,,rile Romne i statele vecine , Cls.

a-IX-a,
Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Fia de lucru Nr. 1

1. Descriei cu ajutorul hrii de mai jos situaia internaional din perioada sec. XIV-XVI. Identificai Marile Puteri din
sec. XIV-XVI.

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Fia de lucru Nr. 2

1. Cititi cu atentie textele:
Tarile Romane au devenit obiect de disputa intre Marile Puteri, sau tinta expansiunii acestora....Istoria
noastra a fost o permanenta tranta cu primejdia, romanii fiind nevoiti sa lupte pentru a-si pastra fiinta statala si
autonomia
Tentativa de transformare a Tarilor Romane in pasalacuri au fost, dar remarcabila capacitate de rezistenta
probata in numeroase confruntari ( Rovine, Vaslui, Calugareni, Giurgiu) a salvat fiinta lor statala....
Pe de alta parte, turcii nu s-au hazardat sa cucereasca Tarile Romane si datorita unei conjuncturi
internationale: interesul marilor din regiune de a mentine statele romane ca state-tampon intre ele.
Ratiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare, motiv pentru care Poarta prefera un regim
indirect de dominatie cu administratie romanesca, mult mai rentabil pentru statul otoman.
Tratatele incheiate, desi purtau amprenta medievala a raporturilor de vasalitate, nu reprezentau o stirbire a
suveranitatii lor politice si a integritatii teritoriale...

a. Cerinta: Pe baza textelor de mai sus identificati motivele pentru care Tarile Romane nu au fost
transformate in pasalacuri.
b. Ce nelegei prin termenul de capitulaii ?

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Fia de lucru Nr. 3

1. Cititi cu atentie textele:
A. Asupra acestui Mircea care a nceput nti mai nainte rzboi, [...] Baiazid [...], gsindu-i vin, a pornit cu rzboi i trecnd
peste Istru [Dunre] mergea nainte robind ara. Dar Mircea, strngnd cu grij oastea rii, nu i-a fcut planul s vin asupra lui
s dea lupta [...] ns, se inea i el cu armata pe urma lui Baiazid prin pdurile de stejar ale rii, care sunt multe i acoper n
toate prile ara, s nu fie uor de umblat pentru dumani i nici lesne de cucerit. i inndu-se pe urma lui, svrea isprvi
vrednice de amintit, dnd lupte, cnd vreo unitate duman rupndu-se, se ndrepta uneori prin ar dup hran sau la prdat
vite; i aa cu foarte mare ndrzneal se inea de armata [otoman]. inndu-se de urma lui Baiazid, se lupta ntr-una cu el, n
chip strlucit. (Laonicus Chalcocondil, Expuneri istorice) B. i lnci nenumrate s-au frnat atunci i mulimea sgeilor a
fost nenumrat, nct vzduhul nu se mai putea vedea de desimea lor. [...] Baiazid s-a nspimntat i a fugit i rul acela
curgea rou de sngele ce ieea din mulimea trupurilor czute. (O cronic bulgar contemporan despre btlia de la
Rovine) C. i anume, mai nti ca noi, cnd i de cte ori de acum nainte domnul nostru regele [Ungariei] va merge cu otirea
sa, el nsui mpotriva turcilor pomenii sau mpotriva oricror altora ce in cu ei atunci s fim inui i datori a merge cu dnsul,
de asemenea noi nine mpotriva acelora, cu toat otirea, cu oamenii i cu toat puterea noastr. i dac domnul, regele nu ar
merge el nsui, ci ar trimite numai otirea sa, atunci i noi s fim inui i datori de asemenea s trimitem numai otirea i pe
oamenii notri, mpotriva acelora, dimpreun cu otirea domnului rege [...] dac va merge [...] n prile Dobrogei, sau pe oricare
alte pmnturi, ceti, inuturi, trectori, limanuri i n orice alte locuri supuse stpnirii i ascultrii noastre, slobod, panic i
sigur trecere i hran totdeauna potrivit pentru banii lor. (Tratatul de alian dintre Mircea cel Btrn i Sigismund de
Luxemburg, 7 martie 1395, Braov)
D. Jicmon (Sigismund) craiul unguresc, adun toat tria despre apus; domnii, voievozii, boierii, nemi i francezi i pre uscat i
pre Dunre c nu se vedea apa de mulimea corbiilor; [venea] Mircea voievod cu romnii i de la Manoil Paleologul venir corbii
multe pline de voinici din arigrad [Constantinopol] i den Veneia 30 de corbii, deci mergea craiu pe uscat n jos pre Dunre cu
fal mare icu oti tocmite, mpltoai, poleii i sclipea de-i prea c rsare soarele, i cnd sosi la cetatea de Necopoe, el vrea
s [o] ia, iar Baiazid strnse turcii cu totul despre rsrit i pzir curnd de se lovir fi cu cei despre apus i fu sfad mare n
mult vreme ce nvinser turcii pre unguri, iar craiul scap ntr-o corabie, iar Baiazid i-au gonit pn la Dunre i muli se necar
n Dunre.
Pornind de la aceste surse rspundei urmtoarelor cerine:
1. Numii un popor menionat n sursa C.
2. Precizai secolul la care se refer sursa C.
3. Numii conductorul menionat att n sursa A ct i n sursa B.

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.
4. Scriei litera corespunztoare sursei care susine punctul de vedere conform cruia se folosete ca tactic
atacul surpriz asupra adversarului.
5. Scriei dou informaii aflate n relaie cauz-efect selectate din sursa C.
6. Formulai, pe baza sursei D, un punct de vedere referitor la armata condus de Sigismund, folosind dou
informaii selectate din surs.
7. Menionai din sursa C trei informaii referitoare la obligaiile lui Mircea cel Btrn fa de regele Ungariei.
8. Numii sursa care susine punctul de vedere conform cruia Baiazid a suferit o mare nfrngere pe cmpul de
lupt.
9. Numii sursa care combate punctul de vedere conform cruia Baiazid a suferit o mare nfrngere pe cmpul de
lupt din partea unor armate cretine aliate.

Fia de lucru Nr. 4

1. Cititi textele de mai jos:

Bun organizator, Mircea a consolidat si desavarsit organizarea institutionala a statului, preocupandu-se de sporirea avutiei
tarii si de intarirea capacitatii de aparare. In politica externa a manifestat abilitate politica si diplomatica, a intretinut bune relatii cu
Moldova si Polonia si a incheiat o alianta antiotomana cu Ungaria. A sprijinit lupta antiotomana a sarbilor condusi de cneazul Lazar
(1389) si a luptat impotriva turcilor la Rovine (1395) si la Nicopole (1396). Dupa 1402 s-a implicat in luptele pentru succesiune din
Imperiul otoman, sustinand diferiti candidati. Dar a esuat in impunerea unui sultan favorit si, batran fiind, in 1417 s-a vazut nevoit sa
plateasca tribut.
Asupra acestuia Mircea carea inceput mai inainte razboi, plecand cu armata asupra barbarilor impreuna cu imparatul
romanilor Sigismund, Baiazid a lui Murat gasindu-i vina a pornit razboi; si trecand peste Istru, mergea inainte robind tara. Dar Mircea,
strangand oastea tarii, nu si-a facut planul sa vina asupra lui si sa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus la adapost in muntele Brasovului
femeile si copii.
Noi, Mircea voievodul Tarii Romanesti, duce al Fagarasului si ban al Severinului, facem cunoscut ca domnul Sigismund,
rege al Ungariei, a aratat fata de noi deosebita bunavointa.....si ne-a dat noua de la sine si cu toata milostivirea....si ne-a ajutat mai ales
impotriva acelor cumpliti si neimpacati dusmani ai nostri, turcii...
Adevarat ctitor de tara, Alexandru cel Bun a desavarsit opera de organizare politica si bisericeasca a tarii. Lunga sa domnie a
corespuns unei perioade de pace si prosperitate. In plan extern a continuat traditia bunelor relatii cu Polonia, incheind tratate cu
Vladislav Iagello ( 1402, 1404, 1407, 1411). A sprijinit militar lupta polonezilor impotriva teutonilor la Grumwald (1410) si
Marienburg (1422). In 1420,bazandu-se doar pe fortele proprii, a respins la Cetatea Alba cel dintai atac turcesc asupra Moldovei..

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

..acela care, cel dintai a facut sa fie stiut de straini numele moldovenilor pana atunci putin cunoscut...

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati 2 aspecte ale politicii interne si 2 aspecte ale politicii externe ale lui Mircea cel Batran si
Alexandru cel Bun.

Fia de lucru Nr. 5

Cititi textele de mai jos i rspundei urmtoarelor cerine:
A. n anul [1462, sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad epe] un sol anunndu-l s vin n grab
la nchinciune [...].Voievodul i-a rspuns ns: ct despre sine s vin nsui la nchinciune [...] este cu neputin.
[Sultanul] i-a strns armata de pretutindeni, peste 150 de mii; i, n vreme de primvar, [...] a venit la Danubiu [Dunre].
[...] Tiranul trecnd Danubiul, a strbtut [ara Romneasc]. [...] Tiranul s-a nspaimntat i noaptea, cnd a ridicat
corturile, fiindu-i fric, a tras anuri i a ridicat valuri [de pmnt] i sta n mijlocul lor. Vlahul [Vlad epe] ns sculnduse dis-de-diminea i rnduindu-i bine oamenii de sub el, a nvlit, cnd era nc ntuneric, i, nimerind n partea dreapt
a taberei, a intrat deodat nuntru i pn n ziu a tiat turci fr de numr i pn ce s-a luminat de ziu, muli turci sau ucis ntre ei. Cnd ns s-a fcut diminea, romnii au intrat n [tabra] lor. (Mihail Ducas, Istoria turco-bizantin)
B. Deci s tii, Mria Ta, c am clcat pacea cu ei [cu turcii] [...] Vznd ei ceea ce am fcut, au prsit glcevile i
certurile pe ctre le aveau pn acum n toate alte pri, att dinspre ara i coroana cea sfnt a Mriei Tale, ct i din
toate celelalte pri, i i-au aruncat toat turbarea asupr-ne. Cum se va deschide vremea, adic primvara, au de gnd
s vie dumnete, cu toat puterea lor. ns vaduri n-au, c ai vadurile lor de la Dunre, n afar de Vidin, am pus s le
ard, s le nimiceasc i s le fac pustii. Deoarece pe vadul Vidinului prea puin pot s ne aduc vreun ru, ei ar vrea s-i
aduc vasele de la Constantinopol i Galipole, pe mare, la Dunre. Deci, Mria Ta, milostive Doamne, dac voia Mriei Tale
este s ai lupt cu ei, atunci strnge-i toat ara i tot poporul de oaste, att clreii, ct i pedestraii, adu-l n aceast
ar peste muni a noastr i binevoiete s te bai aici cu ei. Iar dac nu vrei Mria Ta nsui, atunci fii bun i trimete-i
oastea ntreag n prile transilvane ale Mriei Tale, nc de la srbtoarea Sfntului Grigore. Dac ns Mria Ta nu vrei s
dai toat oastea, atunci d numai ct i-e voia, mcar Transilvania i prile secuieti.
(Scrisoarea lui Vlad epe
ctre Matia Corvin, 11 februarie 1462) C. i cum [sultanul] Mahomed nu avea nici cele trebuincioase pentru otire i

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.
nici nu putea urmri pe Draculea n pdurile n care se ascunsese fr a se expune la primejdii din cele mai mari, pierznd
pe muli dintre ai si, fu nevoit s fac calea ntoars fr nici o prad i fr a dobndi victoria pentru care venise. Iar
boierii munteni, scpnd de vrjmaul care pricinuise atta team, uitar de binele pe care li-l fcuse Draculea i ncepur
mpotriva lui uneltiri periculoase, refuzar a mai face serviciul militar, ridicar n slvi pe turci, ponegreau pe Draculea,
spuneau c victoria va fi cndva mai duntoare nvingtorilor dect celor nvini, c turcii nu se poart cu vrjmie atta
timp ct ei le sunt credincioi i le pltesc tributul cerut; Draculea, dimpotriv, se strduia s le arate c nu se cade s
cear pacea de la cei nvini, c aprndu-se cu arma n mn pot tri n libertate, i n sfrit, c atta timp ct va tri el
ara Romneasc nu va plti tribut turcilor.
1. Numii statul menionat n sursa A. 2. Precizai secolul la care se refer sursa B. 3. Numii sultanul
menionat att n sursa A ct i n sursa C.
4. Precizai numele sub care apare voievodul rii Romneti n sursa A, respectiv n sursa C. 5. Scriei litera
corespunztoare sursei care susine punctul de vedere conform cruia voievodul rii Romneti este
implicat ntr-o aciune diplomatic. 6. Scriei dou informaii aflate n relaie cauz-efect selectate din sursa
C. 7. Formulai, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la victoria romnilor, folosind dou informaii
selectate din surs. 8. Menionai din sursa B trei informaii referitoare la modalitile sub care Vlad epe i
solicit lui Matia Corvin s-i ofere ajutor. 9. Formulai, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la
abandonarea lui Vlad epe de ctre boieri, folosind dou informaii selectate din surs. 10. Numii sursa
care susine punctul de vedere conform cruia Vlad epe ctig o victorie pe cmpul de lupt.

Fia de lucru Nr. 6

1. Cititi textele de mai jos:
un ostas cu suflet mare, nascut in sanul unei nobile si vestite familii de peste munti.intr-atata a devenit de vestit incat.s-a
ridicat pana la rangul de voievod al Transilvaniei
Cneaz roman din tara Hategului trecut la catolicism, Iancu a imbratisat de tanar cariera armelor, ajungand in 1441 voievod al
Transilvaniei,iar in 1446 guvernator al Ungariei. A obtinut numeroase victorii asupra turcilor, precum cea din 1442 de pe Ialomita sau
cele din 1443 din Campania cea lunga. Dupa esecul de la Varna (1444), Iancu a reluat ofensiva antiotomana, cariera sa militara fiind
incununata de lupta de la Belgrad din 1456. La scurta vreme dupa acest succes, a murit rapus de ciuma la Zemun si a fost inmormanta
la catedrala catolica de la Alba Iulia.

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Supranumit si Dracula, domnitorul roman este astazi extrem de cunoscut si peste hotare. Domn autoritar, Vlad Tepes a dus o
politica antiboiereasca, iar in plan economic a protejat comertul autohton. A intarit organizarea armatei pe care s-a bazat in lupta
antiotomana. Un moment important al acesteia a fost atacul de la Targoviste ( 1462). Pentru sustinerea luptei impotriva turcilor a
intretinut relatii diplomatice cu Matei Corvin.
Si asa mult ura raul din tara lui, incat daca cineva facea un rau, furt sau vreo minciuna sau nedreptate, nici unul dintre acestia
nu ramanea viu...

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati aspectul extern, comun celor doi domnitori, si politica interna promovata de Vlad
Tepes.

Fia de lucru Nr. 7

1. Cititi cu atentie textele de mai jos:
Fost-au acestu Stefan-voda nu mare de statu, manios si degraba varsatoriu de sange nevinovat; demulte ori la ospete
omoriea fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, neleanesu si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai acolo il aflai.
La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se varea ca vazandu-l ai sai, sa nu indarapteze si pentru aceia raru razboiu
de nu biruia. Si unde biruia altii nu perdea nadejdea, ca stiindu-se cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor.
barbat minunat cu nimic mai prejos decat comandantii eroici, de care atat ne miram...este cel mai vrednic sa i se
incredinteze...cinstea de comandant impotriva turcilor...
Domnia lui Stefan a reprezentat punctul culminant al luptei pentru neatarnarea si afirmarea romanilor moldoveni. In
plan intern, domnitorul a realizat acel echilibru social care i-a ingaduit sa consolideze institutiile statului si sa dea Moldovei
stabilitate si prosperitate. Cei 47 de ani de domnie au fost marcati de numeroase batalii: cu ungurii la Baia (1467), cu tatarii la

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Lipnic (1469), cu polonii la Codrii Cosminului (1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui (1475), Razboieni (1476), Catlabuga
(1485), Scheia (1486). In timpul domniei sale prestigiul international al Moldovei a crescut foarte mult.
Nu vreau sa mai spun cat de folositoare este pentru treburile crestine aceasta tara a mea; socotesc ca este de prisos,
fiindca lucrul e foarte evident, pentru ca seraiul Ungariei si Poloniei si straja acestor doua regate. Afara de aceasta, fiindca
turcul s-a impiedicat de mine, de patru ani multi crestini au ramas in liniste. Asadar, ca domni crestini si cunoscuti ca crestini,
eu recurg la ilustra domnia voastra implorand ajutorul vostru crestinesc, spre a-mi pastra aceasta tara a mea, folositoare pentru
treburile crestine, promitand ca orice dar si subsidii imi veti da eu il voi folosi pe multe cai de cate ori veti porunci si veti avea
trebuinta, dar numai contra necredinciosilor, si unde veti porunci, fara nicio amanare...

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati rolul pe care l-a jucat Stefan cel Mare si Moldova in Europa centrala si
rasariteana.

Fia de lucru Nr. 8

1. Cititi cu atentie textele de mai jos i rspundei urmtoarelor cerine:
A. Mehmed-han [....] a ajuns pe malul apei Dunrea [....] i a pornit prin vilaietul* Moldovei, mergnd cale de mai multe zile
[....] n sfrit acel necredincios [tefan], strngndu-i de asemenea oastea, a intrat n fundtura slbatic a unei
trectori, unde i pregtise uneltele sale de rzboi. El porunci clreilor si s descalece i i fcu pe toi pedestrai, ca s
nu fug, ci s lupte cu nverunare [....] Cele dou oti au stat o vreme, luptndu-se pe locul de btlie. Gazii** s-au nvrtit
pe acolo cu ogarii lor, dar au vzut c ei nu ies din pdure. Atunci un buluc dintre ei, punndu-i n primejdie, s-au ajutat
unii pe alii i s-au npustit asupra otii ghiaurilor*** [....] Dar i oastea ghiaurilor ri de fire, care erau ct un ocean de
ntins, punndu-se n micare ca un uragan i ca un vnt puternic aductor de nenorociri [....] Dar acei ageamii**** care
nu erau obinuii cu luptele au obosit [....] Abia cutau prilejul de fug. Cnd au vzut oarecare ngduin, ei saumprtiat de tot i au fost cauza nfrngerii i a celorlali. Prsind lupta i mcelul, au fugit astfel nct nici nu s-au mai
uitat ndrt. Nici nu era chip. Ei s-au clcat n picioare ca nite turme de oi i nici viteji i bravi nu au mai putut gsi cale
s mai lupte. Suleiman-paa nu a putut s-i strng ntr-alt loc pe ostaii aceia care se mprtiau. Orict de mult s-a

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.
strduit i orict de multe sforri a depus, el nu a putut totui s-i nchege i s-i rnduiasc alaiul [....].*vilaiet =
provincie; **gaziu = soldat victorios n rzboaie; *** ghiaur = nume dispreuitor dat de musulmani persoanelor de alt
religie; ****ageamiu = nceptor, novice. (Cronicarul turc Tevarih-I Ali-I Osman despre expediia turcilor din
Moldova din 1475)B. Ctre [Ungaria] i ctre toate rile, n care va ajunge aceast scrisoare, sntate. Noi, tefan
Voievod [] v spunem c [] pgnul mprat al turcilor i puse n gnd s-i rzbune [nfrngerea suferit] i s vie, n
luna mai, [personal] i cu toat puterea sa mpotriva noastr i s supun ara noastr, care e poarta cretintii. Dar
dac aceast poart, care e ara noastr, va fi pierdut [] atunci toat cretintatea va fi n primejdie. De aceea, ne
rugm de domniile voastre s ne trimitei pe cpitanii votri ntr-ajutor mpotriva dumanilor cretintii []. Iar noi, din
partea noastr fgduim, pe credina noastr cretin c [] ne vom lupta pn la moarte pentru legea cretintii.
(Scrisoarea lui tefan cel Mare ctre principii cretini, 25 ianuarie 1475) C. Noi, tefan, voievod al Moldovei, []
n caz c majestatea regal va merge contra turcilor prin ara Romneasc, noi, tefan Voievod, vom merge, n acelai
timp, n persoan i cu toat puterea mpreun cu majestatea regeasc. De asemenea, n caz c majestatea regal ar
trimite contra acelorai turci pe un cpitan al su prin aceeai Valahie, noi, tefan Voievod, vom merge, de asemenea, n
persoan i cu toat puterea cu zisul cpitan. (Tratatul dintre tefan cel Mare i Matia Corvin, regele Ungariei,
Iai, 12 iulie 1475)
1. Numii un comandant militar menionat n sursa A. 2. Precizai secolul la care se refer sursa B. 3. Numii
voievodul menionat att n sursa B ct i n sursa C. 4. Precizai cte un stat menionat n sursa B, respectiv
n sursa C. 5. Scriei litera corespunztoare sursei care susine punctul de vedere conform cruia voievodul
Moldovei este implicat ntr-o aciune diplomatic ce vizeaz relaii cu mai multe state. 6. Scriei dou
informaii aflate n relaie cauz-efect selectate din sursa C. 7. Formulai, pe baza sursei A, un punct de
vedere referitor la nfrngerea turcilor, folosind dou informaii selectate din surs. 8. Scriei dou informaii
aflate n relaie cauz-efect selectate din sursa B. 9. Formulai, pe baza sursei C un punct de vedere referitor
la condiiile n care tefan cel Mare se va implica n lupta antiotoman alturi de regele Ungariei, folosind
dou informaii selectate din surs. 10. Menionai din sursa B dou informaii referitoare la motivele pentru
care tefan cere ajutor statelor cretine

Fia de lucru Nr. 9

1. Cititi textele de mai jos:

Io, Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei .

,,rile Romne i statele vecine , Cls. a-IX-a,

Prof. Zidaru Ionu Gabriel, Liceul Teologic
,,Elim, Piteti.

Intai. Maiestatea sa imperiala, cata vreme va tine razboiul cu turcii, ne va da si se va ingriji sa ni se numere de catre
oamenii si vistiernicii sai, pentru a ne apara tara si daca soarta ne va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a 5 000 de
ostasi in bani gata... Asemenea daca dusmanul ar izbi Transilvania sau partile vecine ale Ungariei, noi vom da...cat mai mare
ajutor atat cu oastea care primim plata cat si cu oastea noastra munteneasca....
Al doilea. Pentru ca sa putem da acest ajutor cu cat mai multa ravna si dragoste si pentru a putea sluji crestinatatii cu toata
credinta, maiestatea sa ne-a dat noua si preascumpului nostru fiu, Petru, Tara Romaneasca cu toata veniturile sale, drepturile si
hotarele sale ca sa o tinem si sa o stapanim in vecie, si ne-o daruieste ca unor slujitori supusi, credinciosi ai sai, preccum si
descendentilor nostri in linie dreapta si barbateasca, fara ca sa fim datori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu acele libertati si
privilegii cu care am stapanit-o si am tinut-o si pana acum....
Noi, Mihail, voievodul partilor Tarii Romanesti ale regatului Ungariei, si sfetnic al sfintei majestatii imperiale si
regale... dam de stire si facem cunoscut prin scrisoarea de fata la toti carora se cuvine, ca, deoarece aceasta provincie, Tara
Romaneasca, zace de mai mult de o suta de ani sub jugul turcesc si este supusa unei grele robii, noi, satui de aceasta lunga
robie si impinsi de evlavie si dragoste crestineasca, am hotarat sa aducem aceasta provincie in starea ei de mai inainte.... si sa
cerem ajutorul si ocrotirea majestatii sale imperiale.

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati politica promovata de Mihai Viteazul fata de tarile vecine.