ATMOSFERA – STRUCTURA VERTICALA A ATMOSFEREI

STRATIFICAREA TERMICA A TROPOSFEREI; INVERSIUNEA TERMICA

RADIATIA SOLARA
BILANTUL RADIATIV, BILANTUL TERMIC TOTAL AL PAMANTULUI SI INCALZIREA GLOBALA
EFECTUL DE PLACA TERMICA
VANTUL GEOSTROFIC; DATE CLIMATICE
EFECTUL “CANYON” AL STRAZILOR

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
 STRUCTURA VERTICALA A ATMOSFEREI ; VARIATIA TEMPERATURII SI PRESIUNII
Atmosfera este învelişul gazos ce înconjoară pământul, reţinut de forţa de atracţie gravitaţională. Datorită rarefierii
gazelor în altitudine nu se poate preciza cu exactitate limita superioară a atmosferei. Se apreciază însă că 99,9% din
masa atmosferei este cuprinsă în primii 50 de kilometri de la suprafata pământului, strat în care au loc principalele
fenomene care influenţează clima planetei noastre. Pe verticală, presiunea variază rapid, cu aproximativ 1 mb la 8 m
altitudine, mai mult pentru aerul rece decât pentru cel cald. Variaţia presiunii ca de altfel şi a densităţii este practic
exponenţială pentru primii 100 km, descreşterea devenind apoi mai lentă. Se poate spune că la fiecare 5 km,
presiunea scade la jumătate. Cum presiunea este dată de greutatea coloanei de aer de deasupra locului considerat,
se poate spune cu o aproximaţie destul de bună că în primii 5 km se află jumătate din masa atmosferei iar în primii
10 km, 3/4 din aceasta.
 inaltime
STRATIFICAREA TERMICA
A TROPOSFEREI
INVERSIUNEA TERMICA
temperatura
STARE STABILA – T creste pe verticala
G ad - gradient adiabatic
≈ 10C/100 m
corespunde la echilibrul
unei particule fluide care
se deplaseaza pe verticala

inaltime
G - gradientul real
(variatia temperaturii
cu inaltimea –
temperatura
grade/metru) STARE INSTABILA – T scade pe verticala G>Gad

STARE NEUTRA – G = G adiabatic

variatia diurna a
stratificarii termice

aparitia stratului
de inversiune termica
nocturna datorita racirii
pamantului prin radiatie
nocturna
 RADIATIA SOLARA

la marginea atmosferei

spectrul unui corp negru de 52500C

la nivelul marii

benzi de absorbtie

DISTRIBUTIA PUTERII SPECIFICE A RADIATIEI SOLARE FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA

RADIATIA SOLARA
Energia solară care ajunge anual pe pământ este de 2,8 x 1021 kJ/an (de 15 ori energia
resurselor de cărbuni). La limita superioară a atmosferei terestre, intensitatea radiaţiei
măsurată pe o suprafaţă perpendiculară pe raze reprezintă constanta solară, egală cu
1353 W/m2. Energia solară este emisă cca 41% în domeniul spectrului vizibil (0,36 -
0,78 µm) şi 50% în domeniul infraroşu.
Radiaţia solară incidentă la sol este mult diminuată datorită unor fenomene ce au loc
la străbaterea atmosferei : reflexie, difuzie, absorbţie în gazele triatomice şi în vaporii
de apă.
Datorită situaţiei astronomice (poziţia pe orbită a pământului, înclinarea axei), se
schimbă grosimea stratului de aer străbatut de radiaţia solară; de asemenea se
modifică unghiul de incidenţă al radiaţiei faţă de suprafaţa pământului. Aceste
fenomene determină variaţia spaţială şi cea temporală, diurnă şi anuală, a radiaţiei
solare.
 b

QD + Qd
a(QD + Qd) QL

QL

- In medie, energia este de 342 W/m2 (A). - 30% din A este reflectata (107 W/m2), de diferite straturi ale atmosferei - (6%
din A), de nori - (20% A) si de suprafata pamantului - (4%) a- albedo = radiatie reflectata/radiatie incidenta
restul, ~ 2/3 A este absorbit de diferite componente ale planetei: sol, oceane, atmosfera
si transformat in caldura; astfel pamantul emite o radiatie in infrarosu de 390 W/m2 (QL)
- 90% din QL este interceptat de gazele cu efect de sera (350 W/m2) - 10% din QL trece prin « fereastra » atmosferica; cei
350W/m2 incalzesc atmosfera,
atmosfera radiaza spre pamant in toate directiile (radiatie difuza QL ), 324 W/m2.

Sursa: GIEC – groupe intergouvernamental sur l’evolution du climat – in engl IPCC International Panel on Climate Change
Aproape in totalitate, pamantul este incalzit de soare (doar 0,1‰ din caldura provine de
la miezul planetei).

- In medie, energia este de 342 W/m2, la partea superioara a atmosferei (A).

- 30% din A este reflectata (107 W/m2), de diferite straturi ale atmosferei - (6% din A),
de nori - (20% A) si de suprafata pamantului - (4%)

- restul, ~ 2/3 A este absorbit de diferite componente ale planetei: sol, oceane,
atmosfera si transformat in caldura; astfel pamantul emite o radiatie termica (in
spectrul infrarosu) de 390 W/m2 (QL)

- 90% din QL este interceptat de gazele cu efect de sera (350 W/m2)
- 10% din QL trece prin « fereastra » atmosferica
- cei 350W/m2 incalzesc atmosfera,
- atmosfera radiaza spre pamant in toate directiile (radiatie difuza QL), 324 W/m2.

Un efect al dezechilibrului bilantului termic al pamantului, mult studiat acum, este

cresterea temperaturii globale datorata activitatii antropice si al efectului de sera.
RURAL URBAN
 BILANTUL RADIATIV AL PAMANTULUI SI EFECTUL DE PLACA TERMICA (INSULA DE
CALDURA - HEAT ISLAND – ILLOT DE CHALEUR

(*) Efectele oraşului asupra micro climei sunt datorate:

❖ activităţii antropice,
❖ impermeabilităţii terenului (lipsa evaporării la suprafaţă),
❖ materialelor cu capacitate termică ridicată,
❖ lipsa vegetaţiei care să oprească radiaţia solară.

Efectul cel mai cunoscut → « insula de căldură - IC» sau « placa termica »; se manifestă în
mod particular în perioadele caniculare ; creşterea de temperatură este de cca 20C în
localităţi cu ≤ 1000 locuitori şi până la 120C (milioane de locuitori).
« Insula » dispare la viteze ale vântului ≥ 11 m/s. La 3-5m/s insula de căldură are forma
unei pene, orientată în direcţie vântului. La v ≤ 2 m/s apar mai multe insule (insulă
multicelulară). Dacă nebulozitatea creşte, scade intensitatea IC deoarece norii reduc
răcirea radiativă de noapte. IC sunt mai frecvente vara ; iarna se formează mai târziu şi
dispar mai incet dimineaţa.
(*) De l’observation du microclimat urbain à la modélisation intégrée de la ville
Grégoire Pigeon, Aude Lemonsu, ValéryMasson et Julia Hidalgo
Météo-France - Centre national de recherches météorologiques (CNRM) La Météorologie - n° 62 - août 2008
Figura 1 → Zonele termice sunt
concentrice în raport cu centrul (viziune
monocentrică). Zona de tranziţie dintre
rural şi urban formează o « coroană » -
« faleză » unde gradientul de
temperatură vertical este de cca 0,3 – 0,4
0C/100m. Urmează o a doua coroană,

denumită « platou », cu o creştere slabă

de temperatura către centru, unde este
vârful de temperatură. Insula de căldură
are o variaţie zilnică a temperaturii, cu
diferenţe mai mari noaptea decât ziua, cu
un maxim la câteva ore după apusul
soarelui.
In prezent, spaţiul urban este mai difuz şi mai eterogen → pot apare mai multe « insule ».

Alte fenomene tipic urbane: apariţia ceţii, poluarea, modificarea stratului limită
atmosferic, modificarea stratificării termice a atmosferei, modificarea bilaţului termic al
pământului .
 Evolutia temperaturii in doua puncte in Toulouse – februarie 2005

Diferența de temperatură a insulei de căldură urbană este de obicei mai mare noaptea decât ziua și mai mare iarna
decât vara. Acest lucru este valabil mai ales în zonele în care zăpada este obișnuită, deoarece orașele tind să mențină
zăpada pentru perioade mai scurte de timp decât zonele rurale înconjurătoare. Acest lucru scade albedo-ul orașului și,
prin urmare, mărește efectul de încălzire. Viteza mai mare a vântului în zonele rurale, în special iarna, poate funcționa și
pentru a le face mai reci decât zonele urbane. Regiunile cu anotimpuri umede și uscate distincte vor prezenta un efect
mai mare de insulă de căldură urbană în timpul sezonului uscat. Constanta de timp termică de sol umed este mult mai
mare decât cea a solului uscat. Drept urmare, solurile rurale umede se vor răci mai lent decât solurile rurale uscate și vor
acționa pentru a minimiza diferența de temperatură nocturnă între regiunile urbane și rurale. [Wikipedia]
Altă influenţă a urbanizării → structura verticală
a atmosferei.

Stratul limita atmosferic SLA creşte în grosime

la mijlocul zilei, (faţă de zona rurală), având
chiar 250m mai mult.

Influenţa oraşului asupra SLA este mai

puternică noaptea. Excesul de temperatura
deasupra oraşului scade cu altitudinea şi se
ora 22
anulează la h= 100…500m ; peste această
înălţime, apare o « insulă rece ».

Fenomenul denumit « crossover » este asociat

unui SLA nocturn convectiv, de câteva sute de
metri, peste care există o inversiune termică
« de înăltime », în timp ce în zona rurală există
o inversiune de suprafaţă.
EFECTE → DISPERSIA POLUANTILOR
→ VENTILAREA CLADIRILOR
(Noaptea, temperatura > la etajele superioare) Insula termica urbana
FENOMENUL DE « PLACA TERMICA » sau « INSULA DE CALDURA »

PLACA TERMICA – PRINCIPAL FENOMEN AL climei ORASELOR (alaturi de poluare si alte fenomene
meteorologice: ceata, ploaie, zapada), stratificare termica in forma de dom
* Cum se explică? * Prin ce se manifestă? * Care sunt consecinţele?

* CAUZE:
- Clădirile modifică rugozitatea solului (deci variatia vantului pe verticala) şi bilanţul energetic
- Solul modifică evaporarea şi bilanţul radiativ
- Există o producţie de energie antropică
- Există o emisie importantă de poluanţi

BILANTUL ENERGETIC:

Q▪ = (QD + Qd)(1-a) + (QL - QL) Q ▪ - Fluxul net absorbit de pământ

* Radiaţia directă QD diminuată cu 30 - 50%
* Radiaţia difuză Qd creşte cu 40 - 70%
* QD + Qd scade cu 10 - 20%
* Albedo-ul variază de la o zonă la alta – caracteristic materialului care acopera pamantul
(a – albedo = raport dintre radiatia de lungime mica de unda, reflectata si radiatia incidenta )
* QL flux radiativ (lungime mare de unda) dinspre atmosfera spre pamant creşte datorită
absorbţiei radiaţiei de către particule
* QL flux radiativ (lungime mare de unda) dinspre pamant spre atmosfera; variabil, este
împiedicat de efectul de seră
ENERGIA ANTROPICA QP modifica bilanţul energetic:

Q ▪ +QP = QH + QE + QS

QH - căldura sensibilă (încălzeşte stratul de aer)

QE - căldura latentă
QS - căldura stocată în clădiri
QP - căldura antropică
* QP : încălzire - 25 kcal/cm2/zi
circulaţie - 9
industrie - 8
metabolism uman – 1

* QE scade cu 19% dacă 25% din suprafaţă este

impermeabilă,
cu 75% dacă 59% din suprafaţă este impermeabilă

* QS - important

QP, QE şi QS EXPLICA FENOMENUL DE PLACA TERMICA

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
 Wikipedia
O insulă de căldură urbană ( UHI ) este o zonă urbană sau zonă metropolitană care este semnificativ mai caldă
decât zonele rurale din jur , datorită activităților umane. Diferența de temperatură este de obicei mai mare pe timp
de noapte decât în ​timpul zilei și este mai evidentă când vânturile sunt slabe. UHI este cel mai vizibil în timpul verii
și iernii . Principala cauză a efectului insulei de căldură urbană este din modificarea suprafețelor terenului.

Unii cercetători au observat că orice compromis al capacității corpului uman de termoreglare crește teoretic riscul de
mortalitate. Aceasta include boli care pot afecta mobilitatea, conștientizarea sau comportamentul unei persoane.

Cercetătorii au observat că persoanele cu probleme de sănătate cognitivă (de exemplu depresie , demență , boala
Parkinson ) sunt mai expuse riscului atunci când se confruntă cu temperaturi ridicate și „trebuie să aibă grijă
suplimentară” , deoarece performanța cognitivă a fost demonstrată să fie afectat diferențial de căldură.
* EFECT - CRESTEREA DE TEMPERATURA  t :

 t = 2,01 log P - 4,06

P - populaţia
 t - influenţată de condiţii meteo şi de anotimp

Exemple: Ciudad de Mexico:  t = 0,07 în 1941,  t = 0,28 în 1981

Paris:  t = 11,2 în 1941,  t = 11,4 în 1981
variaţie importantă între cartiere (maxim în centru)

• CONSECINTE
- supraincalzire resimtita puternic in perioade caniculare (v. 2003, Paris)
- apariţia « domului de căldură » ce se întinde până cca 1000m care modifică stratificarea
termică a atmosferei (reduce inversiunea termică) nuanţat de condiţiile locale (versanţi, briză
etc.)
- diminuează numărul de zile de îngheţ
- reduce umiditatea relativă (scade numărul de zile cu ceaţă)
- modifică regimul de precipitaţii (INFLUENTAT DE STABILITATE)
- apare un vânt similar brizei de mare, datorită diferenţei de temperatură dintre oraş → sat
- se modifică perioda de vegetaţie (creşte)

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
INFLUENTA POLUARII ASUPRA CLIMATULUI

* Atenuarea radiaţiei solare directe şi creşterea radiaţiei difuze -

pe ansamblu, scade radiaţia totală

Fenomenul depinde de unghiul de înălţime solară şi de zonă geografică

* Creşte numărul de zile cu ceaţă din cauza numărului mare de nuclee de condensare. Efectul
este maxim la cca 10 - 15 km de centru, unde dispare efectul de placă termică

* Precipitaţiile devin mai frecvente, însoţite de furtuni

* Efectul de seră

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
VARIATIA VITEZEI VANTULUI CU INALTIMEA, IN STRATUL LIMITA ATMOSFERIC
De obicei hr = 10m
k = 0,15 -0,2 rural; = 0,2 – 0,4 urban
 Vantul in mediul urban
vꝏ

v = 0,9 vꝏ
Strat
limita Strat
extern limita
intern

Profil mediu al vantului in spatiul liber (deschis) si in zona

urbana ( Plate et Kiefer 2001)
Strat limita – zona de curgere in apropierea unei suprafete in
care are loc o variatie importanta de viteza; daca viteza
fluidului inainte de suprafata este vꝏ, hlim este la v = 0,9 vꝏ
VANTUL GEOSTROFIC; DATE CLIMATICE

(se masoara la h = 10m )

EFECTUL “CANYON” AL STRAZILOR
Diferente de temperature Linii de curent pentru un vant de
representative 2m/s, transversal strazii, pentru
Δ T, pentru 4 scenarii de insorire cele 4 scenario de insorire
STUDII PE MACHETE
STUDII NUMERICE
 Soufflerie Arts et Métiers ParisTech
tunel aerodinamic subsonic, cu recirculare

Zona de plasare a machetei de studiu

 Caractéristiques de la Soufflerie

Portiquestroboscope Explorateur
Cham bredetranquilisation
Rapport decontractionde12.5 Balance
Emibul Veine d'essais
1,65mx1,35m
Vm ax=40m /s

Grillefiltre
ennidd'abeilles

7m
8,40m

22,50m
Moteur électrique76kw Support éolienne Veine de retour
Hélice3pales
Explorateur retour 3mx3mx6m
Vm ax=10m /s

• Veine d’essais 1,65x1,35 m , Vitesse 40 m/s

• Veine de retour 3 x 3 m , Vitesse 10 m/s
• Convergent avec un rapport de contraction de 12,5
• Excellente uniformité de vitesse et faible turbulence 0,3%
 Studii:
❑ Masurare a coeficientilor aerodinamici

❑ Explorarea curgerii prin anemometrie cu fir cald 3D

❑ Explorarea campului de viteze prin vizualizare cu particule PIV

❑ Vizualizarea curgerilor prin tehnica EMIBUL

❑ Masurarea de presiuni instantanee – sistem 32 captori

Mesures des coefficients aérodynamiques
Exploration robotisée des écoulements par anémométrie fil chaud 3D

Exploration du champ de vitesse à l’aide de vélocimétrie par images de

particules (PIV)
Visualisation des écoulements par la technique EMIBUL

Mesure des pressions instantanées Chaîne 32 capteurs

Développement des moyens d’investigation expérimentale de haut niveau (1/2)

Chaîne d’acquisition HBM pour balance 6

composantes

Chaîne Anémométrie fil chaud 3D en

simultané

VEINE DE RETOUR

Robots 3D pour l’exploration des veines

d’essais 3x3x6 m
ECUATII CARE DESCRIU FENOMENELE TERMICE SI AERAULICE

• ecuaţiile de conservare a masei,

• conservare a impulsului,
• conservare a energiei
• ecuațiile de stare.

Aducerea la formă adimensională a acestor ecuații prin transformări Ruark evidențiaza

criteriile de similitudine pentru grupul de fenomene descrise.

ex:

Re = vl/ν v – viteza, m/s; l – lungime, m/s; vascozitate cinematica ν = m2/s

Fr = gl/v2 g – acceleratie gravitationala m/s2

Ar = gl/v2 x Δt/T t, T – temperaturi

Introducând noțiunea de criterii determinante, se formulează teorema a III-a a similitudinii
și anume : pentru ca două sau mai multe fenomene să fie similare este
necesar şi suficient ca să existe criterii determinante identice şi
condiţii de unicitate similare. Deci ar trebuie ca Re = idem si Fr = idem

Îndeplinirea condiţiilor exprimate de această teoremă este necesară atât la organizarea şi

desfăşurarea experimentelor, cât şi la transpunerea rezultatelor experimentale la scara
fenomenelor din natură.
Dificultatea și de multe ori imposibilitatea modelării exacte provine din imposibilitatea
respectării tuturor condițiilor care rezultă din teorema similitudinii.
Exemplu daca Re=idem:
𝒗𝑴 𝒗𝒏
𝑹𝒆 = 𝒍 = 𝒍 sau 𝒍𝑴 /𝒍𝒏 = 𝒗𝒏 /𝒗𝑴 x 𝝂𝑴 /𝝂𝒏
𝝂𝑴 𝑴 𝝂𝒏 𝒏

pentru acelasi fluid ν𝑀 /ν𝑛 = 1 ; deci 𝑙𝑀 /𝑙𝑛 = 𝑣𝑛 /𝑣𝑀 sau rl = 1/rv

rl = 𝑙𝑀 /𝑙𝑛 – scara lungimilor ; rv = 𝑣𝑀 /𝑣𝑛 – scara vitezelor daca rl=1/10 rv=10 deci vM =10vn

Daca exista automodelare Re, trebuie doar ca pe model Re > Re critic

Rezultatele masurarilor de pe model sunt aceleasi ca si in natura (ex: coeficienti de presiune
– valori punctuale sau distributii ale coeficientilor de presiune, lungimi relative ale umbrei
aerodinamice)
Tunel urban – city tunnel – efect CANYON

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
Studii universitare de doctorat
Prof. dr. ing. Iolanda Colda
Explorare a campului de viteze dintre cladiri pentru verificarea confortului
pietonilor
Macheta este plasata pe un platou care se roteste pentru a studia efectele vantului
de diferite directii
Etude de l’effet du vent sur des grands tours
Studii in tunel aerodinamic sau numerice pentru determinarea presiunii vantului

Studii universitare de doctorat

36
Prof. dr. ing. Iolanda Colda
Simulari numerice ale circulatiei aerului

Studii universitare de doctorat

Prof. dr. ing. Iolanda Colda
37
Halle Tony Garnier – Lyon; simulari numerice pentru desfumare

38
EXEMPLE

STRATEGII

Publicat de
l’Office
fédéral de
l’environnement
OFEV
Berne, 2018
 Sanatate fizica

Sanatate psihica
Mediu

Sanatate sociala
Economie

ACTIUNI ALE VEGETATIEI IN ORASE

Quand la ville surchauffe Publié par l’Office fédéral de l’environnement OFEV Berne,2018

With climate change, periods of hot weather will become more frequent, longer, and
hotter. The negative impact of this heat will be felt particularly keenly in cities and
agglomerations, because the roads, pavements and buildings absorb the sun's rays and
heat up the local environment. Urban planning can reduce this urban heat island effect by
adapting the design of outside space to the changing climate. To this end, open green
spaces must be planned, with plenty of shade, and cooling water elements that are
accessible to all. Fresh air from the surrounding area, as well as air circulation, must also be
ensured. This report collates numerous examples that show how the heat island effect can
be mitigated.
Les épisodes caniculaires deviennent plus fréquents, plus longs et plus chauds avec le
changement climatique. La concentration de chaleur est particulièrement importante dans
les villes et les agglomérations, car les nombreuses surfaces imperméables absorbent le
rayonnement solaire et réchauffent l’environnement. La planification urbaine peut réduire
cet effet dit d’îlot de chaleur en aménageant l’espace extérieur en fonction du changement
climatique. Pour cela, il est nécessaire de prévoir des espaces ouverts avec des aires de
verdure, des places ombragées et librement accessibles ou des éléments d’eau
rafraîchissants, tout en garantissant l’apport et la circulation de l’air frais des zones rurales
périphériques. Le présent rapport réunit de nombreux exemples qui révèlent comment
atténuer l’effet d’îlot de chaleur.
MASURI pentru reducerea efectelor insulei de caldura
Les mesures visant à réduire l’effet d’îlot de chaleur forment le coeur du présent rapport. Une
distinction est faite entre les mesures locales, qui concrétisent des principes de planification
et d’urbanisme au niveau local, et les mesures processuelles, qui portent sur des
recommandations relatives à des procédures et à des méthodes des pouvoirs publics.

A. Masuri aplicabile la nivel local

Măsuri verzi - referitoare la dezvoltarea spaţiilor verzi şi în general la vegetaţie M1.1 – M1.7
1. Dezvoltarea spațiilor verzi publice
2. Dezvoltarea spațiilor verzi în mediul rezidențial și profesional
3. Creșterea diversității microclimatice în spații deschise
4. Conservarea și plantarea de copaci în zonele de pe marginea drumului
5. Conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi și a arbuștilor în zonele rutiere
6. Umbrirea spațiilor deschise și a căilor cu copaci
7. Infrastructura de transport pentru vegetatie si umbra cu copaci
Măsuri albastre – care se referă la apă M2.1 – M.2.4
1. Protejarea, extinderea și dezvoltarea planurilor de apă
2. Transformarea apei într-o sursă de experiență
3. Dezimpermeabilizarea suprafețelor și integrarea gestionării apei de ploaie
4. Instalații de irigarea inovatoare
Măsuri referitoare la clădiri M3.1 – M3.5
1. Acoperișuri verzi
2. Fațade verzi
3. Clădiri umbrite de copaci
4. Protecție termică a clădirilor în timpul verii
5. Tratarea eficientă a clădirilor din punctul de vedere energetic și răcirea lor
în mod ecologic

Alte solutii M4.1 – M4.2

1. Alte soluţii pentru răcorirea spaţiilor deschise
2. Amenajarea suprafețele exterioare pentru optimizare termică (ex. umbrire)

B. Măsuri procedurale, la nivel central, administrativ

STUDII SI REALIZARI
Numerotarea figurilor este cea din studiu
Efficacité des arbres dans l’espace urbain, simulation avec ASMUS : l’après-midi à Munich

Cele 3 imagini: Inainte Dupa Diferenta

Désimperméabiliser les surfaces et intégrer la gestion des
eaux de pluie
Graz, principii de construire pe terenuri in panta
A et B : une construction aérée favorise l'écoulement de l'air froid dans la pente
C : une construction parallèle à la pente fait l'effet d'une barrière d'air froid
K : flux d'air froid, KST : barrage d'air froid
ORASE EXEMPLARE mentionate în raportul “Quand la ville surchauffe”

Berlin Sistematizare constantă, indicații de planificare locală, furnizarea de informații

Bordeaux Gestionarea dispozitivelor de apă răcoritoare, care sunt accesibile în mod liber
într-un spațiu public extrem de mineral
Ettlingen Analiza aprofundată a climei într-un oraș mic, luând în considerare evaluările de
impact pentru măsurători
Fribourg-en-Brisgau Provocari ale căldurii urbane: inițierea dezvoltării viitoare printr-o
strategie de adaptare climatică
Graz Pionier în Austria pentru o muncă exemplară privind problemele de bază și strategia
Hambourg Strategie fermă pentru acoperișurile verzi, sinergii pentru a acoperi autostrada A7
Heidelberg Baze climatice, măsurători, modele extinse pentru studii de impact
Hilden Însoțirea deciziilor de planificare cu o analiză a climei, care prezintă sinergii pentru
utilizarea energiilor regenerative
Karlsruhe Sistematizare constantă, indicații de planificare locală, spații verzi publice
ecologice, sinergii de apă ()
Cologne Clima și planificarea: luarea în considerare a tendințelor schimbărilor climatice
Copenhaga (partial. Østerbro) Dezvoltarea urbană sensibilă la apă, gestionarea spațiilor
publice și a mediului rezidențial într-un mod ecologic
Lyon (agglomération et ville) Bazele climatice și strategia, transformarea drumurilor,
piețelor și spațiilor verzi cu respectarea climei și combinate cu gestionarea apei
Mannheim Gestionarea programelor de stimulare, în special a acoperișurilor verzi și a
fațadelor
Marsilia Sistemul tehnic de umbrire ca soluție surprinzătoare pentru un loc de importanță
istorică
Montréal (agglomération) Analiza climei și a vulnerabilității, Planul de adaptare la
schimbările climatice, "Planul de acțiune al coronamentului"
Roma Efectuarea unei analize a vulnerabilității cu date simple de bază
Sarrebruck/Sarre Sinergie: planificarea spațiilor verzi ecologice în combinație cu
planificarea protecției aerului
Singen Analiza climei bazată pe modelare: baza pentru dezvoltarea
interioară/intensificarea ulterioară compatibilă cu climatul urban
Viena
Abordarea integrată a planului strategic privind insulele termice, modelul pentru fațadele
vegetale și furnizarea apei potabile