Clasa a VII a https://materialedeistorie.wordpress.

com
Istorie

LUMEA LA NCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Instituii politice n Europa la nceputul secolului al XIX-lea
- schia leciei -

- n Europa, dup nfrngerea lui Napoleon, s-au meninut state absolutiste (Imperiul Habsburgic,
Rusia, Prusia), care aveau n frunte cte un monarh a crui putere era considerat de drept divin;
- ideile Revoluiei franceze de la 1789 s-au rspndit n Europa iar Codul lui Napoleon (1804) a
influenat evoluia multor ri europene, contribuind la modernizarea legislaiei din state italiene,
Moldova, ara Romneasc, etc.
- au aprut ideologii noi, pe baza crora s-au organizat regimuri democratice moderne, opuse
celor absolutiste, apoi partidele politice;
- liberalismul a fost o ideologie politic manifestat n dou variante:
a. moderat, care susinea: - funcionarea monarhiei constituionale;
- libertate individual:
- existena unui parlament bicameral, n care s aibe acces i
nobilimea, n camera superioar;
- participarea cetenilor la viaa politic pe baza censului
(averii);
b. radical, care susinea: - egalitate politic ntre toi cetenii;
- votul universal (toi brbaii majori aveau drept de vot );
- forma de guvernmnt republica.

Exemplu de stat liberal Anglia: - monarhie parlamentar, n care participarea la viaa politic
se baza pe votul cenzitar;
- Parlamentul era bicameral, format din Camera Comunelor i
Camera Lorzilor;
- Camera Comunelor era aleas prin vot censitar, iar Camera
Lorzilor avea membri numii de rege sau ereditari;
- membrii guvernului erau desemnai de Camera Comunelor;
- regele ncredina puterea executiv unui prim-ministru;
- pe baza ideologiilor aprute, s-au format gruprile politice:
tory (susinea interesele marilor moieri, a stat la baza
formrii Partidului Conservator) i whig (susinea interesele
burgheziei, a fost nucleul formrii Partidului Liberal).

- Frana, dup 1815, a devenit o monarhie constituional, amestec de absolutism monarhic i de

liberalism: regele Ludovic al XVIII-lea trebuia s conduc n mod constituional (era nevoit s
respecte Charta din 1814), dar numea nobilii din Camera Pairilor, n timp ce Camera Deputailor
cuprindea membri alei prin vot censitar.