Relatii interspecifice la animale

Referat

Tanasa George-Calin

Cls a VIII a E

Intr-un ecosistem, speciile de animale intalnesc alte specii cu care pot stabili diferite
relatii, acestea sunt de cele mei multe ori legete de hrana.

Ele pot fi: de neutralism, de concurenta,comensalism, mutualism, parazitism si relatii

prada-pradator.

Relatiile de neutralism, ca si la plante sunt relatii de neutralitate in care cele

doua specii traiesc in acelasi loc, fara sa se influenteze reciproc de exemplu, veveritele
si coleopterele, pelicanii si cormoranii, lebedele si ratele salbatice.

Relatiile de concurenta, se stabilesc cand cele doua specii au aceleasi cerinte fata
de hrana (stancuta intra inconcurenta cu gugusciucul pentru resturile de mancare din
gospodaria omului), pentru locul de cuibarit ( randunelele gonesc vrabiile ce le ocupa
cuibul), etc.

Concurenta are efect negativ asupra ambelor specii si este asociata cu stanjenirea
reciproca a acestora in urma acesteia specia mai slaba cautandu-si alt loc de viata.
 Relatiile de comensalism, sunt relatii de obicei, unilaterale pozitive in care de obicei o
specie imparte hrana cu cealalta sau ofera adapost fara a aduce paugube reciproce ( de
exemplu rechinii si pestii pilot, coralii si diferiti pesti, etc.).

Relatiile de mutualism, sunt ca si in lumea plantelor durabile ( de obicei pana moare unul
dintre parteneri).

Uneori partenerii nu sunt capabili de a trai separat. Insa uneori convetuirea poate fi de
scurta durabila ( de exemplu dintre crocodil si pasarea crocodilului).

Relatia de parazitism

Numeroase animale traiesc pe seama altora, provocandu-le deseori moartea. Acestia sunt
parazitii, iar animalele parazitate sunt gazdele.In timp ce parazitismul apare aproape la toate
grupele de animale speciile de vertebrate parazite sunt extrem de rare.
 Unii paraziti traiesc pe corpul gazdei ( de exemplu capusa) iar altii se dezvolta in corpul
gazdei( limbrici).Parazitii sunt extrem de adaptati la spatiul oferit de gazda, acestia rezuman-
du-se de obicei la o singura gazda.

Relatiile prada-pradator
Relatiile prada-pradator se stabileste intre animalul pradator ce se hraneste cu animalul
prada,relatii de astfel foarte raspandite in natura.

Pradatorii au in general arme de atac ( gheare, dinti, etc.) si simturi oarte dezvoltate. Desi
sunt nemiscati la panda sunt foarte iuti la atac. Animalele au de obicei culori ce ii ajut la
camumflarea in natura si reactii de fuga. Altii construiesc capcane pentru prins prada( de
exemplu paianjenul). In ciuda armelor de atac pradatorii de dimensiuni mici au mai multi
dusmani spre deosebire de pradatorii mari. De obicei victimele pradatorilor sunt animalele
bolnave, acestia putand fi considerati ,, sanitarii padurii '' . De aceea pradatorii contituie un

rol important in natura.