Dacă presiunea vaporilor de apă este mare, dar este foarte rece,
vom avea vapori + gheață. Sau dacă presiunea vaporilor este foarte scăzută, atunci există doar
fază de vaporii.
Ciclul hidrologic se stabilizează și limitează întinderea feedback-ul vaporilor de apă.

➢ Vapori de apă
Norii reprezintă cea mai mare incertitudine în prognozele climatice și sunt cu adevărat
cele mai grele parte a întregului lucru. Cea mai mare diferență între diferite modele climatice
și cât de mult prognozează o schimbare în climă, se datorează destul de mult diferitelor moduri
în care diferite modelele climatice tratează norii.
Deci norii au două modalități posibile de impact în bugetul energetic al pământului:
- unul este prin lumina vizibilă ;
- cealaltă este prin lumină infraroșie.

Modul în care norii afectează lumina vizibilă este printr-un proces cunoscut sub numele
de împrăștiere. Lumina care intră și este absorbită de exemplu de o picătură de apă. Ceea ce
înseamnă că energia din lumină a fost schimbată în energie cinetică a moleculelor din apă, care
este temperatura apei. Așadar, când lumina este absorbită de picătura de apă, aceasta se
încălzește și fiind mai caldă va putea să reflecte energia în infraroșu.
Dar un alt lucru care se poate întâmpla este că absoarbe și lumina vizibilă, iar apa are
dipol electric. Deci picătura de apă poate avea un pol pozitiv și unul negativ, care se rotesc în
funcție de lumina care pătrunde în picătură. Acest dipol oscilant, care este funcție de frecvența
luminii care intră și poate crea lumină care apoi strălucește. Acest fenomen se numește
împrăștiere. Aceasta funcționează cel mai bine dacă dimensiunea picăturii de apă din nor este
comparabilă cu dimensiunea lungimii de undă a luminii. Dar, în majoritatea norilor picăturile
sunt mult mai mari decât lungimea de undă a luminii vizibile. Deci, cu cât picătura de apă din
nor este mai mică, cu atât se poate împrăștia mai bine. Dacă picăturile de nor sunt cu adevărat
mari, atunci nori sunt întunecați, deoarece absorb lumina.
Deci, un impact puternic asupra domeniului infraroșu este un efect puternic de încălzire
pentru clima Pământului.
Diferitele tipuri de nori au impact diferit asupra pământului.
Norii înalți (superiori), de obicei, se încălzesc deoarece efectul infraroșu este puternic,
iar efectul vizibil este slab și tind să încălzească planeta.
Norii joși (inferiori), pe de altă parte, au un efect infraroșu slab, deci un efect slab de
încălzire, dar au un efect puternic asupra spectrului vizibil, deoarece este atât de gros din punct
de vedere optic și împrăștie mai multă lumină. Astfel tind să răcească planeta.
Deci norii pot tăia ambele sensuri și duc la un efect global de răcire a climei terestre.
Modelarea norilor este cu adevărat cea mai grea parte în prognoza schimbărilor climatice.

3
 ➢ Înțelegerea feedback-ului vaporilor de apă

Aplicația 1:
Se folosește modelul AR5 Model Mapper http://climatemodels.uchicago.edu/maps/
Trebuie să utilizați cel puțin 3 modele pentru a obține hărți ale umidității specifice, pentru
o presiune atmosferică de 20.000 Pa (există în casetă de intrare care apare când selectați
Umiditate specifică).
Perioada de analiză pentru obținerea hărților trebuie să fie între 2000 – 2099.
Veți observa că nuanțele culorilor nu sunt foarte elocvente, deoarece scara de culori se
extinde pentru concentrații mari de vapori de apă pe care le regăsim lângă suprafața
Pământului. De aceea setați scalele de culori cu ajutorul butonului Zoom Color Scale.
În general (dintre anii și modelele diferite), cele mai mari concentrații de vapori de apă se
găsesc în :

regiunile polare
tropice
regiuni de furtună subtropicală

Aplicația 2:
Această aplicație permite calculare anomaliilor (Calculate Anomalies ) pentru datele pe
care le-ați obținut pentru întrebarea precedentă (aplicația 1). Este posibil să fiți nevoit să
comutați de câteva ori butonul Zoom Color Scale pentru a vedea rezultatele în mod clar. Dacă
vedeți anomalii pozitive în hărțile obținute, înseamnă că în modele a existat un feedback pozitiv
cu vaporii de apă. Puteți vedea valorile reale ale anomaliilor făcând clic pe hartă. Pentru oricare
dintre cele 3 modele ale tale, umiditatea specifică este mai scăzută în 2099 decât în 2000?

da
nu

Aplicația 3:
Cele mai puternice schimbări ale umidității specifice între anii 2000 și 2099 apar în:
regiunile polare
regiuni temperate
regiuni tropicale

4
 ➢ Norii

Efect IR Efect VIS Efect total

(încălzire) (răcire)
Nori de înălțime Puternic (rece) Slab (nori subțiri) de obicei încălzire
(Cirrus)
Nori de joasă Slab (cald) Puternic (nori groși) răcire
înălțime (Stratus)
Combinați răcire

Atenție: Norii de altitudine joasă au un albedo ridicat și tind să răcească!

Norii de altitudine mare contribuie în concentrația globală a GES-urilor!
Dacă nu ar exista norii, temperatura Pământului ar fi mai caldă!

Aplicația 4:
În această aplicație vom reutiliza aplicația MODTRAN
http://climatemodels.uchicago.edu/modtran/ . Vă reamintesc ca acest soft permite indicarea
spectrului de frecvență pentru lumina IR emisă și absorbită de Pământ și atmosfera sa. Pentru
întrebări care vă solicită să comparați două rulări de model, puteți găsi util butonul Salvare pe
fundal (Save This Run to Background).
Se analizează spectrul din figura de mai jos. Atunci când se adaugă nori, unde sunt cele
mai mari schimbări?

5
 e

Aplicația 5:
Aplicația permite să se alegă tipurile de nori, pentru care se specifică altitudinea de
desfășurarea a acestora (baza și vârf).
Rulați modelul și notați fluxul IR de ieșire în unități de W / m2. În tabel notați
(înregistrați) numele norului, altitudinea de bază a norului, altitudinea de sus a norului și fluxul
IR de ieșire pentru fiecare din aceste tipuri.
Realizați 2 grafice: unul dintre fluxul IR de ieșire funcție de altitudinea de bază a norului
și unul din fluxul IR de ieșire funcție de altitudinea de vârf a norului. Ce altitudine (bază sau
vârf) dă un grafic mai liniar?
Tipul norului Altitudinea de Altitudinea de Fluxul IR de ieșire
bază (km) vârf (km) (W/m2)
Cumulus 0,66 2,7 269.82
Altostratus 2,4 3 269.004
Stratus 0,33 1 288.378
Stratocumulus 0,66 2 280.433
Nimbostratus 0,16 0,66 292.648

altitudine de vârf a norului

altitudine de bază a norului

6
 Fluxul IR funcție de altitudine de bază
3

2.4
Altitudinea de bază [km]

2.5

1.5

1
0.66 0.66

0.5 0.33
0.16

0
269.82 269.004 288.378 280.433 292.648
Fluxul IR de ieșire [W/m2]

Fluxul IR funcție de altitudinea de vârf

3.5
3
3 2.7
ALTITUDINEA DE VÂRF [KM]

2.5
2
2

1.5
1
1
0.66

0.5

0
269.82 269.004 288.378 280.433 292.648
FLUXUL IR DE IEȘIRE [W/M2]

Aplicația 6:
Pentru aceasta aplicație trebuie setată Altitudinea Senzorului la 0 km și alegeți opțiunea
Vedere în sus (Looking Up). Primul scenariu presupune alegerea implicită Fără Nori (No
clouds). În acest scenariu, modelul arată spectrul luminii infraroșii care coboară din spațiu. Se

7
setează valoarea Scalei vaporilor de apă (Water Vapor Scale ) la 0 (zero), implicit nu există
vapori de apă în atmosferă. Încă există multă energie IR care coboară din spațiu. Care este
cauza? (Este indicat să setați pe rând fiecare parametru specificat ca variantă de răspuns.)
spațiul cosmic
CO2
nori
soare

➢ Spectru
Aplicația 7:
Vom aplica modelul energetic RRTM al Pământului care se pornește cu setările implicite
http://climatemodels.uchicago.edu/rrtm/ .
Notați în tabel radiațiile solare și undele lungi reflectate în totalitate, pe care le puteți
citi mergând cu mouse-ul peste cele două săgeți (albastru și portocaliu)
Vom compara impacturile schimbărilor tipice ale acoperirii cu norii la altitudini mari
și joase asupra luminii solare ieșite (săgeată portocalie) și IR (săgeată albastră). Se analizează
3 scenarii:
• fără nori;
• fracție a norului de joasă altitudine scăzută de 0,5 (50%);
• nori joși 50% și o fracție de 0,1 (10%) pentru norii de altitudine mare

Scenariu Intrare Ieșire Rată de pierdere a

(W/m2) (W/m2) energiei (W/m2)
EUV EIR EUV EIR
Fără nori (Nori joși 0% și nori înalți 0%) 266.3 280.9 95.2 244.8 0
Nori joși 50% și nori înalți 0% 251.6 311.6 102.8 241.2 -4
Nori joși 50% și nori înalți 10% 247.7 313 106.2 221.1 +12

Care este diferența, în W/m2, în lumina soarelui reflectată (radiația de ieșire în unde scurte,
adică capul de săgeată „sus” portocaliu) din cauza adăugării de nori mici? Dacă este mai mare
în cazul cu nori joși, notați un număr pozitiv; dacă este mai mare, fără nori, notați un număr
negativ.
102.8-95.2=+7.6

8
 +7.6

Aplicația 8:
Pe baza valorilor notate tabelar la aplicația anterioară, calculați diferența radiațiilor de
undă lungă ieșite din cauza adăugării de 50% nori mici?
Atenție: dacă este mai mare cu nori joși, scrieți un număr pozitiv; dacă este mai mare,
fără nori, scrieți un număr negativ.
241.2-244.8=-3.6
-3.6

Aplicația 9:
Pe baza valorilor notate tabelar la aplicația 7, calculați diferența între fluxul de energie
vizibilă ascendentă (lumina soarelui reflectată, săgeata portocalie), în W / m2, între scenariul
cu nori înalți și nori joși și scenariul cu nori mici?
Atenție: notați un număr pozitiv dacă este mai mare în scenariul, atât cu nori înalți, cât și
cu nori joși sau cu un număr negativ dacă este mai mare în scenariul doar cu nori joși.
106.2-102.8=+3.4
+3.4

Aplicația 10:
Pe baza valorilor notate tabelar la aplicația anterioară, calculați diferența, în W/m2, între
radiația cu undă lungă de ieșire (săgeată albastră), între scenariul cu nori înalți și nori joși și
scenariul cu nori de altitudine joasă? Atenție: notați un număr pozitiv dacă este mai mare în
versiune, atât cu nori înalți, cât și cu nori joși sau cu un număr negativ dacă este mai mare în
scenariul doar cu nori joși.
221.8-241.2=-19.4
-19.4

Aplicația 11:
În acest scenariu se analizează efectul norilor Stratus (nori de altitudine joasă) și al norilor
Cirrus (nori de altitudine mare) asupra echilibrului energetic total. Se vor introduce alternativ
valori pentru fracția acestora și se analizează bugetul de energie. Care dintre aceștia au cel mai
probabil un efect de încălzire a Pământului?

Mai mulți nori Cirrus și mai puțini nori Stratus

Mai mulți nori Stratus și mai puțini nori Cirrus

Mai mulți nori Stratus și mulți nori Cirrus

Mai puțini nori Stratus și mai puțini nori Cirrus