CAPITOLUL 4.

Test 1

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Potrivit „Regulamentelor Organice”, puterea legislativă aparţinea:
a) domnului şi Adunărilor Obşteşti b) Adunării Elective c) Adunării Obşteşti d) Adunării Obşteşti
Extraordinare
2. Prin „Convenţia de la Paris”, cel mai înalt for legislativ era:
a) Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie b) Înaltul Divan Domnesc c) Comisia Centrală d) Curtea de Justiţie
3. Prin „Statutul Dezvoltător...”, domnul avea dreptul să numească:
a) Preşedintele Adunării b) Un sfert din membrii Adunării c) Jumătate din membrii „Senatului” d) Preşedintele
„Senatului”
4. Conform „Statutului Dezvoltător..”, legile erau elaborate de:
a) Cameră b) Senat c) Consiliul de Stat d) Comisiile Juridice
Parlamentare
5. Atribuţia specială a Adunării Deputaţilor era, potrivit „Constituţiei din 1866”, aceea de:
a) discutare şi votare a bugetului b) dezbatere şi adoptare a legilor c) interpelare d) autoconducere
6. Momentele de vârf din sec. XVIII ale răspândirii memoriilor politice şi pamfletelor ce contestau domniile fanariote, se înregistrează în
anii:
a) 1716-1718 b) 1735-1739 c) 1768-1774 d) 1787-1792
7. Printre documentele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu, ce conţineau o serie nesistematizată de proiecte de reformă, se află şi:
a) Proclamaţia de la Padeş b) Proclamaţia către Ţară c) Proclamaţia către bucureşteni d) Cererile norodului
românesc
8. Revolta armată condusă de T. Vladimirescu a avut un caracter preponderent:
a) politic b) naţional c) social d) religios
9. Restaurarea domniilor pământene în 1822 a adus pe tronul Moldovei pe:
a) Mihail Sturdza b) loniţă Sandu Sturdza c) Dimitrie A. Sturdza d) Alexandru Ghica
10. Tratatul de la Adrianopol instituia oficial pentru Ţările Române:
a) suzeranitatea otomană b) independenţa politică c) garanţia colectivă a marilor puteri d) protectoratul
rusesc
11. Primul domn regulamentar în Muntenia a fost:
a) Gh. Bibescu b) Alexandru Ghica c) Barbu Ştirbei d) Mihail Sturdza
12. Primul program revoluţionar paşoptist publicat în spaţiul românesc a fost:
a) Petiţiunea naţională b) Petiţia ţării c) Petiţia-proclamaţiune d) Proclamaţia de la
Islaz
13. Potrivit „Convenţiei de la Balta Liman”, în Moldova este numit ca domn pe şapte ani:
a) Barbu Ştirbei b) Grigore Ghica c) Mihail Sturdza d) Grigore Alexandru Ghica
14. În temeiul „Convenţiei de la Paris”, domnii Principatelor Unite erau aleşi pe viaţă de o:
a) Adunare Obştească b) Adunare Electivă c) Adunare Naţională d) Adunare
Constituantă
15. Prin „Statutul Dezvoltător..”, dreptul de iniţiativă legislativă îl deţinea:
a) domnul b) Adunarea Electivă c) Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator d) Consiliul de
miniştri
16. În înfrângerea revoluţiilor de la 1848 din centrul şi sud-estul Europei, rolul determinat l-a avut:
a) Austria b) Rusia c) Turcia d) Prusia
17. Convenţia internaţională ce prevedea posibilitatea ocupării militare a Munteniei şi Moldovei:
a) Akkerman b) Paris c) Balta-Liman d) Adrianopol
18. La „Congresul de la Paris” din 1856, puterile care s-au opus ideii „unirii” românilor au fost:
a) Austria, Turcia şi Anglia b) Rusia, Prusia şi Sardinia c) Franţa, Anglia şi Turcia d) Prusia, Austria şi
Rusia
19. La „Congresul de la Berlin”, România a obţinut recunoaşterea independenţei, alături de:
a) Bulgaria b) Grecia c) Albania d) Serbia
20. Singurul domnitor regulamentar a cărui desemnare s-a făcut cu respectarea prevederilor Regulamentului Organic:
a) Mihail Sturdza; b) Gheorghe Bibescu; c) Alexandru Ghica; d) Barbu Ştirbei.
21. Organism politic provizoriu, care a funcţionat în anul 1821 pe perioada vacanţei domneşti:
a) Locotenenţa Domnească; b) Căimăcămia; c) Comitetul de Oblăduire; d) Comitetul Naţional.
22. Obiectiv politic al Petiţiunii Naţionale:
a) asigurarea libertăţii personale; b) desfiinţarea privilegiilor; c) desfiinţarea iobăgiei; d) reprezentarea proporţională
în Dietă.
23. Reformă cu caracter social anunţată în mesajul lui Cuza la deschiderea lucrărilor Adunării, în noiembrie 1863:
a) agrară; b) electorală; c) militară; d) legislativă.
24. Categorie socială pentru care Regulamentele Organice prevedeau menţinerea vechilor privilegii şi scutirea de impozite:
a) ţărănimea liberă; b) boierimea; c) burghezia; d) târgoveţii.
25. Turcia a recunoscut Unirea Principatelor în anul:
a) 1859; b) 1860; c) 1861; d) 1862.
26. Statut internaţional care indică o autonomie limitată, sub controlul marilor puteri:
 a) Convenţie; b) Garanţie colectivă; c) Protectorat; d) Regulament
Organic.
27. Responsabilitatea ministerială este prevăzută în:
a) Regulamentele Organice; b) Convenţia de la Paris; c) Statutul Dezvoltător; d) Constituţia de la 1866.
28. Protectoratul ţarist a fost înlăturat prin:
a) Tratatul de la Adrianopol; b) Convenţia de la Akkerman; c) Tratatul de la Paris; d) Convenţia de la Paris.
29. Reprezentantul diplomatic al domnitorului la Poarta otomană se numea:
a) achingiu; b) beglerbeg; c) capuchehaie; d) eylat.
30. Ministru de externe al României în războiul ruso-româno-turc:
a) Mihail Kogălniceanu; b) Titu Maiorescu; c) Take Ionescu; d) Ion I.C.
Brătianu.
31. Modificarea Constituţiei din 1866, realizată în 1879, se referă la:
a) reducerea numărului colegiilor electorale de la 4 la 3;
b) anularea interdicţiei obţinerii cetăţeniei române de către cei de altă religie sau confesiune decât cea creştină;
c) introducerea rotativei guvernamentale;
d) regimul proprietăţii.
32. Principatele au adoptat oficial numele de România în anul:
a) 1859; b) 1860; c) 1862; d) 1864.
33. Independenţa administrativă şi neamestecul niciunei puteri din afară în afacerile sale interne este o prevedere a programului:
a) Petiţia-proclamaţiune; b) Dorinţele partidei naţionale din Moldova;
c) Principiile noastre pentru reformarea patriei; d) Proclamaţia de la Islaz.
34. Taxa pentru confirmarea domniei se numea:
a) mucarer; b) peşcheş; c) ruşfet; d) eylat.
35. La întâlnirea de la Livadia, partea română a fost condusă de:
a) Mihail Kogălniceanu; b) I.C. Brătianu; c) domnitorul Carol; d) Titu Maiorescu.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

36. Regulamentele Organice au intrat în vigoare în iulie 1832 în Moldova şi ianuarie 1831 în Ţara Românească; aceste acte au schiţat
separarea puterilor în stat şi pot fi considerate actul de naştere al parlamentarismului în România.
37. În Transilvania, acţiunile românilor îndreptate împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au eşuat; la 18/30 mai 1848, Dieta de la Cluj a
votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria.
38. Franţa, Prusia, Sardinia şi Rusia au susţinut ideea unirii românilor; Anglia, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman s-au opus.
39. Prinţul Carol de Hohenzollern a fost adus pe tronul României cu acordul forţelor politice interne şi externe; noul domnitor a protejat
sistemul bipartid şi modernizarea statului român.
40. Criza orientală declanşată spre sfârşitul secolului al XVIII-lea a afectat Principatele Române prin consecinţele negative ale
războaielor ruso-austro-otomane; în primele decenii ale secolului al XIX-lea, această criză s-a adâncit.
41. Rusia a semnat cu România, la 4/16 aprilie 1877, convenţia de la Bucureşti, privind trecerea armatei sale prin teritoriul românesc
spre Peninsula Balcanică; după două asalturi nereuşite asupra Plevnei, marele duce Nicolae, i-a cerut în mod expres lui Carol, prin
telegrama din 19 iulie 1877, să se alăture armatei sale.
42. Printre principiile liberale aflate la baza Constituţiei din 1866 se numără şi cele referitoare la separarea puterilor, guvernarea
reprezentativă şi responsabilă şi suveranitatea naţiunii; potrivit prevederilor aceluiaşi act legislativ fundamental, membrii
Parlamentului aveau dreptul de a interpela guvernul, care era obligat să răspundă prin miniştrii săi.
43. În România, bazele sistemului parlamentar bicameral au fost puse prin Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, care introducea
Corpul Ponderator, numit ulterior Senat; din 1864 şi până în prezent, parlamentarismul bicameral a reprezentat o constantă a vieţii
politice româneşti.
44. Între octombrie 1863 şi ianuarie 1865, Alexandru Ioan Cuza a încredinţat conducerea ţării unui guvern de orientarea conservatoare
condus de Mihail Kogălniceanu; printre prevederile Statutului Dezvoltător se numără şi aceea referitoare la înfiinţarea Senatului, prin
care sistemul parlamentar românesc devine bicameral.
45. Constituirea României moderne în 1859 a reprezentat un pas important spre obţinerea independenţei; Convenţia româno-rusă din 4
aprilie 1877 garanta independenţa României faţă de Imperiul Otoman.
46. Tratatul de la Paris din 1856 a reafirmat autonomia Principatelor şi le-a pus sub garanţia colectivă a celor şapte mari puteri;
Convenţia de la Paris menţinea suzeranitatea Porţii otomane, sub garanţia colectivă a puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris.
47. La începutul anului 1863, împotriva lui Cuza se contura monstruoasa coaliţie, formată din liberalii radicali conduşi de Mihail
Kogălniceanu şi din conservatori; până în 1914, cele mai importante partide politice au fost Partidul Naţional Liberal şi Partidul
Conservator.
48. Prin Constituţia din 1866 se constituia Consiliul de Coroană, cu membri numiţi de rege; prin Constituţia din 1938, regele era declarat capul
statului.
49. În anul 1876 s-a realizat consensul principalelor partide politice în ceea ce priveşte obţinerea independenţei de stat; la 9 mai 1877,
ministrul de externe Mihail Kogălniceanu proclama, printr-un discurs, independenţa ţării.
50. În 1699 turcii sunt înfrânţi sub zidurile Vienei şi siliţi să ridice asediul oraşului; începând cu sfârşitul secolului al XVII-lea, Imperiul
Otoman traversează o perioadă de decădere evidentă, cunoscută în istorie sub numele de „Criza Orientală”.

2
51. În 1821, la iniţiativa Comitetului de Oblăduire, Tudor Vladimirescu a ridicat poporul la luptă împotriva regimului politic impus de către
domnii fanarioţi; Tratatul de la Adrianopol a marcat oficializarea protectoratului ţarist în Principate, în condiţiile înlăturării suzeranităţii
otomane.
52. Evenimentele revoluţionare au izbucnit în Moldova în martie 1848; Petiţiunea-proclamaţiune adoptată la Iaşi cerea domnului
introducerea unor măsuri în general moderate.
53. Prin adunările ad-hoc românii urmau să fie consultaţi asupra viitoarei organizări a ţărilor lor; pentru prima dată, prevederile electorale
se întemeiau în Ţările Române pe avere, nu pe originea socială, iar adunările care se constituiau în temeiul lor aveau un anumit grad
de reprezentativitate.
54. Domnia lui Carol I reprezintă o perioadă fundamentală a istoriei statului român modern; acesta şi-a proclamat independenţa în 1878,
a câştigat-o pe câmpul de luptă şi, ulterior, a reuşit să obţină recunoaşterea ei de către marile puteri.
55. Constituţia din 1866 nu se referea explicit la suzeranitatea otomană şi la garanţia colectivă a Marilor Puteri; ea a fost interpretată în
plan extern, ca un energic act de independenţă.
56. Prin regimul de drepturi şi libertăţi, cetăţeanul devenea depozitarul garanţiilor care îi asigurau protecţia în relaţia cu statul; Constituţia
din 1866 încălca principiul egalităţii în faţa legii din punct de vedere religios.
57. Potrivit „Constituţiei” din 1866, domnul îl desemna pe primul-ministru; printre atribuţiile guvernului investit se aflau dezbaterea
proiectelor de legi şi gestionarea treburilor curente.
58. Dubla ocupaţie militară şi „convenţia” ruso-turcă de la Balta Liman au restrâns autonomia internă a Principatelor; edificarea statului
român modern s-a realizat în condiţii interne defavorabile.
59. Cu sprijinul „guvernului Kogălniceanu”, Cuza a instaurat un regim de autoritate domnească; pentru forţele conservatoare şi cele
liberal radicale, înlăturarea sa de la domnie devenise o „necesitate” istorică.
60. La Congresul de la Berlin, Marile Puteri au recunoscut condiţionat independenţa României; Congresul hotăra, de asemenea,
includerea Dobrogei în graniţele României şi pierderea Basarabiei în favoarea Rusiei.
61 Reformele domnilor fanarioţi exceptau problema caracterului naţional al domniei şi a raporturilor politice cu Poarta; măsurile lor
novatoare au fost influenţate de ideile iluministe europene şi de programele politice autohtone.
62. Potrivit textului „Regulamentului Organic”, domnul era ales pe viaţă de Adunarea Obştească Extraordinară; el guverna cu ajutorul
unui Înalt Divan domnesc, care înlocuise vechiul Sfat domnesc.
63. „Proclamaţia de la Islaz„ stabilea că domnul trebuie sa fie ales din „...toate stările societăţii”, fiind responsabil în faţa unei Adunări
Generale unicamerale; astfel, el devenea un veritabil preşedinte de republică parlamentar-constituţională.
64. Propunerea Rusiei de a încheia o „convenţie” pentru reglementarea trecerii armatei sale prin teritoriul românesc s-a bucurat de
acceptul clasei noastre politice; factorii de decizie de la Bucureşti erau conştienţi de riscurile derulării politicii ţariste în sud-estul
Europei.
65. Înfrângerea Rusiei în „războiul Crimeii” a aşezat Principatele Române sub influenţa politică a marilor puteri garante; diplomaţia
franceză a lansat proiectul unui stat „tampon” la gurile Dunării între Imperiul Ţarist şi cel Otoman.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

66. A. Lovitura de stat din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza;
B. Unirea Principatelor;
C. Trecerea la parlamentul bicameral.
a) BAC; b) ACB; c) ABC; d) CBA.
67. A. Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza;
B. S-a format primul guvern unic al principatelor condus de conservatorul Barbu Catargiu;
C. S-a elaborat Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
a) CAB; b) BCA; c) ACB; d) BAC.
68. A. Constituirea Corpului Ponderator cu rol legislativ;
B. Constituirea Comisiei Centrale de la Focşani;
C. Constituirea Adunărilor Obşteşti cu rol legislativ.
a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) CBA.
69. A. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris;
B. Alexandru loan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti;
C. Se înfiinţează Universitatea din Iaşi.
a) BCA; b) CAB; c) ABC; d) ACB.
70. A. Supplex Libellus Valachorum;
B. Supplex Libellus;
C. Osăbitul act de numire a suveranului românilor.
a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB
71. A. Lovitura de stat a liberalilor radicali împotriva lui Cuza;
B. Legea rurală;
C. Domnul promulgă legea învăţământului.
a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) ACB.
72. A. Începutul domniei regelui Ferdinand;
B. România devine regat;
C. Carol I primeşte titlul de Alteţă regală.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) ACB.
73. A. Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova;
B. Petiţia - proclamaţie de la Iaşi;
C. Petiţia Naţională de la Blaj.

3
 a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) BCA.
74. A. Lucrările şi rezoluţiile adunărilor ad-hoc;
B. Convenţia de la Paris;
C. Instaurarea locotenenţei domneşti în Ţara Românească.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
75. A. Declanşarea războiului Crimeii.
B. Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman.
C. Fuad Paşa restaurează Regulamentul Organic.
a) BCA; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
76. A. Revoluţionarii moldoveni redactează un legământ la Braşov.
B. Gheorghe Bibescu abdică şi fuge din ţară.
C. Nicolae Bălcescu mediază conflictul dintre revoluţionarii români şi cei maghiari.
a) BCA; b) CBA; c) ACB; d) ABC.
77. A. Este aplicat Regulamentul Organic în Ţara Românească;
B. Constituţia cărvunarilor;
C. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
a) BAC; b) ACB; c) BCA; d) CAB.
78. A. Se formează monstruoasa coaliţie:
B. Parlamentul unic al Principatelor îşi deschide lucrările;
C. Puterile garante recunosc unirea Principatelor.
a) ABC; b) CBA; c) BAC; d) CAB.
79. A. Convenţia ruso-turcă de la Akkerman.
B. Reinstaurarea domniilor pământene în Principate.
C. Oficializarea protectoratului rus în Principate.
a) ABC; b) BAC; c) ACB; d) BCA.
80. A. Instalarea primului guvern unic al României.
B. Cuza inaugurează Universitatea din Iaşi.
C. Legea secularizării averilor mănăstireşti.
a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) CBA.
81. A. Legea pentru organizarea Dobrogei ca provincie a României.
B. Capitularea Plevnei;
C. Telegrama adresată de marele duce Nicolae lui Carol.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) ACB.
82. A. Desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească de către Constantin Mavrocordat;
B. Desfiinţarea iobăgiei în Transilvania;
C. Instaurarea domniilor fanariote în Ţara Românească.
a) ABC; b) CAB; c) ACB; d) BAC.
83. A. Se înfiinţează Curtea de Casaţie şi Justiţie;
B. Legea pentru organizarea puterii armatei;
C. Biserica ortodoxă şi-a proclamat autocefalia în raport cu Patriarhia din Constantinopol.
a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB.
84. A. Semnarea Tratatului de pace de la Paris prin care Principatele sunt puse sub garanţia Marilor Puteri;
B. Convenţia de la Balta Liman;
C. În contextul izbucnirii războiului Crimeii, Principatele sunt ocupate militar de Rusia.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.
85. A. Convenţia dintre Rusia şi România privind traversarea teritoriului ţării noastre de către armatele ţariste;
B. Întâlnirea de la Livadia;
C. Este elaborată o nouă Constituţie otomană, prin care România este proclamată o provincie privilegiată.
a) ABC; b) CBA; c) BCA; d) BAC.
86. A. Începutul revoluţiei din Rusia.
B. Se încheie refacerea armatei române
C. Regele Ferdinand promite trupelor reforma electorală.
a) ACB; b) ABC; c) BCA; d) CBA.
87. A. Convenţia de la Paris;
B. Tratatul de la Paris;
C. Rezoluţiile adunărilor ad-hoc.
a) ABC; b) BCA; c) CBA; d) ACB.
88. A. Petiţiunea Naţională de la Blaj;
B. Proclamaţia de la Islaz;
C. Congresul de pace de la Paris.
a) CBA; b) BAC; c) ACB; d) ABC.
89. A. Legea rurală;
B. Lovitura de stat a lui Alexandru Ioan Cuza;
C. Secularizarea averilor mănăstireşti.
a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BAC.
90. A. Gheorghe Bibescu este ales domn al Ţării Româneşti.
4
 B. Alexandru Ghica devine domn al Ţării Româneşti.
C. Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei.
a) BCA; b) CAB; c) BAC; d) ABC.
91. A. S-a format monstruoasa coaliţie;
B. S-a constituit Parlamentul unic unicameral.
C. Sunt elaborate documentele Partidei Naţionale condusă de Ion Câmpineanu.
a) ABC; b) CAB; c) CBA; d) BAC.
92. A. Capitularea Plevnei;
B. Se încheie Convenţia româno-rusă;
C. Tratatul de la San Stefano.
a) ABC; b) CBA; c) BAC; d) ACB
93. A. Se aplică în Principatele Unite „legea secularizării averilor mănăstireşti”
B. Se întruneşte la Bucureşti primul „guvern unic”.
C. Îşi începe lucrările prima „Adunare Legislativă” unificată la Bucureşti.
a) ACB b) CBA c) BCA d) ABC
94. A. „Conferinţa de la Constantinopol” acceptă unificarea deplină administrativă şi politică a Principatelor.
B. Se constituie monarhia dualistă austro-ungară.
C. Franţa este înfrântă în „războiul” cu Prusia.
a) CBA b) BAC c) ACB d) ABC
95. A. Introducerea prin lege a sistemului monetar naţional bazat pe leu.
B. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane.
C. Se înfiinţează Banca Naţională a României, cu dreptul de a bate monedă.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.
96. A. Instaurarea regimului autoritar al lui Alexandru Ioan Cuza.
B. Unificarea serviciilor de vamă, poştă şi telegraf.
C. Printr-o lovitură de stat, Cuza dizolvă forul legislativ.
a) BAC; b) BCA; c) ACB; d) ABC.
97. A. Se redeschide „criza orientală”.
B. Prinţul Carol de Hohenzollern depune jurământul ca „Principe” al Principatelor Unite.
C. Se încheie un „tratat” de colaborare cu Serbia.
a) CBA b) BCA c) BAC d) ABC
98. A. Revoluţionarii ardeleni cer desfiinţarea iobăgiei.
B. Revoluţionarii munteni cer împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire.
C. Revoluţionarii moldoveni din exil cer împroprietărirea ţăranilor fără răscumpărare.
a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB
99. A. Legea secularizării averilor mănăstireşti.
B. Legea instrucţiunii publice.
C. Sancţionarea legii agrare.
a) CBA; b) CAB; c) ABC; d) ACB.
100.A. Retrocedarea către Rusia a celor trei judeţe din sudul Basarabiei.
B. Rusia îşi rezervă dreptul de a schimba Dobrogea cu cele trei judeţe din sudul Basarabiei.
C. Delegaţia condusă de Ion C. Brătianu participă la Congresul de la Berlin.
a) ACB; b) CBA; c) BAC; d) BCA.