Tara de Basm

Anca Stamate
ŢARA DE BASM
Îndrumar metodic
1
STAMATE ANCA ŢARA DE BASM
“Pentru a asculta glasul artei trebuie să facem

linişte înăuntru” (Tudor Vianu)
Cuvânt înainte
Copilul- o problemă de observaţie şi studiu pentru societate. De ce ? Pentru Viitor!
De ce trebuie să educăm elevul ca în timpul liber să caute frumosul în rândurile unei

scrieri, să descopere poezia în mijlocul naturii? Scopul lecturii să nu fie numai pentru educare
sau pentru petrecerea timpului liber, ci pentru plăcerea estetică de a veni în contact cu arta.
Trebuie să-i facem pe copii să se exprime corect, să interpreteze, să creeze, să-i

sensibilizăm.
Vor surprinde măreţia muntelui, nuanţele irepetabile ale crepusculului mării, demnitatea relaţiilor
sociale, vor participa la aspectele frumosului manifestat în societate, în artă, vor învăţa să lucreze
în colectiv, vor căpăta curaj în afirmarea opiniilor, îşi vor face un prieten din cărţi.
Am scris această cărticică pentru a oferi un material util profesorilor, dar cu gândul la
elevi, care se eschivează când au de citit, nu mai trăiesc aventurile alături de personajele dragi.
M-am oprit asupra unei specii literare dragi mie încă din copilărie, specie cu care ei intră în
contact încă din clasele primare şi o studiază mai aprofundat mai târziu.
Alegând această specie literară, basmul, propun în acest îndrumar câteva tipuri de
exerciţii şi teste, utilizînd metode activ –participative ce sper să fie pe placul cititorilor şi mai
ales pe placul profesorilor, dascălilor de limba şi literatura română.
Autoarea
2
Cuprins:
1. DEFINIŢIA BASMULUI.............................................................pag 4
2. CARACTERISTICILE BASMULUI………………………………………pag 5
3. CLASIFICAREA BASMELOR........................................pag 9
4. TIPURI DE TESTE, EXERCIŢII................................................pag 10
5. JOCURI......................................................................................pag 16
6. EXERCIŢII PE BAZA DESENELOR……………………………………pag 20
7. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE............................................pag 25
8. Proiect didactic..................................................................pag 33
9. JOCUL LUI GHICI- PIRICI( CreaŢIE PROPRIE)......................pag 36
3
1.DEFINIŢIA BASMULUI
BASMUL (din cuvântul vechi slav basni = născocire) este o naraţiune populară sau
cultă, în proză sau în versuri, care aparţine genului epic ,de mare întindere şi cu multe personaje,
în care întâmplările reale se împletesc cu cele fantastice (miraculoase, ireale), fiind săvârşite de
eroi cu puteri supranaturale şi prezentând lupta dintre bine şi rău. Finalul basmului aduce, de
obicei, victoria binelui asupra răului.
Basmul este alături de povestire, snoavă şi legendă, una dintre cele mai vechi specii ale
literaturii orale, semnalată încă din Antichitate. Interesul pentru basm s-a dezvoltat încă din cele
mai vechi timpuri, basmul reprezentând o modalitate de evadare din cotidian într-o lume
mirifică, unde totul devine posibil. Prima culegere sistematică de basme din literatura europeană
este a fraţilor Jacob şi Wilhelm Grimm în 1812, urmaţi apoi de Charles Perrault şi H. C.
Andersen.
Cel mai cunoscut culegător de basme român a fost Petre Ispirescu, care publică Legende
sau basmele românilor. În 1965 George Călinescu publică Estetica basmului, carte în care
criticul defineşte basmul ca un gen vast, depăşind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă,
observare orală, etc.
4
2.CARACTERISTICILE BASMULUI
a) prezintă întâmplări care se desfăşoară gradat, într-o anumită ordine, respectând momentele
subiectului.
b) pe durata acţiunii, elementele reale se împletesc cu cele fantastice.
c) se încadrează într-o anumită “schemă”: viaţa tihnită, apariţia unei situaţii perturbatoare,
împrejurare prin care se pierde starea de echilibru, o lipsă sau o prejudiciere, acţiunea de
remediere, pornirea într-o călătorie cu ajutorul unor călăuze şi înzestrarea cu unelte
năzdrăvane, lupta purtată pentru refacerea echilibrului, victoria, restabilirea echilibrului
iniţial, răsplătirea eroului,etc.
d) timpul fabulos este sugerat prin formula iniţială, concentrându-se sau dilatându-se; ignoră
modelul lumii fizice, durata se contrage sau se dilată. Timpul este scos în afara convenţiilor
obişnuite, fapt sugerat prin formula iniţială a fost odată ca niciodată, care indică un timp
imemorabil, irepetabil.
e) spaţiul se concretizează prin existenţa a două tărâmuri care reprezintă lumea reală şi cea
fabuloasă; se se concretizează prin existenţa a două tărâmuri care reprezintă lumea reală şi
cea fabuloasă; se se concretizează prin existenţa a două tărâmuri care reprezintă lumea reală
şi cea fabuloasă; se află la mare distanţă unul de altul, au înfăţişări diferite şi se conduc după
legi proprii.
f) Acţiunea basmului se naşte din conflictul dintre forţele Binelui şi forţele Răului, la final,
ieşind învingătoare personajele de partea Binelui. Reprezentanţi ai forţele Binelui, pot aminti
pe: Greuceanu, Prâslea cel Voinic, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Harap-Alb, Pipăruş
Măzăran, Aleodor, Faurul Pământului etc. Aceşti eroi se luptă cu personaje negative,
antagoniste, cum sunt: balauri, zmei, Muma-pădurii, spân, scorpii, Pocitania Pământului, etc.
5
g) Caracterul tradiţional al basmului reiese şi din dezvoltarea unor motive literare tipice: cifra
trei, împăratul fără urmaş, superioritatea mezinului, interdicţia încălcată, obiecte fermecate:
( bagheta, oglinda,mărul de aur, peria, paloşul, năframa, pana, aripa, fluier, etc), ajutoarele
eroului: (cal înaripat, Sfânta Vineri, crăiasa furnicilor, pasărea măiastră, zâna bună, etc),
nunta împărătească.
h) prezenţa unor cifre magice: trei, şapte, nouă etc care sugerează o gradare a acţiunii,
menţinând interesul cititorului;exemple: s-a dat de trei ori peste cap, calul zmeului s-a dat
înapoi şapte paşi, trec peste nouă mări şi nouă ţări.
i) În basm există formule iniţiale:
A fost ce-a fost, dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
A fost odată un om bogat de nu-şi mai ţinea seama bogăţiilor.
A fost odată ce-a fost, a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi
cuminte, încât li se duse vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor.
A fost odată, demult, demult rău,

Când fugeau şoarecii după pisici, şi erau mai nevoiaşi ăi voinici.
Odată, pe vremea de demult, când mâncau şoarecii pe pisici şi erau mai înalţi ăi pitici, adică
aşa vine vorba.
A fost odată ca niciodată, şi de vreţi a şti ce-a fost odată şi altă dată n-a mai fost, ascultaţi
până-o sfârşi, c-acu abia începui.
A fost odată, când scria musca pe perete, mai mincinos cine n-o crede.
Când se băteau urşii în coade pân se betegeau la noade, când trăia lupu pân sat, şi peştii pe
uscat.
A fost cică, măre, odată, da de mult de tot, când avea ursul coadă şi dădea salcia roadă.
Departe, departe, în ţara unde se duc rândunelele când le goneşte iarna de la noi, era un
împărat care avea 11 feciori şi o fată.
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, de când făcea plopşorul pere şi
răchita micşunele.
6
Formule mediane care menţin discursul narativ în acelaşi timp, făcând conexiunea între
secvenţele narative, arătând durata, deplasarea:
Şi se luptară, şi se luptară, zi de vară pînă seară.

Zi de vară până seară, cale lungă, să-i ajungă.
“Şi-nainte cu poveste, că de-aicea mult mai este…”
Formule finale
El o cuprinse în braţe, şi de aici înainte trăiră mulţi ani fericiţi şi împărăţiră peste ţară cu
pace şi cu noroc.
Cine o ştie mai departe, mai departe are s-o spună.
Iar eu încălecai pe o viespe

Şi-o lăsai la d-voastră în iesle,
Să te duci, cocoane, că eşti stăpân,
Să pui să-i dea şi ei niţel fân.
Acum de-o fi vreunul din d-voastră de n-a ascultat ce-am spus, eu n-am ce-i face, oi mai
spune când mi-o veni bine, altă poveste şi mai minunată, cu zmei şi cu balauri, da-p-asta ba,
că de!...popa că e popă, să iertaţi, şi totnu toacă de două ori pentru o babă surdă.
Iar eu încălecai pe-o viespe

Şi vă spusei altă poveste.
Şi eu încălecai pe-un gâtej uscat,

Să fie basmul băsmuit şi- n alt sat.
Încălecai pe-o iapă bălţată
Să-mi fie povestea ascultată.
Şi încălecai pe un iepure şchiop
Să vă fie cu noroc.
7
j) Planul stilistic al basmului se concretizează prin antiteză, personificare, metamorfoză,

repetiţie, prin valoarea proverbelor şi zicătorilor, prin limbajul simplu, arhaic.
k) Unele elemente mitologice apar şi în basme:
Apa- care este asociată principiului feminin şi asociată şi simbolismului lunar; în basme
întâlnim apa adunată din nouă vaduri, apa de la trei izvoare.
Există mai multe nivele simbolice: balta-are conotaţii malefice, fiind apă stătută, izvorul-
simbolizează viaţa, sursa cunoaşterii, având şi valoare purificatoare, lacul- are conotaţii
pozitive când este asociat cu lăcaş al zânelor, sirenelor, roua – i se atribuie proprietăţi
generatoare şi vindecătoare.
Pământul- există numeroase expresii în basme cu acest termen: la capătul pământului, a
băga în pâmânt, cu o falcă în cer şi cu una în pământ, etc.
Soarele- este considerat ca având simbolistică masculină, sunt considerate elemente de

simbolistică solară: cercul, roata, spirala, hora.De asemenea întâlnim expresii: e rupt din
soare, la soare te poţi uita, dar la dânsa ba, aşa să-mi ajute Sfântul Soare, etc.
Ipostaza antropomorfă a soarelui e reprezentată de Făt-Frumos, marcat de părul blond,
paloşul care străluceşte şi calul care mănâncă foc( jăratec).
Focul- expresii legate de cuvântul foc: a se face foc, a se face foc şi pară, a lua foc, a se
aprinde călcâile, a se supăra foc.
În basmele româneşti întâlnim elemente din categoriile mitologiei româneşti: mitologia

sorţii( ursitoarele, piaza rea, piaza bună), demonologia( ielele, Muma Pădurii, Zânele),
fitomitologia( arbori sacri, bradul, mătrăguna), zoomitologia( lupul, ursul, şarpele),
cronomitologia( ceasul rău, ceasul bun), mitologia ocupaţiilor tradiţionale( vânătoarea,
pescuitul).
8
3. CLASIFICAREA BASMELOR
Basme populare: aparţin folclorului literar, ilustrează oralitatea, au caracter colectiv, anonim şi
tradiţional, iar personajele nu sunt individualizate, se definesc ca arhetipuri ce reprezintă modele
orale opuse: eroi pozitivi ce întruchipează binele, adevărul, dreptatea, hărnicia şi personaje
negative ce întruchipează laşitatea, viclenia, răutatea, egoismul.
Basme populare: Floarea de aur, Cei trei fraţi, Cele două sălcii, Ţapul babii, Fântâna
Sticlişoarei, Împărăteasa înţeleaptă, Cerbul de aur, Stăncuţa şi Mierluţa, fata unchiaşului,
Chelbea năzdrăvanul, Sur Vultur, Înşir-te mărgărite cu dalbe flori aurite, etc.
Basme culte: poartă mărcile originalităţii scriitorului care preia tiparul narativ consacrat prin
eposul popular şi funcţiile specifice basmului, iar personajele sunt individualizate prin
comportament, atitudine, limbaj, gestică, mimică.
Basme culte:
Ioan Slavici: Zâna zorilor, Doi feţi cu stea în frunte, Limir-împărat, Floriţa din codru
Mihai Eminescu : Făt-Frumos din lacrimă
Alexandru Odobescu: Feciorul de împărat cel cu noroc la vânat
Ion Creangă: Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Păţitul, Ivan Turbincă
B. Ş. Delavrancea: Neghiniţă, Palatul de cleştar, Norocul dracului
Victor Eftimiu: Cei şapte voinici, Fluierul ciobănaşului, Păunaşul codrilor
9
4. TIPURI DE TESTE, EXERCIŢII
I. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:
“A fost odată ca niciodată, când n-ar fi nu s-ar povesti; şirul povestei d-aici încolo s-o găti.
A fost un om care se îndeletnicea cu pescăria, şi ăst om avea un fecior, pe care îl învăţa tot
meşteşugul lui, că, vezi bine, alta de unde să ştie?
Într-o zi, dând cu năvodul, iacă prinse un peşte mare şi frumos, avea nişte solzi de luceau parcă
erau pietre scumpe. Dacă îl prinse, îl duse la mal de-l dădu lui fiu-său să-l ţie, şi el o luă iar pe
eleşteu, ca să mai prinză.
N-apucă să se depărteze bine pescarul, şi se pomeni fiu-său că peştele vorbeşte şi-i zice cu
grai blând şi parcă ar fi plâns:
- Băieţaş, băieţaş, aruncă-mă-n apă, că eu sunt împăratul peştilor şi de mi-ei face binele
ăsta şi eu mult bine ţi-oi face ţie.
Băiatul se minună când auzi că vorbeşte peştele şi făcându-i-se milă de el, că se ruga de-ar fi
muita şi-o inimă de cremene, îl făcu scăpat în eleşteu.
Peştele cum se văzu la largul lui, se cufundă o dată şi iar ieşi deasupra apei, ş-apoi se dete afund
de tot. ’’
(Împăratul peştilor)
a) Identifică şi rescrie personajele din fragment.

b) Rescrie o formulă specifică basmului.
c) Scrie două argumente prin care să demonstrezi că textul este extras dintr-un basm
popular.
d) Imaginează-ţi o continuare a basmului în 20-25 de rânduri.
10
II. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:
„ De mult, de foarte mult, grăbiţi-vă să ascultaţi povestea asta care o să fie în curând uitată,
palatul împăratului era cel mai minunat din lume, cu totul şi cu totul de-un fel de porţelan aşa de
subţire, de scump şi delicat, încât numai cu mare pază te puteai atinge de el. În grădină erau
florile cele mai frumoase, iar cele mai alese aveau nişte clopoţei de argint, care începeau a suna
cum trecea cineva pe acolo, ca nu cumva să treacă fără să le vadă. În sfârşit, tot ce vedeai în
grădina împăratului era cu o nespusă măiestrie rânduit, şi grădina era aşa de mare, încât nici
grădinarul nu-i cunoştea marginile. Mergând aşa mereu, ajungeai într-o pădure frumoasă, cu
copaci înalţi şi lacuri sclipitoare, pădurea asta se întindea până la mare, care acolo la mal era
albastră ca cerul, şi atât de adâncă, încât chiar corăbiile mari puteau să treacă aproape până sub
copaci. O privighetoare îşi aninase cuibul de una din ramurile îndoite deasupra valurilor, şi aşa
de fermecător cânta, încât până şi pescarii, care îşi aveau ei destule griji, stăteau să o asculte în
timpul nopţii, în loc să-şi vadă de năvoadele lor.”
(Privighetoarea de Hans Christian Andersen)
a) Identifică şi rescrie două figuri de stil diferite şi explică semnificaţia acestora.

b) Rescrie elemente şi personaje specifice basmului.
c) Scrie un enunţ utilizând expresia: „cu totul şi cu totul de-un fel de porţelan’’.
d) Dezvoltă într-o compunere de 10-15 rânduri, două argumente prin care consideri că
fragmentul aparţine speciei literare basm.
e) Precizează ce moment al subiectului reprezintă fragmentul dat.
f) Transcrie o imagine vizuală şi o imagine auditivă.
g) Imaginează-ţi pădurea din fragment şi descrie această pădure în 15-20 de rânduri.
11
III. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:
„Zorilă puse mâna pe el şi când îl azvârli o dată, se duse bietul buzdugan valvârtej
şi trecu vâjâind pe la urechile zmeului şi căzu mai dincolo, afundându-se până în măciucă
în pământ, taman când era zmeul pe podul de aur.
Calul zmeului începu să sforăie ş-a se da înapoi, când văzu aşa.
Zmeul îi dădu gură să meargă, dar calul spuse curat:
- Nu mai merg înainte, că numai de Zorilă Mireanu mi-e cam frică niţel, şi taman el a venit
prin locurile astea.
- Ai înainte, mă căluţule, îl îmbărbătă zmeul, că doar nu i-o fi adus
Vântu perişoru
Şi cioara oscioru
din coprinsul lui, în coprinsurile mele.
Dar nici n-apucă dihania să sfârşească bine, şi numai iacă şi Zorilă venea ca vijelia, şi se
opri taman alături de el.
- Ei, ce vrei, frate-meu ? îl întrebă zmeul.
- Ce vreau eu n-o să vrei tu, măre zmeule, şi, dar zic să ne luăm la luptă dreaptă şi de mă-i
birui tu, biruit să fiu, iar de te-oi birui eu, apoi te tai în bucăţi cu paloşul şi-ţi iau pe fata
împăratului ş-o duc la tat-său îndărăt, că nu mai poate de dorul ei.
- Apoi dar să ne luptăm, zise zmeul. Şi se şi luară. Si dă-i şi suceşte-l; se luptară trei zile şi
trei nopţi, că era zmeul voinic tare, dar şi Zorilă nu se da cu una cu două. Şi taman a treia
zi când a fost soarele la nămiezi, ştii, când e zăduful tare, numai iacă un corb trecea încet
pe d-asupra capetelor lor.
Zmeul cum îl văzu, începu a se ruga de el:
- Corb, corbişor, , du-te la ăl izvor de-ţi moaie aripioara-n apă şi vin de-mi pică o picătură
pe limbă, că mi s-a uscat de tot şi mă răpune Zorilă. Du-te, corbuleţul meu, că de mi-ei
face ăst bine mare, ţi-oi da două stârvuri să mănânci.”
(Zorilă Mireanu)
1. Precizează modurile de expunere din text.

2. Argumentează că fragmentul se încadrează în specia literară basm.
3. Rescrie personajele specifice basmului.
4. Rescrie expresiile sau fragmentele unde întâlneşti cifre magice.
5. Precizează ce personaje sunt de partea binelui şi ce personaje sunt de partea răului.
6. Imaginează o continuare a basmului în care să utilizezi:
- dialog între Zorilă Mireanu şi corb
- dialog între zmeu şi cal
12
- descrierea unuia dintre personaje

- utilizarea a trei regionalisme pe care să le subliniezi
7. Rescrie diminutivele din text.
8. Scrie termeni din aria semantică a cuvintelor a îmbărbăta, paloş.
9. Precizează cu ajutorul cărei figuri de stil este prezentat calul.
10. Rescrie din ultima replică câte un cuvânt care să conţină vocale în hiat, diftong şi
triftong.
IV. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:
„A fost odată un om vârstnic, care era însurat d-al doilea şi ăst om avea două fete: una de la
nevastad-intâi, iar alta de la a doua.
Nevastă-sa d-al doilea era o urâtă, să ferească Dumnezeu –vezi cum orbeşte el rumânu la
bătrâneţe- şi rea!...şi mai şi ca Muma-Pădurii. Necazu ei pe fata moşului de la nevasta dintâi. Ce
se nemerea rău, ce se strica prin casă, Ileana a stricat; dar de se nemerea ceva bun, apoi sărea cu
gura că fata ei făcuse. Pe biata fată a bărbatului o purta trenţăroasă de-ţi era mai mare mila s-o
vezi, iar p-a ei o împopoţona ca p-o coţofană, dar degeaba, că tot slută era, să-i fi pus şi aurării.
Ileana curăţa prin casă, mai lipea, mai spoia, iar fata ei petrecea pe la horă şi prin câte locuri
toate.
Într-o zi, plecă cu fii-sa la horă şi lăsă acasă pe Ileana, zicându-i să ia lână să toarcă şi s-o
depene pe ghem. Fata se supuse, dar cum se făcu ghemul niţel mai mare, îi alunecă printre degete
şi căzu jos. Cum văzu, atât i-a fost, că începu a se rostogoli, şi tot rostogolindu-se ieşi afară din
casă, fata după el , că-i era să nu vie mă-sa a vitregă, şi să nu vază ghemu; şi tot ţinându-se după
el, ha-ha să puie mâna, se depărtă de casă făr-a prinde de veste şi se pomeni în faţa unei case în
care intră şi ghemul.Cum văzu că a intrat ghemul acolo, intră şi ea, cu gând să roage pe stăpâna
casii să i-l dea.”
(Răsplata Sfintei Sâmbete)
a) Precizează pe baza cărei figuri de stil sunt prezentate cele două fete.
b) Construieşte un dialog între cele două fete, alcătuit din zece replici, din care să rezulte
câteva trăsături ale acestora.
c) Dă câte un sinonim pentru cuvintele şi expresiile: vârstnic, a prinde de veste, sărea cu
gura, se pomeni.
d) Rescrie personajele din fragment.
e) Explică cum s-au format cuvintele: ha-ha, Muma-Pădurii, aurării.
f) Scrie forma literară pentru cuvintele subliniate.
13
Itemi cu alegere multiplă( grilă)
1.Formula de început este:
a) A fost odată un om vârstnic;
b) A fost odată un om bătrân;
c) A fost odată un om tânăr.
2. Cele două fete sunt prezentate cu ajutorul figurii de stil:
a) hiperbolă
b) epitet
c) antiteză
3. Oralitatea stilului este dată de cuvintele:
a) om, fata
b) se pomeni, se nemerea
c) horă, stăpâna
4. Personajul pozitiv din fragment este:
a) Muma-Pădurii
b) nevasta omului
c) Ileana
14
Itemi de completare
Citiţi basmul popular Prâslea cel voinic şi merele de aur
I. Completaţi spaţiile punctuate:
1. Împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează …………………
2. Tema basmului este

……………………………………………………………………………………………
3. Personajele din basm sunt atât …………………., cât şi ………………………….
4. În basm cifra trei este ……………………………………………………….
5. Întâmplările se desfăşoară……………………………………………………
6. Cele două tărâmuri

reprezintă…………………………………………………………………………………..
7. Personajul principal
este…………………………………………………………………………………………
…
8. Personajele secundare
sunt……………………………………………………………………………………..
9. „O bucată de batoc,
Ş-un picior de iepure şchiop,
Şi încălecai p-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa” reprezintă

………………………………………………………………………………………………
15
5. JOCURI
Jocul - Ce face mai bine?

Se formează grupe de şase elevi-fiecare se gândeşte şi discută despre personaj. De
exemplu se poate folosi personajul Ileana din basmul Răsplata Sfintei Sâmbete
Grupul alege propunerea cea mai bună şi un reprezentant are la dispoziţie cinci minute
pentru o expunere monologată. La sfârşit, ca evaluare, fiecare grupă realizează un produs, o
compunere, o planşă, un afiş, produsul va fi expus, iar elevii vor nota produsele - turul galeriei.
Jocul- Librăria magică

1.Inchipuiţi-vă că sunteţi într-o librărie mai mulţi elevi şi observaţi pe raft cartea Noapte
bună, Zâna copilărie! Vreţi să o cumpăraţi, dar vânzătoarea vă oferă şi alte volume de cărţi. Cum
îi convingi pe colegii tăi să opteze pentru cartea de basme? Realizează o listă cu cinci argumente
pro-basm.
2. Inchipuiţi-vă că sunteţi într-o librărie, lângă raftul cu cărţi destinate elevilor, şi, dintr-o
dată cărţile prind glas şi ţi se adresează. Ce faci ? Realizează un dialog cu aceste cărţi magice.
16
Jocul- Scrisoarea săptămânii

Imaginaţi-vă că scrieţi scrisori unor personaje din basme, în fiecare săptămână, timp de
patru săptămâni. La sfârţitul lunii vor fi evaluate şi redactate cele mai bune scrisori. Vor fi afişate
pe panouri sau publicate în revistele şcolii.
Jocul inventatorilor
Inventaţi câte o definiţie cât mai originală pentru următorii termeni:
BASM................................................................................................................................................
POVESTE.........................................................................................................................................
ALEGORIE......................................................................................................................................
FANTASTIC....................................................................................................................................
ZÂNĂ................................................................................................................................................
ZMEU................................................................................................................................................
MAGIE..............................................................................................................................................
CRĂIASĂ.........................................................................................................................................
17
Jocul- Căutătorii de comori !

Inchipuiţi-vă că sunteţi dornici de aventură, căutaţi comori ascunse, comori ilustrate prin
creaţii proprii . Realizaţi dialoguri şi compuneri pornind de la expresiile sau titlurile:
Crăiasa zânelor aude un sunet de argint care părea să nască o muzică cerească...
Broasca fermecată
Prinţul Arlechino şi ţinuturile întunecate
Prinţesa care s-a ivit din dovleac
Căluţul cu şapte culori
Jocul - Caută perechea!

Elevii primesc în plicuri bileţele cu nume de basme şi cu numele autorilor.
Le selectează, apoi le scriu la tablă pe două coloane.
Numele basmului Autorul

Degeţica Hans Christian Andersen
Capra cu trei iezi Ion Creangă
Motanul încălţat Charles Perrault
Hansel şi Gretel Fraţii Grimm
Lebedele Hans Christian Andersen
Frumoasa din pădurea adormită Charles Perrault
Limir-împărat Ioan Slavici
18
Jocul - S.O. S Basmul!

Realizaţi un eseu despre basm adresat de un grup de cercetători Academiei Române.
Completaţi la final următorul tabel:
Va mai exista basmul în condiţiile vieţii moderne?

Da, pentru că............... Nu, pentru că...............
Jocul - Emoţii pe scenă

1.Imaginează-ţi că eşti regizor şi urmează premiera piesei de teatru În lumea basmului.
Imaginează roluri, sarcini pentru fiecare membru din echipa de teatru: scenograf, sunetist,
costumier, sufleur, etc . Scrie o listă pentru fiecare dintre ei.
2. Eşti actor şi joci într-una din scenetele Fata cu pieptenele de aur sau Pasărea cu
ciocul de oţel. Scrie câteva replici prin care să evidenţiezi şi talentul actoricesc şi trăsăturile
acestei specii literare: basm.
19
6. EXERCIŢII PE BAZA DESENELOR
Realizaţi un scurt dialog între cele două

personaje din imagine.
Descrieţi personajul utilizând trei detalii fizice, două imagini

vizuale, două epitete, o comparaţie.
20
Realizaţi un basm cu un titlu la alegere si apoi publicaţi-l în revista şcolii.
a) Descrieţi personajul, alegând unul din titlurile: Zâna culorilor sau Regina cerului.
b) Pornind de la imaginea de mai sus, imaginaţi-vă că numele acestei fete este Mirabela.
Realizează un acrostih notând ce calităţi crezi că are personajul.
M
I
R
A
B
E
L
A
21
Completează vagoanele trenului cu personaje negative din basme ce sunt trimise cu trenul, într-o
lungă călătorie pe alte planete.
Pornind de la imaginea alăturată şi de la

cerinţa anterioară realizează o naraţiune în care să prezinţi călătoria personajelor negative spre
alte planete.
22
Realizează un basm a cărei acţiune să se

sfârşească în interiorul palatului din imagine.
Prezintă intriga unei poveşti pornind de la

imaginea alăturată.
23
Inspirându-te din imaginea dată, descrie o grădină fermecată folosind cuvintele: natură, munţi,
păsări, ghimpe, bujori, verdeaţă, pod, curcubeu, etc.
MAY
M T W T F S S
1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31
Imaginează-ţi că eşti în anul 2020. Alege o dată din calendarul de mai sus şi compune un
basm cu o acţiune inedită, cu întâmplări ce se petrec în viitor.
24
7. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
Cvintetul
O metodă creativă, prin care, în cinci versuri se sintetizează un conţinut de idei. Se poate
adăuga un desen. Primul vers este un cuvânt – cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei,
substantiv. Al doilea vers este alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuţie, fiind
adjective. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de regulă,
verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de
subiect. Al cincilea vers este un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.
Exerciţiu: Se poate cere elevilor să realizeze un cvintet pornind de la cuvîntul BASM.
Se poate cere elevilor să realizeze un cvintet pornind de la cuvîntul ÎMPĂRAT.
Se poate cere elevilor să realizeze un cvintet pornind de la cuvîntul ZÂNĂ.
Se poate cere elevilor să realizeze un cvintet pornind de la cuvîntul POVESTE.
25
Jurnalul cameleon
Metodă folosită în lecţiile de comunicare orală sau scrisă, prin care elevul trebuie să
prezinte acelaşi eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulţumit,
emoţionat, etc.).
Exerciţiu : Citeşte basmul Feciorul de împărat cu noroc la vânat de Alexandru.I.Odobescu

şi prezintă finalul basmului sub forma: veselie, tristeţe, joc, mulţumire, etc.
Compune un basm cu tilul Fata cea înţeleaptă, prezintă începutul basmului sub forma:
veselie, tristeţe, nemulţumire, fericire, etc.
Acvariul
Elevii se aşează într-un dreptunghi, configurând simbolic un acvariu , fiecare devine pe

rând peştişor şi fiecare răspunde la întrebări în mijlocul acvariului.
Tipuri de întrebări-exerciţii
Basmul Greuceanu- Explică formarea cuvântului Greuceanu.
Identifică o trăsătură a personajului sugerată de numele său.
Cine este Greuceanu?
Ce rău îi face diavolul lui Greuceanu?
26
Metoda cadranelor
Metodă prin care foaia este împărţită în patru cadrane, fiecare cadran conţinând câte o
sarcină. Elevii pot lucra individual sau pe grupe.
Identificare Desen
Identifică asemănări şi deosebiri între Desenează , la alegere , o zână sau
basmul popular şi basmul cult. o zgripţuroaică.
Descriere Creaţie – Ghiozdanul fermecat

Descrie ce ai desenat folosind figuri Realizează o naraţiunea cu titlul oferit, îţi poţi
de stil variate, realizând un portret închipui că acest ghiozdan cu puteri miraculoase
fizic şi moral. aparţine personajului descris.
27
Metoda pălăriilor gânditoare

Elevii sunt grupaţi în funcţie de culoarea pălăriei şi au de rezolvat sarcinile diferit.
Se alege ca text suport basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Prezintati rezumatul textului basmului exact aşa cum a fost oferit de către Ion Creangă.
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt modurile de expunere prezente în text?

2. Care sunt personajele şi ce fac aceste?
Găsiţi întrebările pentru răspunsul:
1. În realizarea textului, Ion Creangă s-a inspirat din creaţia populară.
28
Imaginaţi-vă un al final al basmului în 5-10 versuri sau 15-20 de rânduri.
Încearcaţi să extrageţi din basm cuvintele şi expresiile care v-au impresionat şi să le comentaţi.
29
Imaginaţi-vă că sunteţi creatorii basmului. Alcătuiţi un monolog în care să prezentaţi

întâmplările din punctul vostru de vedere.
Ce nu v-a plăcut în acest basm ? De ce ?
30
Cubul
Se studiază o problemă din perspective diferite.
Se confecţionează un cub şi pe fiecare faţă se scrie câte o sarcină didactică: descrie,

compară, analizează, aplică, argumentează pro sau contra, asociază, etc.
Personajul analizat – Harap-Alb
Descrie !– Cum arăta Harap-Alb?
Analizează! – Prin ce probe a trecut eroul?
Aplică! – Realizează caracterizarea personajului principal.
Asociază! – Care au fost prietenii personajului şi ce reprezenta fiecare dintre ei?
Se poate lucra în perechi sau în grup.
Se enunţă cerinţa şi în 9– 10 minute elevii scriu individual, apoi discută şi dau un singur
răspuns. Se face raportarea în faţa clasei.
Metoda R.A.I
Răspunde- Aruncă- Interoghează
La sfârşitul orei, elevii investighează rezultatele în urma predării despre basm, printr-un
joc de aruncare a unei mingii mici de la un elev la altul sau de la profesor către elevi.
Tipuri de întrebări : Cum definim basmul ?, Ce personaje de basm cunoaşteţi?, etc.
31
Metoda SINELG
Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii
Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text,
elevii fiind solicitaţi să noteze, să facă pe garginea textului nişte semne. Eu am folosit la acest
exerciţiu doar două semne: elevii să pună minus acolo unde informaţia citită contrazice sau este
diferită de ceea ce ei ştiau, să pună plus acolo unde informaţia citită confirmă ceea ce ei ştiau.
Notează cu plus enunţurile adevărate şi cu minus enunţurile greşite.
1. Fragmentul extras din textul Privighetoarea de H.C.Andersen este un basm popular.

2. Cuvântul porţelan s-a format prin compunere.
3. Expresia clopoţei de argint este o comparaţie.
4. Fraza „Grădina era aşa de mare, încât nici privighetoarea nu-şi putea găsi locul potrivit”,
este extrasă din fragmentul citat.
5. Fragmenul reprezintă expoziţiunea unui basm.
6. Modurile de expunere utilizate de autor sunt descrierea şi naraţiunea.
7. Adjectivul, cele mai frumoase este la gradul de comparaţie comparativ de superioritate.
8. Cântecul privighetorii este ascultat de pescari.
9. Cuvântul deasupra din fragmentul ramurile îndoite deasupra valurilor este prepoziţie.
32
8. Proiect didactic
Şcoala cu clasele I-VIII Tichileşti
Profesor: Stamate Anca
Data: 03.04.2011
Clasa: a V a A
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Unitatea Basmul
Subiectul: Specia literară - Basm
Tipul lecţiei: de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor despre specia
literară basm
Competenţe specifice
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar
4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan
33
Obiective operaţionale
- să ofere definiţia basmului;
- să recunoască trăsăturile basmului;
- să interpreteze un text literar făcând corelaţii între nivelurile fonetic, lexical,
semantic, morfologic.
a) Metode si procedee:- conversaţia, exerciţiul, metoda R.A.I, scaunul autorului, eseul de 5

minute
b) Organizarea clasei - activitate individuală;

- activitate frontală;
- activitate pe grupe.
c) Resurse- tabla, texte suport, fişe de lucru, mingiuţa, flipchart
d) Timp: 50 de min.
Bibliografie :
Ion Popa, Marinela Popa, Literatura română, clasa a Va, Ed. Niculescu.
Carmen Iordăchescu Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a Va, Ed.
Carminis
Corneliu Crăciun, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed.
Emia,2004
34
Evocare
Elevii citesc tema în faţa clasei, pe un scaun, scaunul devenind scaunul autorului.
Reactualizarea cunoştinţelor se va realiza pe parcursul verificării temei, cât şi pe baza

unor întrebări de tipul: Ce este basmul?; Vă plac basmele?; Daţi exemple de personaje de basm;
Cine ajută personajele de partea Binelui?; Cine se confruntă în basme?; Daţi exemple de formule
specifice basmului, etc.
Realizarea sensului( lucru pe grupe)
1. Elevii primesc o fişă de lucru – o rezolvă pe grupe ( vezi tipurile de fişe de mai sus);
2. Jocul- Basmul în viitor

Copiii primesc planner desk-uri, foi pe care stabilesc anumite coordonate
a) Stabiliţi când şi unde se desfăşoară acţiunea( spaţiul ţi timpul desfăţurării acţiunii);

b) Daţi un titlu haios basmului;
c) Stabiliţi personajele;
d) Scrieţi obiectele magice, obiecte ce ajută eroii.
3. Metoda R.A.I
Răspunde- Aruncă- Interoghează
La sfârşitul orei, elevii investighează rezultatele în urma predării despre basm,

printr-un joc de aruncare a unei mingii mici de la un elev la altul. Astfel se realizează
fixarea cunoştinţelor.
Reflecţie
Eseul de 5 minute
Sarcină individuală
Concepe /Scrie prima parte a unui basm, utilizând o formulă iniţială, inedită.
Temă
Realizează compunerile în care să dezvolţi ce ţi-ai propus la exerciţiile anterioare.
35
9. JOCUL LUI GHICI- PIRICI
O să vi se pară tare anormal...sau frumos....autorul, adică eu, cel cu mireasmă de prozator

a decis că e tare interesant să mărturiseşti despre ceva evenimente, e drept, cam năstruşnice
despre împăratul Bombosicus şi necazul lui. Dar ce necaz!...Acest mare şi vestit împărat trăia în
ţinutul Xenex, prin anul 2013. Vedeţi anul ?....Ha,ha,eeeii, e doar o remarcă, aţi mai auzit
domniile voastre de împăraţi cu telefoane, maşini zburătoare şi Internet? Eu ,sincer, am auzit şi
mărturisesc că-mi place la nebunie...
Cum vă spuneam ,la curtea împăratului trăiau o mulţime de oameni, că doar nu era să
trăiască singurel cu maşinile sale. Avea o soţie frumoasă, trei fete cucuiete, un bufon, servitori
...cât cuprinde. Toţi erau la locul lor, se jucau cu telefoanele, ascultau muzică şi descărcau filme
de pe Internet. Numai fetele cele trei( vedeţi că am păstrat cifra magică, să nu vă supăraţi prea
tare pe mine) erau rele din cale afară. Dar cea mai rea şi totuşi cea mai frumoasă era fiica cea
mică.
Bombosicus avea o fiica frumoasă cu părul bălai şi ochii mari si albaştri ce nu mai vedeai prin
acele ţinuturi…ştia limbi străine, compunea poezii, călătorise foarte mult... De la un timp era
tristă şi avea o privire palidă…Impăratul făcu tot posibilul să o inveselească, îi aduse bufoni , îi
cumpărase cele mai scumpe cărţi, dar fata era mereu tristă…necazul împăratului......fata era
tristă, nimic nu o mai bucura.
A inventat tot felul de glume împăratul, a chemat chiar un cor să-i interpreteze muzică de
Schubert, nimic, nimic, era ca o stană rece de fildeş, ca o marmură neşlefuită, ca o statuie mult
prea graţioasă, dar şi sobră.
Într-o zi, pe când se plimba pe aleile poleite cu aur ale palatului dădu de Ghici-Pirici, un
spiriduş ce se plimba prin grădinile locului…Oamenii îl numeau Ghici-Pirici pentru că era mereu
glumeţ si înveselea pe cine întâlnea…Fata impăratului îl privi cu mirare…El era mic de statură,
îmbrăcat în verde, cu o căciuliţă roşie ..mergea şchiop, deoarece pantoful din piciorul drept era
36
prea mic şi cel din piciorul stâng îi era prea mare...Avea un papion cu bulinuţe ce şi-l aşeza din
când în când, dar acesta nu stătea nici cum...Era mereu cu zâmbetul pe buze şi fredona:” Ghici-
Pirici ,câţi pitici?”
Când îl văzu, fata nu avu nicio reacţie, cum vă spuneam , rece ca marmura, sărea săracul
Ghici-Pirici dintr-un picior în altul, spunea glume. Copila îşi urmă drumul nestingherită de
micuţul haios, intră în palat, şi începu să plângă, depărtând şi cărţile de pe biroul prăfuit.
Văzând ca nici acest spiriduş nu o însufleţeşte, Bombosicus îl alungă pe micuţ din împărăţie.
De acum rătăcea prin răcoarea din frunziş, mergea prin păduri şi-şi repeta:
- Am fost izgonit de la palat…...
- Cum au putut fi în stare de o aşa josnică faptă ?
Mintea sa lucra neîncetat, uita să se mai odihnească, trăia pentru o soluţie, trebuia ca fata
împăratului să primească un sfat sau un exemplu.
Căpătându-şi strălucirea ochilor de altădată, după câteva zile, chicotind de fericire, plecă
la curtea împăratului.
...În sfârşit, când ajunse la curtea domnească, spiriduşul cel năstruşnic era hotărât să
schimbe comportamentul fetei de împărat.
Şi intrând în palat, Ghici-Pirici se furişă în camera împăratului fără să fie văzut de

nimeni. Acolo, el căută prin toate sertarele şi până la urmă găsi câteva cărţi.
Deschise uşa, încet şi privind în toate părţile , ţuşti!, ieşi din camera împăratului,
făcându-se nevăzut. Profitând că cele trei prinţese nu erau acasă, Ghici-Pirici se furişă în camera
celei mici şi ascunse o carte intitulată JOC. După ce îşi încheie sarcina, ieşi afară, ferit de
privirile oamenilor.
Trecu ceva timp la mijloc, când într-o zi, fata cea mică se hotărî, în sfârşit, să citească , dădu
peste cartea JOC, începu să o răsfoiască. Deodata faţa i se însenină, începu să zâmbească, acolo
întâlni glume, jocuri felurite......chicoti....văzu că autorul era chiar spiriduşul izgonit din
palat.Fata reveni la viaţă.......că doar finalul trebuie să fie radiant, nu?
Vestea se răspândi şi de această dată ca mirosul unei brioşe calde, iar Ghici-Pirici
nu-şi încăpea în piele de bucurie că planul său dăduse roade.
Mezina nu numai că se înveselise, dar făcea tumbe, poante şi giumbuşlucuri. Astfel, spiriduşul
devenise cel mai bun prieten, se jucau împreună, fredonau:
37
“Ghici-pirici, câţi pitici?/ hai veniţi cu noi aici! /Să cântăm , să ne distrăm/..noi un puzzle să
ornăm!am caciuliţă nouă ,pantofiori de rouă /…hainuţe de smarald/ sunt spiriduş de împarat!”
Fata simţi fiorul fericirii depline si a jocului ce insemna foarte mult pentru ea. Mii de fluturaşi îi
năvăliră in suflet, iar toate aceste minunate intâmplări se datorau bunului ei preten şi a cărţii
JOC.
- Ceea ce ai făcut mi se pare un lucru minunat, dragul meu prieten! M-ai făcut să văd în sfârşit
că totul se poate pierde într-o secundă şi că astăzi eşti sus, iar mâine cazi, fără ca nimeni să te
ajute. Noi suntem în acestă lume ca nişte actori pe o scenă, într-un univers guvernat de valori,
atitudini. Promit că de azi înainte o să fiu demnă de a fi numită prinţesă! Prin această carte şi prin
Joc , mi-ai arătat ca e important să nu renunţ la lectură, e bine să –mi păstrez prietenii şi să mă
joc cultivând bucuria, buna dispoziţie.
Şi aşa işi petreceau zilele chicotind, dansând si cântând de zor..Şi mai trăiesc şi astăzi si
tot aşa de veseli precum i-am lăsat si or să trăiască veşnic şi o să-i încânte cu povestea lor si pe
urmaşii noştri ce au să citească şi ei cu mare interes ce am citit şi noi Povestea lui Ghici-Pirici si
fata de împărat. Povestea jocului nu trebuie uitată, jocul ne înalţă, ne educă, ne
formează...........acum e târziu, ceasornicul arată miezul nopţii, nu uitaţi să vă păstraţi tinereţea,
copilăria, gingăşia, creativitatea...Jocul…..
38
Bibliografie
1. Limba română , Nicoleta Ionescu, Mihaela Georgescu, Ed. Booklet, Bucureşti, 2010
2. Să dezlegăm tainele textelor literare, Carmen Iordăchescu, Ed. Carminis, Piteşti, 2001
3. Limba română , Exerciţii de comunicare, Sofia Dobra, Ed. Corint, 2005
4. Literatura română, Mioriţa Got, Rodica Lungu, Ed. Nomina, 2007
5. Ghid de teorie literară, Mihaela Doboş, Ed. Porţile Orientului Iaşi, 2001
6. Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Nicolae Eftenie, Ed.
Paralela 45, Bucureşti, 2008
7. Didactica literaturii române, Emanuela Ilie, Ed. Polirom, Bucureşti, 2008
8. Limba şi literatura română în gimnaziu, Alina Pamfil, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2007
39
40

Tara de Basm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tara de Basm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anca Stamate

“Pentru a asculta glasul artei trebuie să facem

De ce trebuie să educăm elevul ca în timpul liber să caute frumosul în rândurile unei

Trebuie să-i facem pe copii să se exprime corect, să interpreteze, să creeze, să-i

4. TIPURI DE TESTE, EXERCIŢII................................................pag 10

6. EXERCIŢII PE BAZA DESENELOR……………………………………pag 20

9. JOCUL LUI GHICI- PIRICI( CreaŢIE PROPRIE)......................pag 36

b) pe durata acţiunii, elementele reale se împletesc cu cele fantastice.

i) În basm există formule iniţiale:

A fost ce-a fost, dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

A fost odată un om bogat de nu-şi mai ţinea seama bogăţiilor.

A fost odată, demult, demult rău,

Şi se luptară, şi se luptară, zi de vară pînă seară.

Cine o ştie mai departe, mai departe are s-o spună.

Iar eu încălecai pe o viespe

Iar eu încălecai pe-o viespe

Şi eu încălecai pe-un gâtej uscat,

j) Planul stilistic al basmului se concretizează prin antiteză, personificare, metamorfoză,

Soarele- este considerat ca având simbolistică masculină, sunt considerate elemente de

În basmele româneşti întâlnim elemente din categoriile mitologiei româneşti: mitologia

Mihai Eminescu : Făt-Frumos din lacrimă

Alexandru Odobescu: Feciorul de împărat cel cu noroc la vânat

B. Ş. Delavrancea: Neghiniţă, Palatul de cleştar, Norocul dracului

Victor Eftimiu: Cei şapte voinici, Fluierul ciobănaşului, Păunaşul codrilor

4. TIPURI DE TESTE, EXERCIŢII

I. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:

a) Identifică şi rescrie personajele din fragment.

II. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:

(Privighetoarea de Hans Christian Andersen)

a) Identifică şi rescrie două figuri de stil diferite şi explică semnificaţia acestora.

III. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:

1. Precizează modurile de expunere din text.

- descrierea unuia dintre personaje

IV. Citeşte cu atenţie fragmentul dat:

(Răsplata Sfintei Sâmbete)

Itemi cu alegere multiplă( grilă)

1.Formula de început este:

a) A fost odată un om vârstnic;

b) A fost odată un om bătrân;

c) A fost odată un om tânăr.

2. Cele două fete sunt prezentate cu ajutorul figurii de stil:

3. Oralitatea stilului este dată de cuvintele:

4. Personajul pozitiv din fragment este:

Citiţi basmul popular Prâslea cel voinic şi merele de aur

I. Completaţi spaţiile punctuate:

1. Împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează …………………

2. Tema basmului este

3. Personajele din basm sunt atât …………………., cât şi ………………………….

4. În basm cifra trei este ……………………………………………………….

6. Cele două tărâmuri

Şi încălecai p-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa” reprezintă

Jocul - Ce face mai bine?

Jocul- Librăria magică

Jocul- Scrisoarea săptămânii

Jocul- Căutătorii de comori !

Prinţul Arlechino şi ţinuturile întunecate

Prinţesa care s-a ivit din dovleac

Căluţul cu şapte culori

Jocul - Caută perechea!

Le selectează, apoi le scriu la tablă pe două coloane.

Numele basmului Autorul

Jocul - S.O. S Basmul!

Va mai exista basmul în condiţiile vieţii moderne?