Sunteți pe pagina 1din 8

Daca tinem o bara de fier de un capat, iar pe celalalt il punem deasupra

unei flacari, constatam, in scurt timp, puternica incalzire a acesteia. Transferul de


caldura se face printr-un proces numit conductie.
*** EXPERIMENT ***
Materiale necesare:
Cutie cu suporti pentru tije
Tije din diferite materiale
Apa fiarta
Parafina
Plasa de sarma
Tijele, din diferite materiale, se inmoaie in parafina, cu care se vor acoperi,
apoi se introduc in suportii cutiei;
Se toarna apa fiarta in cutie;
Dupa cateva minute, se constata ca distantele ( pe tije pe care s-a topit
parafina difera; in acest fel, se poate realiza o evaluare a conductivitatii
termice a materialelor solide.
lemn
fier
plumb
cupru
aluminiu
Sa!etile indica distanta
pe care s-a topit parafina
"pa fiarta
- # -
*** CONCLUZIE ***
$onductia nu este identica la toate substantele
%u toate substantele solide sunt bune conducatoare de caldura. Metalele sunt
bune conducatoare de caldura pentru ca ele, la temperaturi obisnuite, contin
electroni nelegati in atom, electroni care se pot deplasa relativ usor, transportand
ener!ie dintr-un loc in altul.
&ste acelasi fenomen observat de 'ro(n in cazul !azelor si al lic)idelor. De
data aceasta, putem spune ca avem de a face cu un * !az de electroni +.
"cesti electroni, in deplasarea lor, vor ajun!e in partile mai reci ale
metalului, unde isi vor transfera ener!ia electronilor de aici sau retelei atomice.
Desi e,plicatia este simplista, ea evidentiaza trasatura comuna a acestor
fenomene, reprezentata de a!itatia termica.
-ic)idele, cu e,ceptia metalelor in stare topita ( mercur , sunt slabe
conducatoare termice.
t
Q
k

=

Daca
Q
este e,primat in jouli, iar
t
in secunde, . se e,prima in (ati.
/n cazul in care consideram un conductor termic paralelipipedic, de !rosime
- si sectiune S, ale carui doua fete opuse sunt mentinute la temperaturile T
#
si T
0
,
cu T
#
1 T
0
, se poate arata ca viteza de transfer al caldurii, ., este direct
proportionala cu diferenta de temperatura ( T
#
2 T
0
si cu suprafata S a fetelor si
invers proportionala cu !rosimea - a materialului. $onstanta de proportionalitate 3
T
poarta numele de conductivitate termica.
L
T T S K
t
Q
K
T
(
0 #

=

=
"ceasta constanta este o proprietate de material. $ateva valori ale constantei, pentru
diferite tipuri de materiale, sunt date in tabelul urmator:
Metal
Conductivitate
termica
C m s J
o
4
Gaze
Conductivitate
termica
C m s J
o
4
Nemetal
Conductivitate
termica
C m s J
o
4
Cupru
Aur
Fier
Plumb
3!
3"#
!,$
3#,!
Aer
%eliu
%idrogen
&'igen
(,()3#
(,"3*
(,"!)
(,()3*
Azbest
+ticla
Apa
,emn
(,)$
(,*#
(,-
(,"
- 5 -
Q
6 caldura transferata
t
6 interval de timp
*** EXPERIMENT ***
Materiale necesare:
.prubeta
Cub de g/eata
Apa
0ec 0unsen
Plasa de sarma
/ntr-o eprubeta cu apa se introduce o bucata de !)eata, le!ata intr-o plasa de
sarma, pentru a preveni plutirea acesteia. Se incalzeste la flacara unui arzator parte
superioara a eprubetei, pana la fierberea apei. Se constata ca, desi la suprafata apa
fierbe, cubul de !)eata nu se topeste.
7azele sunt cu mult mai slab conducatoare termice decat lic)idele.
bec 'unsen
!az
$onductia in lic)ide
7)eata introdusa intr-o
plasa de sarma
- 8 -
/n cazul e,permentului cu cubul de !)eata s-a evitat plutirea in voie la
suprafata a acestuia, prin incalzirea partii inferioare a eprubetei, pentru a inlatura
posibilitatea aparitiei altei situatii de transfer al caldurii, si anume convectia.
$onvectia este transferul de caldura provocat de deplasarea unei portiuni
calde a substantei in interiorul acesteia, avand ca efect formarea unor curenti.
*** EXPERIMENT ***
&videntierea curentilor de convectie:
Materiale necesare:
0alon de sticla
Apa
Permanganat de potasiu 1 cristale 2
0ec 0unsen
/n balonul de sticla, in care se !aseste apa, se presara perman!anat de
potasiu. "cesta se va aseza pe fundul vasului. Se incalzeste apa cu un bec 'unsen.
Se observa cum cristalele de perman!anat de potasiu ramase nedizolvate vor fi
purtate de curentii de convectie.
$urentii calzi sunt ascendenti iar cei reci sunt descendenti. "cest fenomen se
bazeaza pe proprietatea de dilatare a fluidelor in functie de temperatura. "cest
lucru va determina o scadere a densitatii lic)idului incalzit, urmata de ridicarea lui
spre suprafata ( este ceea ce se intampla fluidului intr-un recipient pus la incalzit .
"tat conductia cat si convectia sunt modalitati de transfer al caldurii
necesita e,istenta unui suport material solid, lic)id sau !azos. &,ista insa si o a
!az
apa
$onvectia in lic)ide
treia cale de transmitere a caldurii, ce nu face apel la e,istenta unui astfel de
mediu.
- 9 -
"ceasta este radiatia. :adiatia este modalitatea prin care Soarele incalzeste
;amantul.
$urenti de convectie, care se produc in straturile interoare ale
;amantului, determina deiva continentelor
abis
ar)ipela! vulcanic dorsala oceanica
abis
- < -
$and este o eclipsa de soare, intensitatea lumini si a caldurii scad brusc.
"ceasta observatie ne conduce la ideea ca ele se deplaseaza impreuna, cu aceeasi
viteza.
Toate corpurile radiaza continuu ener!ie, sub forma de unde electromanetice.
;ortiunea din spectrul radiatiei electroma!netice asociata transferului de caldura este
in domeniul radiatiei infrarosii.
;rin intemediul acestei radiatii, circa 058= > de ener!ie patrund pe ;amant, in
fiecare secunda, de metru patrat de atmosfera. ? parte din aceasata radiatie este
reflectata de paturile superioare ale atmosferei inapoi in spatiui, in timp ce o alta
atin!e suprafata ;amantului. ;uterea de emisie a radiatiei infrarosi de catre un corp
; este proportionala cu puterea a patra a temperaturii corpului pe scara de
temperatura absoluta:
8
T S P =
:ezultatul e,presiei care poarta numele de le!ea Stefan-'oltzman, se obtine
in (ati.

este o constanta cu valoarea e!ala cu


8 # @
0= <<A< , 9 K m W

, S este
suprafata obiectului emisiv ( in m
#
iae

este o constanta de emisie a carei


valoare poate varia intre zero si unu, in functie de proprietatile suprafetei.
$orpul nu doar emite radiatie, ci si primeste, de la corpurile din jur,
rezultand o putere neta ;
net
data de e,presia:
(
8
=
8
T T S P
net
=
/n cazul in care corpul n-ar primi ener!ie, sub forma de radiatie
electroma!netica, de la mediu, el si-ar ceda treptat intrea!a ener!ie, racindu-se.
-a ec)ilibru, ratele de emisie si absortie sunt e!ale, astfel incat temperatura
corpului va ramane constanta.
Detectia radiatiei infrarosii se poate face prin conversia radiatiei termice in
ener!ie electrica. "cesta este principiul de functionare al unui termocuplu.
- B -
T 6 temperatura corpului
T
=
6 temperatura mediului inconjurator
7
>onctiune rece
&
n
e
r
!
i
r


r
a
d
i
a
n
t
a
antimoniu
'ismutul si antimoniul sunt doua metale ce determina un efect termoelectric de
intensitate apreciabila. "cest fapt le face apte de a fi utilizate ca detector de
radiatie calorica.
*** EXPERIMENT ***
"bsortia radiatiei termice
Materiale necesare:
3oua foi de cupru identice, colorate una in alb si alta in negru,
asezate pe suporturi de lucru
3oua bobite de ceara
3oua cuie
4adiator electric
Se aseaza radiatorul electric intre cele doua foi de cupru, fi,ate in suporturile
de lucru, la e!ala distanta de ele. ;e foile de cupru se fi,eaza bobitele de ceara,
in care s-a introdus cate un cui. $urand dupa ce incalzitorul este pus in functiune,
ceara de pe placa ' se topeste si cuiul cade.
*** CONCLUZIE ***
$orpurile de culoare inc)isa absorb mai bine caldura decat cele de culoare
desc)isa.
$a re!ula !enerala, se poate spune despre corpurile bune conducatoare de
caldura ca sunt si bune absorbante ale acesteia.
Cn corp absorbant ideal poate fi definit ca acel corp care absoarbe toata
ener!ia incidenta pe el. Dactorul lui de emisie este e!al cu 0. Cn astfel de corp
poarta numele de corp ne!ru. Cn corp al carui factor de emisie este e!al cu zero
nu absoarbe ener!ie si, deci, este un corp cu proprietati reflectante ideal.
*** EXEMPLU ***
$onsiderand ca un om a carui temperatura corporala este de 5B
=
$ se afla
intr-o camera cu temperatura de #9
=
$, sa se determine caldura pierduta de om intr-
un minut, daca suprafata totala a pielii este de #m
#
iar factorul de emisie al pielii

este =,@B.
*** REZOLVARE ***
Dolosind ecuatia le!ii Stefan-'oltzmann:
(
8
=
8
T T S P
net
=
se obtine
s
J
P
net
055 =
-a aceasta putere de emisie, caldura pierduta de om, intr-un minut, va fi:
J t P Q
net
5
0= A@ , B = =
- @ -
BIBLIOGRAFIE
Daniel ?vidiu $rocnan 2 Manual de fizica pentru clasa aE/-a, &d. S/7M"
-- pa!inile <0-- <8