RELATII INTERSPECIFICE

Interferenta niselor fundamentale in spatiul ecologic genereaza relatii interspecifice,

antagoniste pe acelasi nivel trofic. Apare competitia sau concurenta interspecifica
pentru sursa de hrana, spatiu, etc. Relatiile interspecifice (heterotipice) reprezinta
"una din cele mai importante caracteristici ale biocenozei".

1. Relatiile de neutralism sunt relatii de neutralitate in care cele doua specii traiesc in
acelasi loc fara sa se influenteze reciproc.

Ex: Lebedele si ratele salbatice. Ele nu interactioneaza in niciun fel, nu se

influenteaza, asadar intre ele se exercita o relatie de neutralism.
Porumbul si Floarea-Soarelui, intre cele doua nu exista legaturi, nu are loc
nicio interactiune, de aceea se creeaza o relatie de neutralism

2. Relatiile de comensalism sunt relatiile in care 2 specii vietuiesc pe acelasi teritoriu,

impart aceeasi hrana si una ofera adapost celeilalte

Ex: Peştişorii Remora fac ,,autostopul” pe înotătoarea dorsală a unui rechin, fiind un
mod de a-şi economisi forţele şi de a călători în siguranţă într-o mare plină de prădători. Compania
acestor aşa numiţi ,,peşti sugativi” care se fixează cu ajutorul unui organ de tip ventuză, este benefică
atât pentru ,,autostopist “ cât şi pentru gazdă. Remora nu doar mănâncă firmiturile care-i scapă
rechinului, ci şi paraziţii de pe pielea acestuia - avantaj pentru rechin. Intre cei doi are loc o relatie de
comensalism.
Unele alge traiesc pe carapacea unor broaste testoase, asigurandu-le astfel deplasarea.

3. Relatia de mutualism (simbioza) este relatia in care ambii parteneri profita de pe

urma convietuirii si sunt obligatoriu dependenti unul fata de celalalt

Ex: Intre crocodil si pasarea crocodilului (pluvian) se stabileste o relatie de mutualism.

Mica pasare se hraneste cu resturile de mancare de pe dintii crocodilului. De aceea, crocodilul stă
minute în şir cu gura căscată, pentru a avea parte de un “periaj” gratuit al dinţilor. Uneori, însă
crocodilul uită şi si inchide gura, pasarea pluvian fiind prinsa si mancata.

4. Relatia de concurenta corespunde unei atitudini de intrecere, de concurenta intre 2

indivizi din specii diferite pentru aceleasi resurse de mediu, hrana, umiditate, spatiu.

Ex: Plantele de primavara (ghiocei, branduse, toporasi) intra in competitie cu arborii

pentru lumina, astfel aceste plante isi desfasoara ciclul de dezvoltare pana la cresterea frunzelor
arborilor . Randunelele gonesc vrabiile care le ocupa cuiburile cat ele sunt plecate in tarile calde.

5. Relatii de cooperare relatii dintre parteneri care convietuiesc si se ajuta.

Ex: Furnica roşie braziliană duce frunze în gropi unde există ciuperci crescute de
acestea. Furnicile muşcă locul pe unde ar ieşi pălăria ciupercii şi în loc iese o mică umflătură
hrănitoare, proteică, consumată de furnici.

6. Relatia prada-pradator este probabil cel mai feroce, dar si cel mai important
mecanism din natura.

Ex: Relatia vulpe-iepure, leoaica-zebra, lup-caprioara.

2
3