,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 1

1. Descrieţi cu ajutorul hărţii de mai jos situaţia internaţională din perioada sec. XIV-XVI. Identificaţi Marile Puteri din
sec. XIV-XVI.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 2

1. Cititi cu atentie textele:

“ Tarile Romane au devenit obiect de disputa intre Marile Puteri, sau tinta expansiunii acestora....Istoria noastra a fost o permanenta
tranta cu primejdia, romanii fiind nevoiti sa lupte pentru a-si pastra fiinta statala si autonomia”

“ Tentativa de transformare a Tarilor Romane in pasalacuri au fost, dar remarcabila capacitate de rezistenta probata in numeroase
confruntari ( Rovine, Vaslui, Calugareni, Giurgiu) a salvat fiinta lor statala....”

“Pe de alta parte, turcii nu s-au hazardat sa cucereasca Tarile Romane si datorita unei conjuncturi internationale: interesul marilor din
regiune de a mentine statele romane ca state-tampon intre ele”.

“Ratiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare, motiv pentru care Poarta prefera un regim indirect de dominatie cu
administratie romanesca, mult mai rentabil pentru statul otoman”.

“Tratatele incheiate, desi purtau amprenta medievala a raporturilor de vasalitate, nu reprezentau o stirbire a suveranitatii lor politice si a
integritatii teritoriale...”

a. Cerinta: Pe baza textelor de mai sus identificati motivele pentru care Tarile Romane nu au fost transformate in pasalacuri.
b. Ce înţelegeţi prin termenul de capitulaţii ?
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 3

1. Cititi cu atentie textele:
A. Asupra acestui Mircea care a început întâi mai înainte război, [...] Baiazid [...], găsindu-i vină, a pornit cu război şi trecând peste Istru [Dunăre] mergea înainte
robind ţara. Dar Mircea, strângând cu grijă oastea ţării, nu şi-a făcut planul să vină asupra lui să dea lupta [...] însă, se ţinea şi el cu armata pe urma lui Baiazid
prin pădurile de stejar ale ţării, care sunt multe şi acoperă în toate părţile ţara, să nu fie uşor de umblat pentru duşmani şi nici lesne de cucerit. Şi ţinându-se pe
urma lui, săvârşea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate duşmană rupându-se, se îndrepta uneori prin ţară după hrană sau la prădat vite; şi
aşa cu foarte mare îndrăzneală se ţinea de armata [otomană]. Ţinându-se de urma lui Baiazid, se lupta într-una cu el, în chip strălucit.” (Laonicus Chalcocondil,
Expuneri istorice) B. Şi lănci nenumărate s-au frânat atunci şi mulţimea săgeţilor a fost nenumărată, încât văzduhul nu se mai putea vedea de desimea lor. [...]
Baiazid s-a înspăimântat şi a fugit şi râul acela curgea roşu de sângele ce ieşea din mulţimea trupurilor căzute. (O cronică bulgară contemporană despre bătălia
de la Rovine) C. Şi anume, mai întâi ca noi, când şi de câte ori de acum înainte domnul nostru regele [Ungariei] va merge cu oştirea sa, el însuşi împotriva turcilor
pomeniţi sau împotriva oricăror altora ce ţin cu ei atunci să fim ţinuţi şi datori a merge cu dânsul, de asemenea noi înşine împotriva acelora, cu toată oştirea, cu
oamenii şi cu toată puterea noastră. Şi dacă domnul, regele nu ar merge el însuşi, ci ar trimite numai oştirea sa, atunci şi noi să fim ţinuţi şi datori de asemenea
să trimitem numai oştirea şi pe oamenii noştri, împotriva acelora, dimpreună cu oştirea domnului rege [...] dacă va merge [...] în părţile Dobrogei, sau pe oricare
alte pământuri, cetăţi, ţinuturi, trecători, limanuri şi în orice alte locuri supuse stăpânirii şi ascultării noastre, slobodă, paşnică şi sigură trecere şi hrană totdeauna
potrivită pentru banii lor. (Tratatul de alianţă dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, 7 martie 1395, Braşov)
D. Jicmon (Sigismund) craiul unguresc, adună toată tăria despre apus; domnii, voievozii, boierii, nemţi şi francezi şi pre uscat şi pre Dunăre că nu se vedea apa de
mulţimea corăbiilor; [venea] Mircea voievod cu românii şi de la Manoil Paleologul veniră corăbii multe pline de voinici din Ţarigrad [Constantinopol] şi den
Veneţia 30 de corăbii, deci mergea craiu pe uscat în jos pre Dunăre cu fală mare şicu oşti tocmite, împlătoşaţi, poleiţi şi sclipea de-ţi părea că răsare soarele, şi
când sosi la cetatea de Necopoe, el vrea să [o] ia, iară Baiazid strânse turcii cu totul despre răsărit şi păziră curând de se loviră făţiş cu cei despre apus şi fu sfadă
mare în multă vreme ce învinseră turcii pre unguri, iară craiul scapă într-o corabie, iar Baiazid i-au gonit până la Dunăre şi mulţi se înecară în Dunăre.
Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi un popor menţionat în sursa C.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa C.
3. Numiţi conducătorul menţionat atât în sursa A cât şi în sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia se foloseşte ca tactică atacul surpriză asupra adversarului.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.
6. Formulaţi, pe baza sursei D, un punct de vedere referitor la armata condusă de Sigismund, folosind două informaţii selectate din sursă.
7. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la obligaţiile lui Mircea cel Bătrân faţă de regele Ungariei.
8. Numiţi sursa care susţine punctul de vedere conform căruia Baiazid a suferit o mare înfrângere pe câmpul de luptă.
9. Numiţi sursa care combate punctul de vedere conform căruia Baiazid a suferit o mare înfrângere pe câmpul de luptă din partea unor armate creştine aliate.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 4

1. Cititi textele de mai jos:

‘’Bun organizator, Mircea a consolidat si desavarsit organizarea institutionala a statului, preocupandu-se de sporirea avutiei
tarii si de intarirea capacitatii de aparare. In politica externa a manifestat abilitate politica si diplomatica, a intretinut bune relatii cu
Moldova si Polonia si a incheiat o alianta antiotomana cu Ungaria. A sprijinit lupta antiotomana a sarbilor condusi de cneazul Lazar
(1389) si a luptat impotriva turcilor la Rovine (1395) si la Nicopole (1396). Dupa 1402 s-a implicat in luptele pentru succesiune din
Imperiul otoman, sustinand diferiti candidati. Dar a esuat in impunerea unui sultan favorit si, batran fiind, in 1417 s-a vazut nevoit sa
plateasca tribut”.
‘’Asupra acestuia Mircea carea inceput mai inainte razboi, plecand cu armata asupra barbarilor impreuna cu imparatul
romanilor Sigismund, Baiazid a lui Murat gasindu-i vina a pornit razboi; si trecand peste Istru, mergea inainte robind tara. Dar Mircea,
strangand oastea tarii, nu si-a facut planul sa vina asupra lui si sa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus la adapost in muntele Brasovului
femeile si copii”.
‘’Noi, Mircea voievodul Tarii Romanesti, duce al Fagarasului si ban al Severinului, facem cunoscut ca domnul Sigismund,
rege al Ungariei, a aratat fata de noi deosebita bunavointa.....si ne-a dat noua de la sine si cu toata milostivirea....si ne-a ajutat mai ales
impotriva acelor cumpliti si neimpacati dusmani ai nostri, turcii...”
‘’Adevarat ctitor de tara, Alexandru cel Bun a desavarsit opera de organizare politica si bisericeasca a tarii. Lunga sa domnie a
corespuns unei perioade de pace si prosperitate. In plan extern a continuat traditia bunelor relatii cu Polonia, incheind tratate cu
Vladislav Iagello ( 1402, 1404, 1407, 1411). A sprijinit militar lupta polonezilor impotriva teutonilor la Grumwald (1410) si
Marienburg (1422). In 1420,bazandu-se doar pe fortele proprii, a respins la Cetatea Alba cel dintai atac turcesc asupra Moldovei..”
“..acela care, cel dintai a facut sa fie stiut de straini numele moldovenilor pana atunci putin cunoscut...”

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati 2 aspecte ale politicii interne si 2 aspecte ale politicii externe ale lui Mircea cel Batran si
Alexandru cel Bun.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 5

Cititi textele de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
A. În anul [1462, sultanul Mahomed al II-lea] trimite la voievodul Valahiei [Vlad Ţepeş] un sol anunţându-l să vină în grabă la închinăciune [...].Voievodul
i-a răspuns însă: „cât despre sine să vină însuşi la închinăciune [...] este cu neputinţă”. [Sultanul] şi-a strâns armata de pretutindeni, peste 150 de mii; şi,
în vreme de primăvară, [...] a venit la Danubiu [Dunăre]. [...] Tiranul trecând Danubiul, a străbătut [Ţara Românească]. [...] Tiranul s-a înspaimântat şi
noaptea, când a ridicat corturile, fiindu-i frică, a tras şanţuri şi a ridicat valuri [de pământ] şi sta în mijlocul lor. Vlahul [Vlad Ţepeş] însă sculându-se dis-
de-dimineaţă şi rânduindu-şi bine oamenii de sub el, a năvălit, când era încă întuneric, şi, nimerind în partea dreaptă a taberei, a intrat deodată înăuntru
şi până în ziuă a tăiat turci fără de număr şi până ce s-a luminat de ziuă, mulţi turci s-au ucis între ei. Când însă s-a făcut dimineaţă, românii au intrat în
[tabăra] lor. (Mihail Ducas, Istoria turco-bizantină) B. Deci să ştii, Măria Ta, că am călcat pacea cu ei [cu turcii] [...] Văzând ei ceea ce am făcut, au părăsit
gâlcevile şi certurile pe către le aveau până acum în toate alte părţi, atât dinspre ţara şi coroana cea sfântă a Măriei Tale, cât şi din toate celelalte părţi, şi
şi-au aruncat toată turbarea asupră-ne. Cum se va deschide vremea, adică primăvara, au de gând să vie duşmăneşte, cu toată puterea lor. Însă vaduri n-
au, că ai vadurile lor de la Dunăre, în afară de Vidin, am pus să le ardă, să le nimicească şi să le facă pustii. Deoarece pe vadul Vidinului prea puţin pot să
ne aducă vreun rău, ei ar vrea să-şi aducă vasele de la Constantinopol şi Galipole, pe mare, la Dunăre. Deci, Măria Ta, milostive Doamne, dacă voia Măriei
Tale este să ai luptă cu ei, atunci strânge-ţi toată ţara şi tot poporul de oaste, atât călăreţii, cât şi pedestraşii, adu-l în această ţară peste munţi a noastră
şi binevoieşte să te baţi aici cu ei. Iar dacă nu vrei Măria Ta însuţi, atunci fii bun şi trimete-ţi oastea întreagă în părţile transilvane ale Măriei Tale, încă de
la sărbătoarea Sfântului Grigore. Dacă însă Măria Ta nu vrei să dai toată oastea, atunci dă numai cât ţi-e voia, măcar Transilvania şi părţile secuieşti.
(Scrisoarea lui Vlad Ţepeş către Matia Corvin, 11 februarie 1462) C. Şi cum [sultanul] Mahomed nu avea nici cele trebuincioase pentru oştire şi nici nu
putea urmări pe Draculea în pădurile în care se ascunsese fără a se expune la primejdii din cele mai mari, pierzând pe mulţi dintre ai săi, fu nevoit să facă
calea întoarsă fără nici o pradă şi fără a dobândi victoria pentru care venise. Iar boierii munteni, scăpând de vrăjmaşul care pricinuise atâta teamă, uitară
de binele pe care li-l făcuse Draculea şi începură împotriva lui uneltiri periculoase, refuzară a mai face serviciul militar, ridicară în slăvi pe turci,
ponegreau pe Draculea, spuneau că victoria va fi cândva mai dăunătoare învingătorilor decât celor învinşi, că turcii nu se poartă cu vrăjmăşie atâta timp
cât ei le sunt credincioşi şi le plătesc tributul cerut; Draculea, dimpotrivă, se străduia să le arate că nu se cade să ceară pacea de la cei învinşi, că
apărându-se cu arma în mână pot trăi în libertate, şi în sfârşit, că atâta timp cât va trăi el Ţara Românească nu va plăti tribut turcilor.
1. Numiţi statul menţionat în sursa A. 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 3. Numiţi sultanul menţionat atât în sursa A cât şi în sursa C.
4. Precizaţi numele sub care apare voievodul Ţării Româneşti în sursa A, respectiv în sursa C. 5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine
punctul de vedere conform căruia voievodul Ţării Româneşti este implicat într-o acţiune diplomatică. 6. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-
efect selectate din sursa C. 7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la victoria românilor, folosind două informaţii selectate din
sursă. 8. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la modalităţile sub care Vlad Ţepeş îi solicită lui Matia Corvin să-i ofere ajutor. 9. Formulaţi,
pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la abandonarea lui Vlad Ţepeş de către boieri, folosind două informaţii selectate din sursă. 10. Numiţi
sursa care susţine punctul de vedere conform căruia Vlad Ţepeş câştigă o victorie pe câmpul de luptă.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 6

1. Cititi textele de mai jos:

‘’un ostas cu suflet mare, nascut in sanul unei nobile si vestite familii de peste munti….intr-atata a devenit de vestit incat….s-a
ridicat pana la rangul de voievod al Transilvaniei’’

‘’Cneaz roman din tara Hategului trecut la catolicism, Iancu a imbratisat de tanar cariera armelor, ajungand in 1441 voievod al
Transilvaniei,iar in 1446 guvernator al Ungariei. A obtinut numeroase victorii asupra turcilor, precum cea din 1442 de pe Ialomita sau
cele din 1443 din Campania cea lunga. Dupa esecul de la Varna (1444), Iancu a reluat ofensiva antiotomana, cariera sa militara fiind
incununata de lupta de la Belgrad din 1456. La scurta vreme dupa acest succes, a murit rapus de ciuma la Zemun si a fost inmormanta
la catedrala catolica de la Alba Iulia’’.

‘’Supranumit si Dracula, domnitorul roman este astazi extrem de cunoscut si peste hotare. Domn autoritar, Vlad Tepes a dus o
politica antiboiereasca, iar in plan economic a protejat comertul autohton. A intarit organizarea armatei pe care s-a bazat in lupta
antiotomana. Un moment important al acesteia a fost atacul de la Targoviste ( 1462). Pentru sustinerea luptei impotriva turcilor a
intretinut relatii diplomatice cu Matei Corvin’’.

‘’Si asa mult ura raul din tara lui, incat daca cineva facea un rau, furt sau vreo minciuna sau nedreptate, nici unul dintre acestia
nu ramanea viu...”

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati aspectul extern, comun celor doi domnitori, si politica interna promovata de Vlad
Tepes.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 7

1. Cititi cu atentie textele de mai jos:

“Fost-au acestu Stefan-voda nu mare de statu, manios si degraba varsatoriu de sange nevinovat; demulte ori la ospete
omoriea fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, neleanesu si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai acolo il aflai.
La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se varea ca vazandu-l ai sai, sa nu indarapteze si pentru aceia raru razboiu
de nu biruia. Si unde biruia altii nu perdea nadejdea, ca stiindu-se cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor’’.

‘’barbat minunat cu nimic mai prejos decat comandantii eroici, de care atat ne miram...este cel mai vrednic sa i se
incredinteze...cinstea de comandant impotriva turcilor...’’

‘’Domnia lui Stefan a reprezentat punctul culminant al luptei pentru neatarnarea si afirmarea romanilor moldoveni. In
plan intern, domnitorul a realizat acel echilibru social care i-a ingaduit sa consolideze institutiile statului si sa dea Moldovei
stabilitate si prosperitate. Cei 47 de ani de domnie au fost marcati de numeroase batalii: cu ungurii la Baia (1467), cu tatarii la
Lipnic (1469), cu polonii la Codrii Cosminului (1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui (1475), Razboieni (1476), Catlabuga
(1485), Scheia (1486). In timpul domniei sale prestigiul international al Moldovei a crescut foarte mult’.

‘’Nu vreau sa mai spun cat de folositoare este pentru treburile crestine aceasta tara a mea; socotesc ca este de prisos,
fiindca lucrul e foarte evident, pentru ca seraiul Ungariei si Poloniei si straja acestor doua regate. Afara de aceasta, fiindca
turcul s-a impiedicat de mine, de patru ani multi crestini au ramas in liniste. Asadar, ca domni crestini si cunoscuti ca crestini,
eu recurg la ilustra domnia voastra implorand ajutorul vostru crestinesc, spre a-mi pastra aceasta tara a mea, folositoare pentru
treburile crestine, promitand ca orice dar si subsidii imi veti da eu il voi folosi pe multe cai de cate ori veti porunci si veti avea
trebuinta, dar numai contra necredinciosilor, si unde veti porunci, fara nicio amanare...’’

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati rolul pe care l-a jucat Stefan cel Mare si Moldova in Europa centrala si
rasariteana.
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 8

1. Cititi cu atentie textele de mai jos şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
A. Mehmed-han [....] a ajuns pe malul apei Dunărea [....] şi a pornit prin vilaietul* Moldovei, mergând cale de mai multe zile [....] În sfârşit acel
necredincios [Ştefan], strângându-şi de asemenea oastea, a intrat în fundătura sălbatică a unei trecători, unde îşi pregătise uneltele sale de război. El
porunci călăreţilor săi să descalece şi îi făcu pe toţi pedestraşi, ca să nu fugă, ci să lupte cu înverşunare [....] Cele două oşti au stat o vreme, luptându-se
pe locul de bătălie. Gazii** s-au învârtit pe acolo cu ogarii lor, dar au văzut că ei nu ies din pădure. Atunci un buluc dintre ei, punându-şi în primejdie, s-
au ajutat unii pe alţii şi s-au năpustit asupra oştii ghiaurilor*** [....] Dar şi oastea ghiaurilor răi de fire, care erau cât un ocean de întinsă, punându-se în
mişcare ca un uragan şi ca un vânt puternic aducător de nenorociri [....] Dar acei ageamii**** care nu erau obişnuiţi cu luptele au obosit [....] Abia căutau
prilejul de fugă. Când au văzut oarecare îngăduinţă, ei s-auîmprăştiat de tot şi au fost cauza înfrângerii şi a celorlalţi. Părăsind lupta şi măcelul, au fugit
astfel încât nici nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era chip. Ei s-au călcat în picioare ca nişte turme de oi şi nici viteji şi bravi nu au mai putut găsi cale să
mai lupte. Suleiman-paşa nu a putut să-i strângă într-alt loc pe ostaşii aceia care se împrăştiau. Oricât de mult s-a străduit şi oricât de multe sforţări a
depus, el nu a putut totuşi să-şi închege şi să-şi rânduiască alaiul [....].*vilaiet = provincie; **gaziu = soldat victorios în războaie; *** ghiaur = nume
dispreţuitor dat de musulmani persoanelor de altă religie; ****ageamiu = începător, novice. (Cronicarul turc Tevarih-I Ali-I Osman despre expediţia
turcilor din Moldova din 1475)B. Către [Ungaria] şi către toate ţările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan Voievod […] vă spunem că
[…] păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să-şi răzbune [înfrângerea suferită] şi să vie, în luna mai, [personal] şi cu toată puterea sa împotriva
noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută […] atunci toată creştinătatea va
fi în primejdie. De aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii […]. Iar noi, din
partea noastră făgăduim, pe credinţa noastră creştină că […] ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinătăţii. (Scrisoarea lui Ştefan cel Mare
către principii creştini, 25 ianuarie 1475) C. Noi, Ştefan, voievod al Moldovei, […] în caz că majestatea regală va merge contra turcilor prin Ţara
Românească, noi, Ştefan Voievod, vom merge, în acelaşi timp, în persoană şi cu toată puterea împreună cu majestatea regească. De asemenea, în caz că
majestatea regală ar trimite contra aceloraşi turci pe un căpitan al său prin aceeaşi Valahie, noi, Ştefan Voievod, vom merge, de asemenea, în persoană şi
cu toată puterea cu zisul căpitan. (Tratatul dintre Ştefan cel Mare şi Matia Corvin, regele Ungariei, Iaşi, 12 iulie 1475)
1. Numiţi un comandant militar menţionat în sursa A. 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 3. Numiţi voievodul menţionat atât în sursa B cât şi
în sursa C. 4. Precizaţi câte un stat menţionat în sursa B, respectiv în sursa C. 5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere
conform căruia voievodul Moldovei este implicat într-o acţiune diplomatică ce vizează relaţii cu mai multe state. 6. Scrieţi două informaţii aflate în
relaţie cauză-efect selectate din sursa C. 7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la înfrângerea turcilor, folosind două informaţii
selectate din sursă. 8. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B. 9. Formulaţi, pe baza sursei C un punct de vedere
referitor la condiţiile în care Ştefan cel Mare se va implica în lupta antiotomană alături de regele Ungariei, folosind două informaţii selectate din
sursă. 10. Menţionaţi din sursa B două informaţii referitoare la motivele pentru care Ştefan cere ajutor statelor creştine
 ,,Ţările Române şi statele vecine” , Cls. a-IX-a, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel, Liceul Teologic ,,Elim”, Piteşti.

Fişa de lucru Nr. 9

1. Cititi textele de mai jos:

‘’Io, Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei ‘’.

‘’Intai. Maiestatea sa imperiala, cata vreme va tine razboiul cu turcii, ne va da si se va ingriji sa ni se numere de catre
oamenii si vistiernicii sai, pentru a ne apara tara si daca soarta ne va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a 5 000 de
ostasi in bani gata... Asemenea daca dusmanul ar izbi Transilvania sau partile vecine ale Ungariei, noi vom da...cat mai mare
ajutor atat cu oastea care primim plata cat si cu oastea noastra munteneasca....

Al doilea. Pentru ca sa putem da acest ajutor cu cat mai multa ravna si dragoste si pentru a putea sluji crestinatatii cu toata
credinta, maiestatea sa ne-a dat noua si preascumpului nostru fiu, Petru, Tara Romaneasca cu toata veniturile sale, drepturile si
hotarele sale ca sa o tinem si sa o stapanim in vecie, si ne-o daruieste ca unor slujitori supusi, credinciosi ai sai, preccum si
descendentilor nostri in linie dreapta si barbateasca, fara ca sa fim datori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu acele libertati si
privilegii cu care am stapanit-o si am tinut-o si pana acum....’’

‘’Noi, Mihail, voievodul partilor Tarii Romanesti ale regatului Ungariei, si sfetnic al sfintei majestatii imperiale si
regale... dam de stire si facem cunoscut prin scrisoarea de fata la toti carora se cuvine, ca, deoarece aceasta provincie, Tara
Romaneasca, zace de mai mult de o suta de ani sub jugul turcesc si este supusa unei grele robii, noi, satui de aceasta lunga
robie si impinsi de evlavie si dragoste crestineasca, am hotarat sa aducem aceasta provincie in starea ei de mai inainte.... si sa
cerem ajutorul si ocrotirea majestatii sale imperiale’’.

Cerinta: pe baza textelor de mai sus identificati politica promovata de Mihai Viteazul fata de tarile vecine.